Ex-bodyguardul lui Putin va coordona „răspunsul armat” al Rusiei la ofensiva ucraineană din Kursk. Cum va asigura gen. Dyumin LINIȘTEA Kremlinului?
Considerat un adevărat produs al serviciilor de securitate ale Rusiei lui Putin și cunoscut pentru eficiența și loialitatea neclintită față de Kremlin, Alexei Dyumin, fostul guvernator al regiunii Tula, va coordona „răspunsul armat” al Moscovei la surprinzătoarea ofensivă ucraineană din regiunea Kursk.
Potrivit autorităților din Rusia, Alexei Dyumin ar trebui să „mute” decisiv împotriva „teoriștilor” care îi dau bătăi de cap, în aceste zile, lui Vladimir Putin, într-o perioadă în care Kremlinul se lăuda că rezistența ucraineană este „pe butuci”, iar victoria pe frontul deschis cu mai bine de doi ani în urmă este asigurată.
Bineînțeles, eventuale „negocieri” de pace urmau să fie desfășurate exclusiv în condițiile lui Vladimir Putin, numai că ofensiva ucraineană pare a-i fi luat pe nepregătite pe generalii ruși care, acum, încă nu găsesc explicațiile care să-l mulțumească pe „Țar”.
Alexei Dyumin, „extras” din rândurile siloviki
Putin îl numește coordonator al acestor acțiuni de răspuns – chiar dacă numirea nu a fost oficializată – pe Alexei Dyumin, cel care îi era gardă de corp în anul 1999.
Potrivit Le Monde, Alexei Dyumin – care va împlini 52 de ani la finalul lunii august și are gradul de general-locotenent – s-a bucurat de una dintre cele mai surprinzătoare ascensiuni din ultimii 10 ani. Face parte din „celebrii” siloviki, membri ai forțelor de securitate ale Rusiei care au preluat conducerea la Moscova în timpul guvernării de aproape un sfert de secol a lui Vadimir Putin.
- Dyumin este absolvent al unei facultăți de inginerie militară și este trimis în regiunea Kursk pentru a-i asigura președintelui un ascendent în fața unui înalt comandament militar față de care Kremlinul a menținut mereu o anumită neîncredere.
- După eșecurile armatei în zonele de graniță ale Rusiei, acest general născut chiar în Kursk pare a fi omul potrivit pentru a-l mulțumi pe Putin.
- În anul 2014, în calitate de șef adjunct al GRU (Direcția de Informații Militare), Dyumin a jucat un rol-cheie în evacuarea președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici și apoi în anexarea Crimeei.
Ulterior, a fost numit șef al Statului Major General al Forțelor Terestre, a ocupat pentru scurt timp funcția de ministru adjunct al Apărării, la sfârșitul anului 2015, iar în anul următor a devenit guvernator al regiunii Tula, specializată în producția de arme, la aproximativ 200 de kilometri sud de Moscova.
Lui Dyumin i-a făcut, se afirmă în unele cercuri de la Kremlin, mare plăcere să mențină „vii” zvonurile potrivit cărora ar putea fi un posibil succesor al lui Putin.
Fostul bodyguard al lui Putin va superviza „operațiunea antiteroristă” din regiunea Kursk
„Oricum, întrebarea este: ce va face Putin?”
Jamie Dettmer, editorialist Politico, este de părere că Vladimir Putin, după declanșarea ofensivei ucrainene din regiunea Kursk, este într-o „criză profundă”, iar oficialii militari ucraineni traversează o perioadă de perplexitate, pentru că se așteptau la un răspuns dur din partea Rusiei.
„Este un semn al incompetenței militare ruse, pe care războiul împotriva Ucrainei a scos-o la iveală? Oare comandanții armatei lui Vladimir Putin au nevoie de timp pentru a aduna forțele necesare și pentru a evita deturnarea prea multor unități de pe linia frontului Donețk?
Va fi vorba despre ceva mult mai mare, poate un baraj masiv de rachete, drone și rachete asupra Kievului sau chiar folosirea unei arme nucleare tactice pentru a descuraja și pedepsi Ucraina?
Sau omul pe care l-a numit să preia conducerea din regiune, Aleksei Dyumin, își ia timp pentru a elabora un plan? Oricum, întrebarea este: ce va face Putin?”, se întreabă Jamie Dettmer.
Alexei Dyumin, în timpul unei întâlniri cu Vladimir Putin – mai 2024
Vladimir Putin, comparat cu Iosif Stalin în momente de criză
Supranumit „garda de corp a lui Putin” de presa occidentală, Dyumin a fost, într-adevăr, garda de corp personală a liderului rus, în 1999, înainte de a fi promovat în funcția de șef adjunct al Serviciului Federal de Protecție.
„Născut la Kursk, el cunoaște bine regiunea și este profund învestit în armata rusă, tatăl său fiind șeful Departamentului 4 al Ministerului Apărării din cadrul Direcției Medicale Militare Principale.
Dyumin a urmat școala militară și a studiat ingineria, ajungând șeful adjunct al forțelor speciale ale Direcției de Informații Militare (GRU) la momentul anexării Crimeei. El este lăudat că a orchestrat fuga fostului președinte pro-rus al Ucrainei Viktor Ianukovici, a fost șef de stat major al Forțelor Terestre Ruse și ministru adjunct al Apărării, înainte de a deveni guvernatorul ireproșabil și eficient al orașului Tula, în 2016.
Cu toate acestea, o altă posibilă explicație (n.red. – a lipsei de reacție a rușilor în regiunea Kursk) este că Putin demonstrează încă o dată cum poate deveni paralizat într-o criză, chiar dispărând din ochii publicului – de accea a fost comparat cu Iosif Stalin, cel care s-a retras în casa sa și a renunțat, o perioadă, la orice comunicare atunci când forțele germane au invadat Uniunea Sovietică, în 1941.
Paralela cu Stalin a fost făcută pentru prima dată de criticii moscoviți ai lui Putin în timpul COVID-19. Adăpostit în moșia sa Novo-Ogaryovo de la periferia Moscovei, Putin a lipsit în mare măsură în timp ce capitala se lupta pentru a stopa răspândirea virusului mortal, Mark Galeotti, analist la Royal United Services Institute din Marea Britanie, remarcând trăsătura sa de a lăsa anumite provocări serioase să devină problema altcuiva”, mai scrie Jamie Dettmer.
„Cu toate acestea, ultimul lucru pe care și-l dorește Zelenski este să sufere o respingere serioasă în Kursk”
Și acest lucru, continuă jurnalistul Politico, poate explica foarte bine un model care a apărut atunci când dezastrele provocate de om sau naturale au lovit sub guvernarea lui Putin.
„În anul 2000 (n.red. – Putin), se afla în vacanță la reședința sa din Soci, când submarinul nuclear Kursk s-a scufundat în Marea Barents. În cele din urmă, s-a întâlnit cu rudele celor 118 victime, în timp ce o furtună media a izbucnit din cauza absenței sale, iar întâlnirea nu a decurs bine.
În anul 2018, a fost criticat pentru un răspuns lent la un incendiu masiv declanșat într-un centru comercial din orașul siberian Kemerovo, care a făcut cel puțin 64 de morți, dintre care 41 de copii. După dezastru, el a fost acuzat de familiile îndoliate că a repetat aceeași greșeală.
Dacă Ucraina crede că îl poate forța pe Putin să deturneze forță de muncă substanțială și echipamente de la Donețk, mai important din punct de vedere strategic, unde Rusia se află acum la 15 kilometri de orașul Pokrovsk, ar putea fi tentată să rămână pe poziții și să încerce să-și extindă punctul culminant.
Cu toate acestea, generalul de armată în retragere Mark Kimmitt, un fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri politico-militare, se teme de consecințe dacă Ucraina alege să facă asta: «În oricare dintre bătăliile strămoșilor lor din al Doilea Război Mondial, ei ar încerca să pună presiune pe forțele atacatoare, fie printr-un «clește» în interiorul Rusiei, fie printr-o învăluire mai adâncă în interiorul Ucrainei. Dacă se întâmplă acest lucru și sunt capabili să finalizeze o încercuire, rușii vor proceda așa cum au făcut-o cu Armata a 6-a germană la Stalingrad. Și nu va fi frumos».
Pe fondul acestei incertitudini, Zelensky a indicat, duminică, că forțele ucrainene intenționează să mențină o zonă tampon – deși nu a precizat clar dacă aceasta va cuprinde întregul important sau o porțiune mult mai mică de teritoriu.
Cu toate acestea, ultimul lucru pe care și-l dorește Zelenski este să sufere o respingere serioasă în Kursk sau să vadă o victorie transformându-se într-o înfrângere din cauza orgoliului, subminând moralul pe care incursiunea l-a dat în cele din urmă atât Ucrainei, cât și aliaților săi occidentali”, încheie Jamie Dettmer.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: