EXCLUSIV | „AIR SCHENGEN”, un pas important, dar insuficient? Corina Crețu: „Creează pagube economice de circa 2% din PIB-ul anual”

Europarlamentarul român, Corina Crețu, a declarat, într-un interviu pentru Gândul – în lumina ultimelor discuții despre flexibilizarea Austriei cu privire la ridicarea granițelor aeriene pentru România în speța Schengen – că este un drept pe care țara noastră l-a obținut încă din 2011 prin reformele implementate și prin investițiile de aproape două miliarde de euro în securizarea granițelor. 

În plus, interlocutoarea Gândul a punctat că țara noastră a demonstrat că gestionează granița externă a UE cu profesionalism, atât prin primirea fluxului de refugiați ucraineni, cât și prin culoarele de solidaritate create pentru a fi transportate grânele din Ucraina.

Austria nu renunță ușor. Ce condiții a impus României

Reamintim că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni, în premieră, că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile.

În schimbul unei relaxări a „Air Schengen”, adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, Karner solicită o protecție mai strictă a frontierelor externe și terestre, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.

Mai exact, oficialii austrieci cer vrea „triplarea numărului de polițiști de frontieră și modernizarea tehnică” a pazei de frontieră, în special la granițele bulgaro-turce și româno-sârbe.

„Împărțirea unor cote de imigranți nu poate fi făcută pe criterii etnice”

Corina Crețu recunoaște că extinderea spațiului aerian în cazul României – nu și a celui terestru și maritim- creează pagube economice de circa 2% din PIB-ul anual și prejudicii de mediu de aproape 46.000 tone de emisii CO2.

„După anunțul făcut sâmbătă de premierul Marcel Ciolacu, speram ca Statul Român să primească o poziție oficială din partea Austriei cu privire la acest subiect. Aceasta a sosit luni, prin declarațiile ministrului austriac de interne, Gerhard Karner, și propune ca în schimbul unei relaxări a „Air Schengen”, adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, asigurarea unei protecții mai stricte a frontierelor externe și terestre, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.

După cum putem observa, discuțiile vizează doar o extindere a spațiului aerian, nu și a celui terestru și maritim, care creează pagube economice de circa 2% din PIB-ul anual și prejudicii de mediu de aproape 46.000 tone de emisii CO2 pe an. Problemele de mediu afectează și persoanele care locuiesc în proximitatea granițelor și bineînțeles, șoferii care transportă bunurile.

În altă ordine de idei, cerințele Austriei, de acceptare a solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni, nu au nicio legătură cu regulile de funcționare ale Spațiului Schengen. Nu dețin date despre numărul de cereri respinse de România și Bulgaria în această privință, însă există suficiente mărturii ale imigranților că nu își doresc să rămână aici. Poate o intervenție a Comisiei Europene ar putea avea efect, însă împărțirea unor cote de imigranți nu poate fi făcută pe criterii etnice.”

„Sper ca premierul Ciolacu și ministrul Predoiu să aibă în vedere stabilirea unui calendar, asumat de ambele părți”

Corina Crețu recunoaște că această flexibilizare din partea Austriei reprezintă un pas important, însă în lipsa unui calendar concret pentru admiterea și pe cale terestră în spațiul Schengen, europarlamentarul român mărturisește că ne putem aștepta să fie doar o nouă amăgire.

„În ultimele zile au loc tot mai multe discuții referitoare la flexibilizarea poziției Austriei, cu privire la primirea României în Spațiul Schengen. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Sper însă că acest lucru se va întâmpla în zilele următoare, în cadrul reuniunii Forumului de la Salzburg, care se organizează la nivel de miniștri de Interne, pe 11 și 12 decembrie 2023, în Slovenia. Astfel, ministrul Predoiu va avea o întrevedere oficială cu ministrul de interne austriac pentru a discuta acest subiect și a obține o poziție oficială a statului austriac.

Din păcate, însă discuțiile vizează doar o extindere a spațiului aerian, nu și a celui terestru și maritim, care crează pagube economice de circa 2% din PIB-ul anual și prejudicii de mediu de aproape 46.000 tone de emisii CO2 pe an. Problemele de mediu afectează și persoanele care locuiesc în proximitatea granițelor și bineînțeles, șoferii care transportă bunurile.”

„Există voci care spun că o ședință extraordinară a Consiliului JAI ar putea fi organizată la sfârșit de 2023”

Europarlamentarul Corina Crețu susține că statul român trebuie să lupte pentru ca în 2024 să facă parte din Spațiul Schengen în deplinătatea sa.

„Integrarea României în Spațiul Schengen este un drept pe care l-am obținut încă din 2011 prin reformele implementate și investițiile de aproape două miliarde de euro în securizarea granițelor. Mai mult decât atât, România a demonstrat că gestionează granița externă a UE cu profesionalism, atât prin primirea fluxului de refugiați ucraineni, cât și prin culoarele de solidaritate create pentru a fi transportate grânele din Ucraina.

Consider că ridicarea granițelor aeriene ar fi un prim pas, dar unul insuficient pentru depășirea acestei mari nedreptăți care i s-a făcut României pe parcursul a mai mult de un deceniu. 

Vreau să amintesc faptul că subiectul extinderii zonei Schengen poate fi votat doar în cadrul Consiliului JAI, care are programată o reuniune informală în 2024, apoi o reuniune formală în 2024. Există însă voci care spun că o ședință extraordinară a Consiliului JAI ar putea fi organizată chiar la sfârșit de 2023, dat fiind faptul că 2024 este un an electoral”, susține Corina Crețu.

„Statul român trebuie să lupte pentru ca în 2024 să facă parte din Spațiul Schengen în deplinătatea sa”

„Nu pentru un eventual câștig de ordin electoral al partidelor care formează coaliția de guvernământ, ci mai degrabă pentru a consolida poziția noastră într-o Uniune Europeană care pare că intră într-o perioadă de mari încercări.

Ultimele alegeri din Olanda arată încă o dată, dacă mai era nevoie, că valul extremist ocupă Europa, iar partidele care formează acest val, dacă vor avea majorități consolidate în urma alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor, vor impune măsuri discriminatorii în special la adresa țărilor din Estul Europei.

Profit de această ocazie pentru a atrage atenția încă o dată în legătură cu acest fenomen și fac un apel către români să se gândească foarte bine la ce viitor vor crea pentru următoarele generații, prin votul pe care îl vor da la Alegerile Europarlamentare”, a conchis europarlamentarul.

Austria a spus „NEIN” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

Forumul Salzburg din Slovenia, locul unde s-ar putea tranșa „Air Schengen” pentru România

Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, participă în aceaste zile la Forumul Salzburg din Slovenia, unde România așteaptă clarificări din partea Austriei legate de aderarea la Schengen.

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, va fi și el prezent acolo, la puțin timp după ce presa de la Viena a relatat în premieră că Austria și-a flexibilizat poziția și pune acum trei condiții pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație.

Forumul Salzburg va reprezenta prima ocazie de întâlniri directe între partea română și cea austriacă

Acest grup este constituit la inițiativa Austriei și are în componență Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Dintre acestea, doar România și Bulgaria nu sunt parte a Spațiului Schengen.

Pe lângă Austria, Bulgaria și România, printre membrii Forumului de la Salzburg se numără și Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt, de asemenea, reprezentate.

Premierul nu consideră exagerate solicitările Austriei și învocă cazul Cherecheș

Marcel Ciolacu a vorbit, luni dimineață, după ședința PSD, despre anunțul făcut de ministrul de Interne austriac cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen. Ciolacu spune că solicitările Austriei „nu mi se par unele exagerate” și că România trebuie să își întărească frontierele, dând exemplul eșecului cazul Cherecheș.

„Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera, cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul”, spune premierul.

Acesta s-a plâns că sistemele de la frontieră nu sunt integrate și a explicat cum vor decurge negocierile pentru ca România să intre din martie cu aeroporturile în Spațiul Schengen.

„Am declanșat în acest moment negocierile, pentru că România era blocată”

„Primul pas, cel mai important, s-a făcut. Austria e mai flexibilă. Nu puteau să anunțe triumfalist că fără nicio condiție o să intre România aerian, urmând ca anul viitor, sub președinția Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru. Este ministrul de Intene la Viena, la negocieri.

Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria, care nu mi se par unele exagerate, pentru că cu toții ne dorim o întărire a frontierei. Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul. Dacă vrem să ne mințim, și să băgăm totul sub preș, nu vom reuși. Sunt discuții normale și sunt ferm convins că vor fi benefice”, a declarat Ciolacu.

„Ținem de negocierile care se vor termina cu Olanda”

„În Olanda au fost alegeri și urmează o decizie în ceea ce privește Bulgaria. Așteptăm acea decizie să vedem abordarea pe care o are România mai departe. Este corect față de o țară vecină cum este Bulgaria să așteptăm. Nu vreau să îmi dau cu părerea despre Bulgaria. În acest moment așteptăm decizia parlamentului din Olanda.

Și vom face un plan. O să stau de vorbă și cu președintele României pentru că el reprezintă România la Consiliul European. Această flexibilizare nu a apărut din senin. Au fost foarte multe negocieri duse și de ministrul de Interne, de mine personal, de doamna ministru de externe, de președintele României. Am fost cel puțin patru persoane care ne-am implicat în aceste negocieri”, a mai declarat prim-ministrul referitor la ecuația Schengen.

CITIȚI ȘI:

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”