EXCLUSIV | Alegeri în Turcia. Pierde Erdogan puterea după 20 de ani? Expert: „«Moștenirea», extrem de delicată pentru orice nou prezidențiabil”
Zi crucială pentru cel mai longeviv lider al Turciei moderne. Ași noi în mânecă sau ziua decontului pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, după două mandate succesive? Va pierde puterea partidul lui Erdogan, AKP, după ce în ultimii 20 de ani a câștigat toate alegerile parlamentare? Sunt întrebările care interesează deopotrivă atât Orientul, cât și Occidentul, tocmai de aceea alegerile din Turcia – prezidențiale și parlamentare – sunt cotate de unii analiști politici ca fiind cele mai importante din 2023.
Citește informații în timp real despre alegerile din Turcia AICI.
Turcii sunt chemați duminică, 14 mai, să își aleagă noul președinte, dar și noii parlamentari. Antonia Colibășanu, expert geopolitic, spune, într-o analiză pentru Gândul, că alegerile de acum sunt extrem de tensionate, precizând că ele seamănă într-o anumită măsură cu cele din 2002 – care se întâmplau tot după un cutremur devastator, cel din 1999, dar și după un crah financiar în 2001.
Atunci, susține analistul în geopolitică, partidul lui Erdogan, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) câștiga alegerile parlamentare, acuzând Guvernul pentru proasta gestionare a crizelor prin care trecea țara, lucru care se întâmplă acum din partea opoziției președintelui.
Încotro se îndreaptă politica Turciei?
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cea mai dificilă provocare politică de până acum în alegerile prezidenţiale şi parlamentare de duminică. Presa internațională scrie că opoziţia simte că poate fructifica şansa de a pune capăt celor două decenii de când Erdogan este la putere.
Contracandidatul lui Recep Tayyip Erdogan este Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), care are sprijinul unei alianţe de şase partide de opoziţie.
Cel mai recent sondaj referitor la alegerile prezidențiale din Turcia arată că liderul opoziţiei turce, Kemal Kilicdaroglu, ar câștiga alegerile încă din primul tur în fața președintelui Erdogan.
Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine peste 50% în primul tur, alegerile vor merge în al doilea tur, pe 28 mai. Potrivit informațiilor apărute, în România ar fi votat deja aproape jumătate din cei aproximativ 20.000 de turci care locuiesc aici.
„Alegerile contează doar dacă vin la pachet cu instabilitate politică”
„În momentul de față, alegerile vin pe un fond socio-economic complicat – problemele economice s-au acutizat după cutremurul din februarie -, astfel că alegerile de acum sunt extrem de tensionate și seamănă într-o anumită măsură cu cele din 2002, care se întâmplau tot după un cutremur, cel din 1999, și un crah financiar, în 2001. Atunci, partidul lui Erdogan, AKP câștiga acuzând guvernul pentru proasta gestionare a crizelor prin care trecea țara, lucru care se întâmplă acum, în oglindă, din partea opoziției președintelui Erdogan.
De asemenea, aceste alegeri sunt și despre viitorul socio-politic al țării. AKP propune o platformă conservatoare, pe baza ideologiei religioase, în timp ce CHP (Partidul Republican al Poporului – n.r.) propune agenda Kemalistă, republicană și non-religioasă, cele două platforme electorale fiind în antiteză.
Aceste diferențe reliefează și o distincție în ceea ce privește politica externă, în sensul în care AKP merge pe o notă mai asertivă a creșterii puterii politice și militare a Turciei în regiune, în timp ce CHP susține creșterea puterii Turciei la nivel regional, preocupându-se însă prioritar de dezvoltarea socio-economică internă. Sunt diferențe de abordare a politicii economice, însă la nivel strategic, indiferent de cine câștigă alegerile, lucrurile vor rămâne mai mult sau mai puțin similare”, explică analistul geopolitic Antonia Colibășanu.
Din punct de vedere geopolitic, imperativul național va rămâne același, chiar dacă politicile, viziunile și maniera de îndeplinire a acestuia sunt diferite, este de părere analistul geopolitic.
”Ca atare, în funcție de rezultate, vom vedea dacă maniera asertivă a politicilor regionale a Turciei va continua sau dacă, dimpotrivă, focusul se va muta spre reconstrucție internă, în timp ce Turcia își va menține și crește (mai puțin asertiv) profilul de putere regională”, a mai spus Antonia Colibășanu, în interviul pentru Gândul.
Dependența economică de Rusia, o slăbiciune pentru politica lui Erdogan
Miroslav Tașcu Stavre, expert în relații internaționale și lector universitar la Universitatea din București, a vorbit despre ce s-ar putea schimba în Turcia, la nivel de politici și strategii, în ipoteza în care va câștiga alegerile contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu.
Expertul susține că relația Turciei cu Rusia – chiar și în cazul în care alegerile vor fi câștigate de principalul oponent al lui Erdogan – nu se va schimba pe termen scurt, Miroslav Tașcu Stavre punctând și de ce nu crede că se va întâmpla o schimbare spectaculoasă din această perspectivă.
„Turcia este un actor regional extrem de important și cred că și în contextul ăsta alegerile din Turcia sunt urmărite cu mult interes. Turcia este un actor influent în Balcani și în zona Orientului Mijlociu, în egală măsură, în Sud-Estul Asiei și, sigur că da, actor important, relevant, la Marea Neagră. Tocmai de aceea privim cu atenție aceste lucruri.
În ipoteza în care opoziția câștigă, cred că în politica internă vom avea o schimbare importantă, și anume o reconsolidare a modelului democratic, hai să spunem specific Turciei. Pentru că în domnia lui Erdogan am avut practic o întărire a modelului autoritarist, ar fi practic la al treilea mandat, ceea ce pune probleme, nu doar interne, ci și internaționale. Și amintim aici relația personală bună pe care o are cu Vladimir Putin.
Și dacă ar fi de reproșat ceva liderului autoritat Erdogan, este și această dependență economică care a făcut, într-un fel, Turcia dependentă de Rusia. Și asta poate fi o slăbiciune. Lucrurile astea (relația cu Rusia și cu Putin – n.r.) nu cred că se vor schimba pe termen scurt și vedeam chiar în declarațiile principalului oponent al lui Erdogan o reținere în a spune că se rupe cumva de Rusia. Din perspectiva asta, nu cred că se va întâmpla o schimbare spectaculoasă”, susține expertul în relații internaționale.
Va reveni Turcia la o democrație cu un sistem parlamentar clasic și echilibru între puteri?
În cazul în care Recep Tayyip Erdogan va câștiga un nou mandat la conducerea Turciei, asta ar înseamna – cu toate criticile pe care liderul turc și le-a atras de-a lungul timpului, în special relația lui cu Putin fiind foarte criticată – o predictibilitate pentru sistemul internațional, consideră expertul.
„Din perspectiva consolidării sau revenirii Turciei la o democrație cu un specific anume, asta cred că este foarte important. Dar, în egală măsură este foarte important și rezultatul alegerilor parlamentare, care sunt cumva legate de alegerile prezidențiale. Or, în continuare, partidul lui Erdogan are un avans și o coaliție de șase partide este greu să funcționeze pe termen mediu și lung.
Dar ar fi un semnal bun, ar fi un semnal important și ar putea readuce cumva instituțiile și sistemul – care este mai degrabă un sistem prezidențial – spre un sistem parlamentar clasic, cu echilibru între puteri.
Pe de altă parte, dacă rămâne Erdogan, avem ceea ce pentru sistemul internațional, pentru relația cu terții, înseamnă predictibilitate.
Cumva, știm care este viziunea lui Edogan, a încercat să rămână un mediator pentru conflictul din Ucraina, fără să fie critic la adresa invaziei sau să impună și să mențină sancțiunile, așa cum face comunitatea internațională”, a mai spus Miroslav Tașcu Stavre.
„S-ar putea să vedem o grăbire a procesului de accedere a Suediei în Alianța Nord-Atlantică”
Pe de altă parte, o victorie a oponentului lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, ar însemna o adâncire a relației cu partenerii transatlantici, dar și o deschidere mai mare înspre parteneriatul cu Uniunea Europeană, completează expertul în relații internaționale.
Oricine ar veni însă la putere, se va lovi de situația economică grea prin care trece Turcia, peste care se suprapun și alte valuri de crize, a subliniat expertul.
Sigur, rămâne să vedem cum se vor finaliza alegerile de duminică, dacă vom avea un al doilea tur, dacă va fi posibilă o victorie din primul tur al candidatului opoziției. Asta ar putea să adâncească relația cu partenerii transatlantici, adică s-o reînnoade – ea nu este suspendată, Turcia rămâne unul dintre principalii actori din regiune.
S-ar putea să vedem o grăbire a procesului de accedere a Suediei în Alianța Nord-Atlantică și cumva poate o deschidere mai mare înspre parteneriatul cu UE.
Dar, oricine vine la putere, are de făcut față la o criză economică, suprapusă cumva peste crizele de COVID și cea a cutremurelor. Cumva, «moștenirea» lui Erdogan este una extrem de delicată pentru orice guvernământ nou sau prezidențiabil care apare„, este de părere Miroslav Tașcu Stavre.
Economia Turciei, în derivă
Votul prezidenţial şi cel parlamentar, stabilite pentru duminică 14 mai – cu un posibil tur doi de scrutin la 28 mai – va decide cine conduce Turcia, dar şi încotro se îndreaptă economia şi forma politicii sale externe, se precizează într-o analiză făcută de Reuters pe tema alegerilor din Turcia.
Potrivit analiștilor, Recep Tayyip Erdogan are motive serioase să se teamă de rezultatul alegerilor de duminică. Este și motivul pentru care – consideră experții – președintele turc a anunțat marți, cu patru zile înainte de vot, o creștere cu 45% a salariilor bugetarilor.
Potrivit Politico, câştigătorul alegerilor din Turcia nu va avea o sarcină deloc uşoară, din cauza furtunii economice prin care trece țara.
„În Turcia vor fi cele mai importante alegeri din 2023″
Fostul premier Victor Ponta a spus, în emisiunea Marius Tucă Show, într-o ediție transmisă live de Gândul, că alegerile din Turcia sunt cele mai importante din acest an.
În Turcia vor fi cele mai importante alegeri din 2023. Este cea mai importantă țară, iar ea nu a ales o singură tabără. Are relații bune cu NATO, dar are relații și cu Federația Rusă”, a afirmat Victor Ponta.
Pentru România, Turcia este cel mai mare partener comercial din afara Uniunii Europene, a precizat fostul premier.
”De asemenea, este pe al doilea loc din punct de vedere militar. Este și o țară foarte mare, de 80-90 de milioane de locuitori. Bătălia este foarte mare. Nu știe nimeni ce va fi. Nu putem să ne bazăm pe sondaje. Turcii din diaspora au votat deja (1.6 milioane de voturi)”, a mai spus Victor Ponta.
Ce spune ultimul sondaj referitor la alegerile prezidențiale din Turcia
Potrivit unui sondaj efectuat în perioada 10-11 mai, pe un eșantion de 3.920 de persoane din 28 de provincii, candidatul la președinție al Alianței Națiunilor, Kemal Kılıçdaroğlu, ar câștiga alegerile în primul tur, în fața președintelui Recep Tayyip Erdoğan.
Distanța dintre cei doi ar fi de 7,5%. Conform rezultatelor sondajului, Kilicdaroglu ar obține 51,7% din voturi, în timp ce Erdogan ar primi doar 44,2%.
Un candidat din opoziţie s-a retras cu trei zile înainte de alegeri
Cu doar trei zile înainte de alegeri, Muharrem İnce, candidat din opoziţie, a anunţat că se retrage din cursa prezidenţială, într-o mişcare surprinzătoare.
Teoretic, retragerea lui İnce ar urma să fie în beneficiul principalului candidat al opoziţiei. Mai mult, potrivit estimărilor, ar putea chiar să-i permită lui Kılıçdaroğlu să obţină o victorie categorică în primul tur, scrie Politico Europe.
„Mă retrag din cursă. Fac acest lucru pentru patria mea”, a declarat İnce la o conferinţă de presă.
Joi dimineaţă, Procuratura din Ankara anunţase că a deschis o anchetă după ce o înregistrare sexuală în care se presupune că apare İnce a apărut pe reţelele sociale.
İnce a negat autenticitatea înregistrării încă de miercuri seara, spunând că videoclipul este „fals” şi că face parte dintr-o „conspiraţie.”
La ultimele alegeri prezidenţiale din 2018, Erdogan l-a învins categoric, din primul tur, pe İnce, care atunci candida din partea principalului partid de opoziţie de centru-stânga, Partidul Republican al Poporului (CHP).
Sondajele iniţiale de după cutremurul din 6 februarie au sugerat că Erdogan a reuşit să îşi păstreze în mare parte sprijinul, în ciuda acuzaţiilor că guvernul a reacţionat lent şi a aplicat cu indolenţă reglementările în materie de construcţii, deşi acestea ar fi putut salva vieţi.
Diaspora turcă, vot masiv
Conform Ambasadei Turciei la București, aproximativ 20.000 de cetățeni turci locuiesc în România. Peste 10.000 de persoane s-au înregistrat pentru a vota în România, la alegerile care s-au desfășurat în perioada 3 – 7 mai, la secțiile de votare amenajate la Ambasada Turciei din București, respectiv la Consulatul General al Turciei de la Constanța.
Peste 45% este prezența la vot în România, mai mare decât în alți ani, când se situa în jurul a 30%.
De altfel, prezența la vot în toate secțiile de votare din afară Turciei a fost mare, în jur de 50%, fiind cea mai ridicată de la introducerea votului în diaspora.
Președintele turc, echilibristică între Rusia și Ucraina?
Președintele turc a fost criticat în repetate rânduri pentru „echilibristica” făcută între Moscova și Ucraina, considerându-se, fără succes, până acum, un mediator între cele două țări.
În 2022, ambasadorul UE la Ankara, Nikolaus Meyer-Landrut, declara că Turcia ar trebui să aibă grijă să nu adopte propaganda lui Putin, considerând că țara „face echilibristică.”
„Pe de o parte, Turcia este în mod ferm de partea NATO şi a Ucrainei, iar UE recunoaşte aceste lucru. Pe de altă parte, Ankara a criticat în mod repetat Occidentul. Turcia nu va putea face echilibristică pe termen lung”, a atenţionat Meyer-Landrut.
- Sub conducerea lui Recep Erdogan, Turcia – membru NATO de 67 de ani – şi-a afirmat puterea militară în Orientul Mijlociu şi nu numai.
- Ankara are relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, fiind însă pe poziţii divergente cu Rusia în privinţa Siriei şi Libiei, dar şi în legătură cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, relatează Reuters.
- Deşi dezvoltă o cooperare cu Rusia în domeniile apărării şi energiei, Ankara a vândut de asemenea drone sofisticate Ucrainei, ceea ce nu a avut un ecou bun la Moscovei.
- Achiziţionarea de către Erdogan de sisteme ruseşti de apărare aeriană a declanşat sancţiuni americane împotriva Ankarei, în timp ce apropierea sa de Vladimir Putin a ridicat suspiciuni în ceea ce privește angajamentul Turciei faţă de alianţa NATO. Cu toate acestea, Turcia a intermediat acordul pentru exporturile de grâu ucrainean pe Marea Neagră.
- Turcia a luat decizia de a accepta, într-un final, aderarea Finlandei la NATO. Guvernul de la Ankara încă se opune aderării Suediei, care ceruse în același timp cu Finlanda aderarea la NATO.
- Țara condusă de Erdogan depinde de Moscova pentru livrările de hidrocarburi şi de cereale.
Preşedintele turc Recep Erdogan a declarat că răspunsul Europei la invazia rusă în Ucraina seamănă cu o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva poporului, literaturii şi artiştilor ruşi.
În războiul din Ucraina, Ankara se consideră un mediator, Erdogan subliniind în repetate rânduri că nu vrea să renunţe la niciunul dintre aceste parteneriate. Potrivit experţilor, deteriorarea relaţiilor cu Moscova ar avea repercusiuni dramatice pentru politica internă şi externă a Turciei, care se află deja într-o profundă criză economică.
Erdogan, lăudat de Putin înainte de alegeri: „Un parteneriat între Rusia şi Turcia sunt reciproc avantajoase”
Preşedintele rus Vladimir Putin și-a declarat susținerea pentru omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare, salutând un lider cu „obiective ambiţioase”, potrivit informațiilor AFP.
Putin s-a exprimat în cadrul unei ceremonii organizate prin videoconferinţă, cu ocazia inaugurării primei centrale nucleare din Turcia, construită de Rusia, salutând un „proiect emblematic” în relaţiile dintre Moscova şi Ankara.
Această centrală „este un exemplu convingător a tot ceea ce dumneavoastră, preşedinte Erdogan, faceţi pentru ţara dumneavoastră, pentru dezvoltarea economiei sale, pentru toţi cetăţenii turci”, preciza președintele rus.
„Această ceremonie arată că guvernul turc şi preşedintele, personal, acordă o mare atenţie dezvoltării relaţiilor ruso-turce în toate domeniile. Susţinem o astfel de atitudine şi suntem convinşi că o cooperare strânsă şi un parteneriat între Rusia şi Turcia sunt reciproc avantajoase”, spunea Putin.
CITEȘTE ȘI: