Pentru un veteran al Războiului Rece, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o consecință firească a jumătate de secol de îndoctrinare cu ideile expansioniste vechi ale sovieticilor, care aveau ambiția de a face export de revoluție comunistă pe toate continentele și de a stăpâni lumea. Michael Murphy Andregg, un veteran din serviciile americane de informații, spune, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, cum vede, din perspectiva experienței sale profesionale, războiul din Ucraina și ce ar trebui Occidentul să facă în continuare pentru a stopa barbaria regimului Putin.
”Nu putem lăsa un imperiu agresiv, o națiune barbară, cum de altfel nu putem lăsa nicio organizație teroristă transnațională, să preia controlul asupra lumii”, spune Michael Murphy Andregg.
Pe fundalul desfășurării summit-ului NATO de la Vilnius, analiștii occidentali imaginează, pe măsură ce ajută militar și economic Ucraina, să găsească soluții viabile pentru stoparea războiului, soluții care să țină cont de independența și suveranitatea Ucrainei.
Recent analistul american a fost invitat de Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” la Congresul Mondial pentru Studiul Comparativ al Civilizațiilor (World Congress for the Comparative Study of Civilizations). Michael Murphy Andregg a susținut o conferință despre ”Securitatea globală în mileniul trei” (Global Security in the Third Millennium of the Common Era).
În interviul acordat în exclusivitate pentru Gândul, Michael Murphy Andregg a încercat să răspundă la aceste interogații pe care azi și le pune fiecare cancelarie din Occident în care se elaborează planuri pentru contracararea spectrului agresiunii rusești în Europa.
Rusia trebuie învinsă, dar trebuie găsită o soluție negociată la final, care să permită suficiente garanții de securitate pentru ambele părți, pentru a opri războiul. Dar totul într-un mod just, în care nu este scuzat sau răsplătit agresorul. Cineva trebuie să plătească pentru crimele și distrugerea de 400 de miliarde de dolari comise în Ucraina. Rusia ar trebui să plătească pentru această agresiune”, a subliniat Michael Andregg.
Câțiva ani la rând, analistul american a ținut prelegeri la Academia Națională de Informații din București despre activitățile de intelligence și despre reforma serviciilor de securitate. Când i-am spus că românii sunt și ei preocupați de soarta războiului din Ucraina și despre crimele comise de ruși acolo, Andregg m-a asigurat că știe cum se văd aceste probleme de securitate din perspectiva românească.
Serviciile de informații românești știu foarte bine că Rusia reprezintă cel mai periculos actor din regiune și sursa multor riscuri”, a adăugat analistul american.
Bogdan Rădulescu: Cum vedeți războiul de agresiune al Rusiei împotriva unui stat suveran ca Ucraina și cum crezi că ar trebui să tratăm o asemenea problemă de securitate pentru Occident?
Michael Andregg: Este o problemă existențială. Ciocnirea dintre civilizația occidentală, o civilizația bazată pe reguli, și actuala agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o problemă existențială. Am prezentat această problemă în prelegeri și lucrări adresate oamenilor de securitate din întreaga lume.
Bătălia strategică a acestei epoci este cea între civilizație și barbarie. Barbaria este o lume fără reguli. Fiecare profesionist din domeniul militar și din serviciile de informații, care se dedică să-și protejeze poporul și țara lor, ar trebui să recunoască deschis acest lucru, deoarece implică răspunsuri diferite, dar urgente.
În ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, este esențial ca Ucraina să câștige războiul. Nu putem lăsa un imperiu agresiv, o națiune barbară sau oricare altă organizație teroristă transnațională să preia controlul.
Unul dintre miile de scenarii de coșmar este și acesta: o grupare teroristă, cum ar fi ISIS sau altele, fac rost de una, două sau trei arme nucleare și le introduc prin contrabandă în Washington și în Moscova în același timp, le detonează în mod deliberat, pentru că vor ca marile puteri să se distrugă reciproc. O asemenea armă nucleară ar putea fi detonată și la Tel Aviv. Există mai multe moduri prin care poți ajunge la o catastrofă totală care ar putea fi declanșată, odată ce armele nucleare au fost puse în poziție de tragere.
Prin urmare, Rusia trebuie neapărat învinsă, dar trebuie găsită la final o soluție negociată care să permită suficiente garanții de securitate pentru ambele părți, din partea NATO și din partea ONU, pentru a opri războiul. Dar totul într-un mod just, în care nu este scuzat sau răsplătit agresorul. Cineva trebuie să plătească pentru crimele și distrugerile cifrate la 400 de miliarde de dolari comise în Ucraina. Rusia ar trebui să plătească pentru această agresiune.
Ați activat în perioada Războiului Rece. Cum se văd, comparativ, amenințările și riscurile care veneau de la sovietici, de la fostul ”imperiu al răului” (cum a denumit fostul președintele american Ronald Reagan Uniunea Sovietică) față de comportamentul irațional și distructiv al actualului regim de la Moscova, condus de fostul colonel KGB Vladimir Putin? Diferă lucrurile de la o epocă la alta?
Prea multe lucruri: conducerea s-a schimbat, Uniunea Sovietică s-a dizolvat, geopolitica Europei de Est este mult mai complicată acum, total diferită de epoca Pactul de la Varșovia. Multe state foste comuniste sunt acum membre NATO.
România a avut o mare experiență în recuperarea socială și economică de după dictatura lui Ceaușescu. Dar este un drum lung de parcurs. Mereu vor fi probleme. Voi menționa și motivul pentru care am venit primul în România și am venit cel mai des – a fost pentru că SRI-ul vostru, care cândva se numea Securitatea, și-a dorit să fie un serviciu de securitate modern, orientat spre apărarea cetățeanului și a comunității. Ei bine, este foarte greu să realizezi o astfel de tranziție. Nu se putea face repede. Nu puteai concedia toți ofițerii din Securitate și nu puteai schimba cultura peste noapte. Dar, a existat o cale și s-au putut face reforme.
România s-a remarcat de foarte mulți ani la acest capitol. Nu știu cum mai stau lucrurile în ziua de azi, dar când veneam aici, știu că România făcea mai mult pentru a-și îmbunătăți și reforma serviciile de informații decât orice altă țară din Europa pe care o cunosc și, vorba aceea, am studiat activitățile de spionaj timp de 35 de ani.
Dar, această lume este o lume complexă. Sugestia mea este să continuați să fiți un lider în domeniile în care vă pricepeți cel mai bine și să reușiți să aveți succese în lupta voastră cu dificultățile economice. Uite, ați găzduit un milion și jumătate de refugiați ucraineni. Multe probleme v-au bătut la ușă.
Am privit și eu la Ucraina de pe malul românesc al Dunării. Militarii români și serviciile voastre de securitate știu că Rusia reprezintă un pericol și pentru România. Dar, nu fiți deprimați, ci fiți vigilenți și căutați soluții pe termen lung!
Michael Murphy Andregg este un veteran din serviciile americane de informații și profesor la Universitatea St. Thomas din St. Paul, Minnesota. A activat în timpul Războiului Rece ca analist implicat în zona de intelligence.
Andregg predă cursuri despre strângerea de informații, despre analiză și spionaj, concentrându-se pe reforma serviciilor de informații. A scris despre etica informațiilor pentru The Oxford Handbook of National Security Intelligence în 2009. A ținut prelegeri despre cauzele declanșării războaielor și timp de cinci ani a conferențiat la Academia Națională de Informații din România despre metodele de reformare a serviciilor de intelligence. Printre cărțile publicate sunt: ”Democratization of Intelligence” (Routledge, 2015), ”Demographics and Conflict” (studiu publicat în the American Intelligence Journal of the National Military Intelligence), ”Why Fight? An Essay on the Morality of Wars” (US Army Command and General Staff College, 2016).
CITEȘTE ȘI: