EXCLUSIV | Augustin Zegrean, fost președinte CCR, despre interceptările SRI care revin ca probe în procesele de corupție: ”Este o obsesie a autorităților să fim ascultați în orice împrejurare. Încă sunt procese din care s-au scos aceste probe, unele nefinalizate din 2010”

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală – care prevede ca înregistrările efectuate de Serviciul Român de Informații (SRI) să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție – propus de Ministerul Justiției a ridicat deja semne de întrebare și a dus la discuții aprinse în spațiul public, dar și în rândul specialiștilor din sistemul judiciar. Proiectul este controversat și pentru că, în 2020, Curtea Constituțională (CCR) a exclus posibilitatea ca înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională să mai poată fi utilizate ca mijloace de probă în procesul penal. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a spus, pentru Gândul, că se încearcă readucerea în discuție a unei idei declarate deja neconstituțională, ceea ce o face să fie inaplicabilă. 

• Proiectul de lege privind modificarea Codului de Procedură Penală a fost adoptat de Guvern pe 28 decembrie și trimis Parlamentului spre adoptare.

• Modificarea Codului de Procedură Penală reintroduce posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv în cele de corupție.

ACTUALITATE România, vulnerabilă în fața virusului depistat în apele uzate din mai multe state europene. Semnalul de alarmă al autorităților sanitare

13:06

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

• Proiectul elaborat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, încearcă să pună legea în acord cu decizia CCR din 2020.

• Hotărârea CCR din 2020, privind scoaterea din dosarele penale a înregistrărilor făcute cu tehnica SRI, a stârnit la acea vreme o serie de discuții și controverse, existând multe voci care au susținut că prevederea ar fi fost una cu dedicație, scăpând de condamnare persoane cu notorietate din dosare grele.

”Nu cred că și-au dat seama ce consecințe va avea acest lucru”

Augustin Zegrean susține că, în cazul în care legea va trece în Parlament, situația din justiție va fi foarte complicată, în condițiile în care „nu s-au terminat procesele în care avocații au invocat faptul că au fost folosite probe obținute prin ascultările făcute de organele securității statului, probe care au fost înlăturate din dosare”.

„Este ca o obsesie, se pare, a autorităților române să fim ascultați tot timpul, în orice împrejurare. Este ciudat că le vine o astfel de idee acum, pentru că sunt mai multe decizii ale CCR care spun că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă într-un alt proiect de lege.

Această intenție a lor de a reintroduce aceste probe obținute de organe ale securității statului ca probe în procesul penal este, practic, inaplicabilă acum, pentru că există această practică a Curții care nu s-a schimbat din 2016 încoace și nu pot să readucă în discuție o idee declarată neconstituțională.

Dacă legea va trece – și probabil că va trece -, vom avea din nou o situație foarte complicată în justiție, pentru că încă nu s-au terminat procesele în care avocații au invocat faptul că au fost folosite probe obținute prin ascultările acestea făcute de organele securității statului, probe care au fost înlăturate din dosare, dosarele nefiind finalizate.

Nu știu ce au de gând să facă, dar nu cred că și-au dat seama ce consecințe va avea acest lucru. Ani de zile s-a discutat despre asta și vă spun că sunt încă dosare începute în 2010 și chiar mai devreme care nu s-au finalizat nici acum, după ani de zile, în care s-au înlăturat probele obținute prin aceste interceptări. Acum o să vină  să le pună înapoi? Asta se dorește?”, a punctat Augustin Zegrean.

DECIZIA nr. 55 din 4 februarie 2020, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.139 alin.(3) teza finală din Codul de Procedură Penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României

Ministerul Justiției explică schimbarea: Probele din înregistrările SRI pot fi contestate

În 2020, Curtea Constituțională a exclus practic înregistrările SRI ca probe în procesele penale, motivând că reglementarea nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate.

CCR decidea, la acea vreme, că dispozițiile articolului 139, alineatul 3, teza finală din Codul de Procedură Penală sunt constituționale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.”

Întrebat cum se împacă noua propunere de modificare a Codului de Procedură Penală cu decizia Curții Constituționale, ministrul Cătălin Predoiu a declarat pentru G4Media.ro că, prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea.”

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce noi articole referitoare la informarea persoanei supravegheate.

• Potrivit documentului, în maximum 10 zile de la încetarea supravegherii tehnice, procurorul trebuie să informeze în scris fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.

• Totodată, în termen de 20 de zile de la primirea informării, persoana supravegheată are dreptul să solicite procurorului să îi spună conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.

Care este propunerea Guvernului:

Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări”.

Ce prevede articolul 139 alineatul 2 din Codul de Procedură Penală:

Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul Penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare”.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Expert anticorupție, despre România fără MCV. „Rămâne să vedem în ce măsură anticorpii naționali sunt suficienți, acesta este testul. Mă aștept ca justiția să nu se mai lase încălecată de politic”

Reforma legilor securității naționale și perdeaua de fum a democrației. Expert anticorupție: „Ne întoarcem în timp, cu superimunități și privilegii pe care nimeni nu le are”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele