EXCLUSIV | Beatrice Mahler despre noul virus din China, vaccinuri și dosarul DNA privind corupția din institut: “Emoțional, suntem afectați cu toții!”

După trei ani de pandemie și lupta cu agresivitatea unui virus necunoscut, declanșată în luna martie a anului 2020, o veste îngrijorătoare sosește din aceeași țară, China, de unde a pornit și povestea tragediilor răspândite din laboratorul Wuhan. Ce se știe în România despre acest nou tip de inamic contagios, denumit deja de specialiști „virusul plămânului alb”? Este prima întrebare adresată de Gândul în interviul exclusiv realizat cu managerul Institutului de pneumoftiziologie „Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler. În același timp, nu trebuie uitat faptul că, în acest sezon, gripa și alte tipuri de viroze fac ca liniștea dinaintea sărbătorilor de iarnă să fie tulburată, iar prevenția trebuie să nu fie uitată de niciunul dintre noi.

La Gândul EXCLUSIV, dr. Beatrice Mahler a oferit și detalii legate de proiectul nou din fonduri PNRR care va aduce în institut siguranța împotriva incendiilor, a vorbit despre lipsurile cu care se confruntă spitalul și nu a ocolit răspunsurile la întrebări legate inclusiv de scandalul declanșat de deschiderea dosarului de corupție privitor la unele cadre medicale din institut.

Mahler despre noul virus: “Alarma este dată pentru infecția virală a copilului!”

În legătură cu noul virus din China, care a lovit destul de agresiv această țară și care a fost “exportat” către Europa, mai întâi prin țările nordice, medicul primar pneumolog Beatrice Mahler nu are, deocamdată vești de rău augur.

„Orice veste care este transmisă de către Organizația Mondială a Sănătății, cu atât mai mult, experiența prin care am trecut, sigur, trebuie să ne facă atenți, mai ales pe noi, cei care suntem în domeniul medical. Însă, dacă e să vorbim despre ce știm, lucrurile sunt destul de puțin cunoscute. Știm că este o infecție respiratorie și aceasta se manifestă dacă este de etiologie virală, după un anumit prototip.

Ca și experiența pe care am avut-o, există o variabilitate a modului de acțiune a infecției virale, dar de regulă infecția virală și am avut acest diagnostic de plămân alb și la SARS-Cov 2, cum avem și la gripă, atunci când vorbim de o formă severă de infecție care impune ca pacientul să ajungă în terapie intensivă, pentru că despre asta este vorba. Ce știm în acest moment este că afecțiunea sau alarma este dată pentru infecția virală a copilului. Nu există foarte multe date despre ce se întâmplă cu acest virus în organismul adultului”, a explicat Beatrice Mahler.

Rolul antiviralelor, diferit de cel al antibioticelor

Managerul institutului consideră că este necesar ca oamenii să înțeleagă rolul antibioticelor în infecțiile virale, care se administrează doar în anumite circumstanțe.

“Niciodată o infecție virală nu se va trata cu antibiotice. De aceea, recomandarea de administrare pe care am avut-o pe de antibiotic în timpul pandemiei s-a făcut doar pe efectul imunomodulator pe care acel tip de antibiotic l-a avut și-l are. Dar antibioticul este efectiv creat pentru a trata bacteriile, antiviralele pentru virusuri și alte tipuri și alte clase de medicamente pentru alți alte tipuri de agenți infecțioși. Și atunci sigur există, de exemplu, dacă vorbim de gripă, un risc ca persoanele care sunt imunosupresive, care au imunitatea scăzută, să dezvolte infecții asociate și bacteriene. Și atunci e nevoie și de antibiotic. Și lucrurile astea trebuiesc însă evaluate, pentru că atunci când vezi că apare o infecție nouă despre care nu știi foarte multe, cea mai bună este prudența.

Nu e bine să faci, nici să iei atitudini terapeutice radicale ci să fii alături de organism, pentru că organismul, chiar dacă nu s-a mai întâlnit niciodată cu un agent infecțios, are capacitatea, prin mecanismele locale de apărare, să dezvolte imunitate destul de rapid. Avem nevoie de 7 zile. Sigur, când ești bolnav, 7 zile este mult, dar dacă ai alături de mecanismele locale de apărare, mecanisme adjuvanți cum ar fi medicație care să scadă febra, hidratare bună, simptomatice care să remită durerea de cap care poate să apară, tulburările digestive, grețurile, tulburările de tranzit care pot fi asociate oricărei infecții virale sau în mare parte din infecțiile virale, ele pot fi prezente. Organismul reușește să depășească primele zile, să-și antreneze propriii soldați care să vină în luptă și să apere organismul”, a precizat managerul Institutului de pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

“Familia este esențială în echilibrul nostru uman!”

Bolnavul poate avea șanse de vindecare mai rapide în condițiile în care persoana afectată nu este singură, ci înconjurată de grija familiei și a prietenilor, este opinia dr. Beatrice Mahler. În schimb, singurătatea nu este deloc bună. De aceea, în cazul îmbolnăvirii, nu trebuie să ne izolăm, noi, cei sănătoși, de cei bolnavi. E necesar doar să fie purtată masca atunci când mergem la cei aflați în suferința virală.

“Eu cred că familia este esențială în echilibrul nostru uman, pentru că avem nevoie de familie, poate în termen larg. Avem nevoie de familie, avem nevoie de prieteni, avem nevoie de această interacțiune socială. Nu întotdeauna e nevoie ca această legătură să fie fizică dacă suntem foarte bolnavi, dar este extrem de important să primești un telefon, să primești o vorbă bună, să existe sprijin, pentru că dacă ești bolnav și nu poți să mergi să-ți faci cumpărăturile, este foarte important să vină cineva să-ți aducă pâinea de care ai nevoie, dar dincolo de asta, chiar dacă ești bolnav și ai o boală severă. Dumneavoastră v-ați referit la o afecțiune acută cu risc de contaminare. Eu m-am referit la afecțiune cronică sau o boală cronică acutizată, care nu neapărat este contagioasă.
Lucrurile se tratează diferit, însă nu înseamnă că dacă cineva din casă e bolnav și aici știm dacă părintele, mama, tata se îmbolnăvesc, chiar dacă au o viroză, nu înseamnă că-i închid în casă și nu mă duc să le deschid ușa, pentru că m-aș putea îmbolnăvi și eu. Poți să porți o simplă mască, care limitează foarte mult riscul de transmitere și să fie acolo lângă ei”, a spus Mahler.

Masca este în continuare un factor de protecție. Cine și când trebuie să o poarte

Lumea s-a săturat, după lunga pandemie, să mai poarte mască. Există o reticență până și de acest cuvânt, darămite să mai vrea cineva să apeleze la această protecție. Oamenii se împart, în continuare, în cei ce cred că masca a protejat sau protejează de viruși, alții spun că a fost o minciună și că masca nu i-a protejat pentru că au trecut prin boală. O dată sau de mai multe ori. Managerul Institutului „Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler, a explicat când e cazul să apelăm, totuși, la mască, chiar dacă nu o mai suportăm.

“Și pe bună dreptate. Nu au de ce să poarte mască dacă sunt pe stradă, însă în spital unde am contact cu o persoană care vine bolnavă, tușește, are febră, eu am recomandarea să mă protejez pentru că am obligația, prin contractul de muncă pe care îl am, să fiu acolo și să ajut toți bolnavii care vin în spital. Pe stradă, o persoană care este sănătoasă în acest moment nu are nicio indicație de a purta mască, dar să știți că totuși, pentru persoanele care sunt cu boli cronice sau persoanele care au, de exemplu o funcție pulmonară scăzută, care au bronșectazii, atunci când ies iarna din casă, când este foarte rece, când e umezeală, masca este un mecanism prin care protejează căile aeriene de un aer foarte rece.

Și astmaticii sunt în această categorie dacă au un astm sever care nu este controlat. Pentru că astmaticul care face tratament și are un astm controlat, are o funcție pulmonară normală sau aproape normală și se comportă imunitatea lui ca a unui om sănătos. Nu se întâmplă același lucru în alte tipuri de afecțiuni, dar aici da, și atunci nu am de ce să-i recomand mască unui asemenea pacient, dar un pacient imunosupresat, care are tratament oncologic, care este foarte sensibil, care dezvoltă forme severe de afectare dacă se îmbolnăvește sau necesită internare, da. Eu pacienților mei care au acest tip de recomandare le spun că pentru spații aglomerate sau pentru zilele în care este foarte frig afară trebuie să-și acopere gura”,  a mai explicat managerul

Curba descendentă de cazuri de cancer pulmonar după pandemie

Cancerul pulmonar este o altă afecțiune extrem de gravă, cea mai răspândită în lume dintre toate tipurile de cancer. Conform statisticilor medicale, la fiecare 30 de secunde, undeva în lume, o persoană moare de cancer pulmonar. În Europa, cancerul de plămân este al doilea cel mai întâlnit tip de cancer în rândul bărbaților (după cancerul de prostată) și al treilea cel mai întâlnit în cazul femeilor (după cancerul de sân și cel de colon și rect). Dacă este depistat la timp, cancerul pulmonar este vindecabil. Întrebată dacă a crescut numărul de persoane care au fost diagnosticate cu această boală, dr. Mahler a spus că a existat o curbă ascendentă a numărului de pacienți cu acest diagnostic după pandemie, după care a urmat o perioadă de redresare.

“După pandemie, în «Marius Nasta» am avut o perioadă în care a crescut numărul de pacienți diagnosticați cu cancer, lucrurile s-au redresat, aș spune în a doua perioadă a anului, dar nu știu dacă este valabil pentru statistica din institut… Noi suntem într-un moment – și în ultima parte a anului, am fost într-un moment în care am redus numărul de servicii pentru că avem de implementat un proiect și atunci statistica nu este neapărat reală. Am avut mulți pacienți care au fost direcționați către alte unități medicale pentru că a trebuit și, pe de o parte, m-am bucurat că am avut posibilitatea să accesăm fonduri care să ne ajute să schimbăm rețeaua electrică, să schimbăm rețeaua de gaze, să punem dispozitive care să ne ajute să avem alarmele la incendiu conforme până la urmă și să creștem siguranța (n.r.-la incendii)”, a adăugat ea.

Institutul a fost “la un pas de un incendiu major”

Valoarea proiectului accesat din PNRR de către institut pentru a schimba rețeaua de electricitate și gaze, vechi de foarte mulți ani și din cauza cărora existau riscuri majore de incendiu, este de 2.000.200 euro.

„E un proiect pe care îl finalizăm în această perioadă. Suntem pe ultima sută de metri, aș spune, cu lucrările. E o perioadă dificilă. Rețeaua electrică era veche de peste 30 de ani, în unele zone de peste 60. Ce am găsit și ce au găsit echipele care muncesc? Au spus că am fost la un pas și că ne-a ferit Dumnezeu de un incendiu major!”, a declarat managerul institutului.

Curbele de scădere și creștere a cazurilor de tuberculoză. Boala nu se vindecă dacă se întrerupe tratamentul!

La Institutul “Marius Nasta” se derulează un amplu Program Național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei. Scopul acestui program îl reprezintă reducerea mortalității, morbidității și transmiterii tuberculozei, astfel încât în 2050 să nu mai constituie o problemă națională de sănătate publică. De ce nu este această boală eradicată?

“Ea nu a fost niciodată eradicată. A fost o politică de partid (n.red.- să se declare eradicarea acestei boli înainte de 1989). Și au făcut astfel încât incidența tuberculozei înainte de 1989 să scadă. Au ajuns la o incidență la care acum facem eforturi să ajungem, după care – până în 89 a fost o creștere ușoară a incidenței, dar curba de scădere în perioada respectivă a fost foarte abruptă, anormală pentru tuberculoză, astfel că după ce declararea cazurilor a fost reală, am început să creștem ca număr de incidență și am ajuns în 2002 la o incidență foarte mare și din 2002 măsurile pe care le-a luat statul român au fost corecte și destul de brutale dacă comparăm cu ce s-a întâmplat în alte țări, dar eficiente, în sensul că în România era obligatoriu să te internezi dacă aveai tuberculoză și să faci tratamentul în spital. Și asta a fost un lucru bun pentru incidența care era atunci, pentru că puteai să supraveghezi tratamentul, iar atunci nu puteai să urmărești pacientul la telefon, câți aveau telefoane să-l întreb, ți-ai lua tabletele.

În primul rând, boala nu se vindecă dacă nu este tratamentul complet și riscul de apariție a rezistenței la antibiotice este mare. Practic, una dintre dintre problemele pe care o anunță Organizația Mondială a Sănătății în viitor este rezistența la antibiotice, iar ea este cea mai mare în tuberculoză, pentru că tuberculoza se tratează cu asociere de antibiotice. Sunt patru antibiotice care se iau concomitent timp de două luni, se iau toate, după care alte patru luni se iau doar două dintre ele în fiecare zi. Nu scade imunitatea, pentru că tuberculoza în sine scade imunitatea. Dar tratamentul tuberculozei, vindecând infecția, ajută ca imunitatea să reajungă în zona care să lupte alături de tratamentul antibiotic (n.r.- șase luni). Sunt forme de tuberculoză care nu sunt contagioase și dacă vorbim de contagiune, tuberculoza, ai risc sau ești definit contact pentru că știm că suntem contact cu cineva. Dacă am stat la distanța unei conversații, cum stăm noi două acum mai mult de patru ore, atunci avem definiția de contact și suntem în măsură în momentul în care trebuie să mergem să facem o radiografie, la momentul la care am auzit că persoana respectivă s-a îmbolnăvit, dar și la două luni de la momentul respectiv. Mycobacterium tuberculosis este un germen care se dezvoltă foarte lent …Nu este ca o infecție virală, curge nasul și lăcrimezi. Deci lucrurile stau diferit și atunci abordarea trebuie să fie diferită”, a spus Beatrice Mahler.

„Vaccinarea este o soluție dacă persoana are recomandare!”

E iarnă, drept urmare bolile de sezon au crescut incidența și numărul internărilor în spitale. Există în continuare și Covid, și Covid asociat cu virusul gripal. Dar și alte tipuri de viroze. Peste puțin timp, ne vom bucura de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, apoi lumea se pregătește de trecerea într-un nou an. Petreceri, îmbrățișări, maximă socializare. Cât de preventivi trebuie să fim? Medicul primar pneumolog Beatrice Mahler spune că nu e cazul să intrăm în panică.

„Acum aș vrea să nu intrăm în panică, pentru că m-am uitat peste raportările care sunt atât în Statele Unite cât și în Europa vizavi de infecțiile respiratorii care sunt sezoniere. E normal să avem mai multe infecții virale odată cu răcirea vremii, virusul începe să circule, însă comparativ cu anul trecut stăm bine, nu avem acea curbă de creștere pe care am avut-o în 2022. Suntem oarecum în trendul pe care l-am avut în perioada anterioară pandemiei, când virusul gripal a început să circule undeva pe sfârșitul anului și-și face curba către luna ianuarie-februarie, când încep să crească infecțiile virale determinate de virusul gripal. Deci nu stăm atât de rău. Vaccinul antigripal poate fi luat cu rețete de la medicul de familie. (…) Se poate să fi vorbit atât de mult despre bolile respiratorii, încât oamenii acum simt nevoia să trăiască fără reguli. Și înțelegem, până la urmă această recomandare de vaccinare nu este pentru toată lumea. O persoană sănătoasă care are un stil de viață sănătos nu are nevoie de vaccin, însă noi recomandăm vaccinarea la cele două extreme, la cele două categorii de vârstă”, a precizat medicul.

De ce a existat recomandare de vaccinare anti-Covid la scară largă

Totuși, în perioada pandemiei, majoritatea medicilor au recomandat vaccinarea cu virusul anti-COVID. Întrebată de ce a existat această recomandare la scară largă, Beatrice Mahler, medic pneumolog a declarat pentru Gândul:

“Pentru că nu ne întâlnisem niciodată cu acel virus și pentru că imunitatea noastră avea nevoie de antrenament. Și dacă nu am fi avut experiență, pentru că am spus puțin mai devreme că e nevoie de câteva zile, da, ca organismul să dezvolte un răspuns imun, să-și antreneze echipa de colegi, de soldați, da, dacă nu, nu oferă acea perioadă de timp, riscul ca să dezvolte infecții severe există. Și am observat, mai ales la începutul pandemiei, că au fost persoane care au dezvoltat o reacție atât de brutală la infecția cu SARS-Cov-2, încât nevoia de internare în spital a crescut și nevoia de oxigenoterapie și de ATI la un moment dat.

Eu consider că vaccinarea este o soluție bună. M-am vaccinat și mă vaccinez și cu vaccinul antigripal, și cu diftero-tetano-pertussis o dată la zece ani, adică lucrând în spital, vaccinarea este o recomandare importantă pentru personalul medical, pentru că este personal la risc, chiar dacă nu sunt în categoria extremă de vârstă. Dar din punctul meu de vedere, vaccinarea este o soluție dacă persoana are recomandare. Altfel, ai recomandarea și de fapt, indiferent ce vârstă ai, ai recomandarea de stil de viață care trebuie să îl adoptăm fiecare pentru că mă întrebați ce putem face, putem face multe, dar asta ține de voința fiecăruia”, a precizat medicul.

“Suntem obișnuiți să avem situații-limită! La Marius Nasta e o schimbare de generație, de mentalitate!”

În biroul managerului de la Institutul de pneumoftiziologie, pe o planșă, e scris cu litere apăsate un citat din Einstein: “Când există voință, există o soluție”.

„Cred că am scris acel citat pentru că, în zona administrativă, întotdeauna sau în fiecare zi, ai lucruri care par de nerezolvat și care te pun la încercare. În medicină suntem obișnuiți să discutăm între noi. Suntem obișnuiți să avem situații-limită sau poate pentru mine e ceva normal, pentru că am o experiență deja. Și în medicină ai un profesor, un medic care are mai multă experiență și cu care poți să discuți cazul sau ești o echipă, ești o echipă care vorbește aceeași limbă.

Despre echipa de la “Marius Nasta”, managerul Betrice Mahler vorbește cu mult optimism

“Eu zic că suntem o echipă, suntem o echipă tot mai tânără. «Marius Nasta» schimbă componența și acest lucru se simte și se vede. Sunt peste 40 de medici tineri care au venit în ultimii ani în institut și lucrurile continuă să se întâmple în această direcție. E o schimbare de generație, e o schimbare de mentalitate. Sigur, e o diferență între generații care există. Avem nevoie de medicii în vârstă și de medici cu experiență care să fie lângă noi. Însă faptul că sistemul de sănătate își schimbă structura, faptul că, de exemplu, din acest an, Casa de Asigurări plătește spitalizările de zi la privat, ceea ce nu exista… S-au lărgit paleta de spitalizări de zi la privat, s-a deschis posibilitatea ca spitalul privat să ofere servicii mult mai multe pentru persoane și practic pacientul să aleagă dacă vine la stat sau la privat”, a spus managerul.

De ce aleg medicii să lucreze, din ce în ce mai mult, în sistemul privat de sănătate

Întrebată dacă nu cumva acest aspect poate fi catalogat drept concurență neloială, cum afirmă unele voci, managerul Beatrice Mahler afirmă:

„Da și nu. Este de discutat acest aspect și sunt nuanțe care trebuie discutate. Eu cred că pacientul trebuie să aibă posibilitatea pentru banii pe care îi plătește asigurărilor de sănătate să aleagă medicul și locul unde poate fi tratat. Până la urmă, modalitatea în care noi, cei care lucrăm în spitale publice, reușim să gestionăm lucrurile nu este o problemă medicală, este una administrativă, nu ar trebui să fie treaba medicului să rezolve problemele administrative, astea sunt lucruri care țin pur și simplu de management, dar eu observ ceea ce am observat poate în partea de vest a țării, faptul că privatul în vest s-a dezvoltat mai repede decât în zona aceasta de sud sau sud-est. Și asta se întâmplă acum în București, privatul se dezvoltă, medicii buni, medicii care au – pe de o parte – valoare profesională, prin proba timpului și prin numărul de pacienți pe care îi au, aleg la un moment dat privatul”, a adăugat ea.

Lipsa acută de specialiști. Problemele întâmpinate în timpul caravanei pentru depistarea cazurilor de tuberculoză

Sistemul de sănătate din România are din ce în ce mai multe sincope. De-a lungul timpului, au fost pompați bani foarte mulți doar în anumite spitale, mai ales pe traseul legăturilor directe cu miniștrii care au făcut reforme aproape invizibile, în timp ce multe spitale județene gem în continuare sub povara problemelor legate de bani și buget. Și mai grav, spitalele duc lipsă acută de specialiști. Managerul Beatrice Mahler a devoalat, în cadrul interviului, că și în pneumologie există astfel de sincope.

“Și în pneumologie sunt astfel de situații mai puțin discutate. Tulcea, are doi sau trei pneumologi. Mehedinți are câțiva pneumologi care se pensionează la finalul anului. Există discuții, din ce știu eu, între Societatea Română de Pneumologie și domnul ministru vis a vis de rețeaua de de pneumologie și mai ales de rețeaua de tuberculoză. Însă, vedeți, eu știu și ce am observat în urma proiectului de screening pe care l-am avut este că direcționarea sau gestionarea problemelor medicale într-un județ am făcut-o prin autoritățile locale. Noi când am mers cu caravana într-un județ, degeaba aveam avizul Ministerului Sănătății. Am vorbit la Institutul Național de Sănătate Publică. Știau toți că mergem acolo. Practic, proiectul de screening era al Ministerului Sănătății, pe care «Marius Nasta» îl implementa. Ca să facem treabă în orice județ din România, a trebuit să vorbim cu autoritatea locală, Consiliul Județean, cu primăriile, pentru că fără forța lor și fără suportul lor am avut situații la început în care ne-au dat afară din comune. Au fost foarte reticenți. Da, ne-au spus că este campania electorală. Vă rugăm să nu veniți cu caravana, pentru că noi nu vrem tuberculoză la noi în comună. Acum când e campania electorală. Adică am avut situații extraordinare. Așa a fost începutul. După care, lucrurile s-au rearanjat și am fost sunați.

De exemplu, Călărași. A fost un județ care a rămas la final. De ce? Pentru că nu ne-au primit la început. Ulterior ne-au invitat, au venit cu noi, ne-au susținut. Am avut cea mai mare prezență la caravana Călărași, pentru că s-au implicat autoritățile locale atunci când au văzut, ori exemplu, ori nu știu dacă s-a schimbat ceva acolo.

Am screenat 94.000 de pacienți și am avut un target de 74.000 adică ne-am depășit cu mult target-ul pe care ni l-am propus. Au fost depistați peste 200. Aparent nu sunt mulți, dar dacă vă spun că pentru persoanele care utilizează droguri am avut o incidență de 20 de ori mai mare decât incidența pe care o avem la nivel național, pentru persoanele fără adăpost din București am avut o incidență de 10 ori mai mare, pentru persoanele din mediul rural de trei ori mai mare decât incidența națională, indică faptul că screeningul tuberculozei sau modalitatea în care pacientul cu tuberculoză are nevoie de asistență, trebuie să fie completată față de metoda pe care o știm și dispensarele TB, de acest tip de mecanism de a ajunge la pacient, pentru că dacă cel din oraș are cum să ajungă și poate să se informeze prin metodele pe care le cunoaștem, pentru că social media ajută în acest sens. Cel care nu are acces sau cel care nu înțelege ceea ce i se cere, trebuie să schimbi metoda și te duci tu la el. Și aici lucrurile trebuie schimbate și aici spunem că e necesar și de fapt, Organizația Mondială a Sănătății recomandă această dublă metodă de a depista tuberculoza activ și pasiv”, a explicat medicul.

Despre achiziția de vaccin anticovid la institut: „Nu făceam comenzi decât pentru o perioadă scurtă de timp!”

Recent, la Direcția Națională Anticorupție a fost declanșată urmărirea penală în dosarul vaccinurilor anti-Covid, achiziționate în timpul pandemiei, parte din dozele comandate, pentru care nu s-a accesat clauza de opt-out au expirat sau au fost donate, iar altele încă mai urmează să sosească. Foștii miniștri Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au fost chemați la DNA pentru a li se aduce la cunoștință acuzațiile. În timpul pandemiei, toate spitalele au primit doze de vaccin pentru populație. Managerul de la Institutul „Marius Nasta” a subliniat, în interviul de la Gândul Exclusiv că, la acest moment, unitatea spitalicească pe care o conduce nu mai are în depozit astfel de vaccinuri.

„Din informațiile pe care le am eu, nu avem. Noi am avut un centru de vaccinare pentru o perioadă scurtă de timp. A fost. Au fost niște telefoane pe care le-am primit de la persoane care s-au pus pe o listă și în noiembrie s-au făcut niște vaccinuri pentru persoanele care au solicitat să fie vaccinate”, a spus managerul Institutului de pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Doctorul Beatrice Mahler a menționat și faptul că spitalele, la acea vreme, au dat un estimativ de necesar de doze către CNCAV. Actualmente, în depozitul de la Marius Nasta nu mai există vaccinuri anti-Covid. Întrebată dacă au fost folosite toate, dr. Mahler a confirmat:

„Da! Nu făceam comenzi decât pentru o perioadă scurtă de timp. Era anormal să umplem în farmacia cu medicamentație de care nu ai nevoie sau care nu știam că o s-o folosesc!”

Managerul de la Institutul Marius Nasta consideră că, în privința dosarului deschis la DNA, “legea este una pentru toți”.

„Eu cred că atunci când sunt întrebări sunt persoane care trebuie să răspundă la acele întrebări, iar oricine a lucrat în acea perioadă trebuie să dea răspunsuri atunci când autoritățile statului întreabă. Este obligația mea ca și angajat la stat, ca funcționar public. Din perspectiva asta, orice angajat în relație cu statul se supune legislației statului român și trebuie să dai răspunsuri. Și legea este una pentru toți. Nu există persoane care să fie în altă parte decât în litera legii. Dacă ești în altă parte deja ai încălcat legea și atunci este normal să te supui întrebărilor care vin și atunci când iei o decizie sau când faci ceva trebuie să faci cunoscând legea. Faptul că nu cunoști legea nu este o scuză pentru nimeni”.

„Orice pacient care sesizează o faptă penală trebuie analizată de organele care sunt abilitate!”

În luna septembrie a acestui an, la institutul din Șoșeaua Viilor a avut loc un eveniment nedorit, în condițiile în care procurorii DNA au deschis un dosar în care doi renumiți chirurgi și alți șase medici colegi ai acestora au fost puși sub acuzare pentru fapte de corupție. Două luni mai târziu, unul dintre acuzați, medicul Cornel Petreanu a decedat, într-un accident extrem de ciudat, la ieșirea din Otopeni spre Ploiești. Am vrut să aflăm de la managerul spitalului de la ce a pornit acest dosar, care este atmosfera în instituție mai ales după ce DGA a ținut cu personalul medical cursuri anticorupție și dacă s-a trecut peste acest impact negativ de imagine fără a mai exista animozități.

“N-aș spune că s-au coagulat încă lucrurile și nu aș spune că emoția a trecut. A fost o perioadă dificilă pentru Institutul Marius Nasta și este. Emoțional, suntem afectați cu toții. Și eu sunt afectată, pentru că atunci când ai în față pacientul și ești pe poziția de manager, știi că legea impune să faci ce scrie acolo, ori în fața legii, medicul, fiind în contract cu statul, este funcționar public – dacă vorbim de legislația penală. Și orice pacient care sesizează o faptă penală trebuie analizată de organele care sunt abilitate. Eu, ca manager, am avut, am primit sesizări de la pacienți, mai multe sesizări. Și cum era și normal și cum cred eu că este firesc, trebuie să retrimiți către autoritățile statului, ca ei să vadă ce e de făcut.

Dincolo de asta, ca manager, autoritățile statului nu sunt obligate să anunțe când vin într-o instituție publică, pentru că managerul este sub decizia pe care o poate lua un judecător. El trebuie să aplice decizia judecătorului, oricare ar fi aia, indiferent dacă este comunicată sau nu. Dacă nu este comunicată, nu știe de ea, dar nu are judecătorul responsabilitatea să-l anunțe pe manager. Iar dincolo de asta, faptul că autoritățile statului iau atitudine este dreptul lor. Este dreptul cetățenilor să se simtă apărați, pentru că astfel de lucruri nu fac cinste halatului alb pe care îl purtăm. Sigur, e multă emoție, este dificil să trecem încă prin această perioadă (…) Până la urmă, totuși, judecătorul va fi cel care va stabili lucrurile. Cert este că atunci când există o astfel de sesizare, un manager este obligat să-și facă datoria și față de pacient”, a mai spus Mahler.

Managerul Beatrice Mahler a subliniat, în cadrul interviului, că în cei șase ani de când conduce Institutul “Marius Nasta” au fost mai multe sesizări de la pacienți:

“Sesizări au fost mai multe. (…) Eu le-am trimis către poliție și poliția a spus că au luat act de ele. Ce s-a întâmplat mai departe? Nu știu. Este toată informația pe care am primit-o”.

Războaiele, potențiale focare de epidemii?

Specialiștii consideră că în urma declanșării celor două războaie Rusia-Ucraina și Israel-Hamas, în viitor ar putea izbucni epidemii. Din cauza migrației, a sărăciei, a foametei și a lipsei de asistență medicală. Există, așadar, o temere. Doctorul Beatrice Mahler ar, însă, propria opinie referitoare la acest subiect.

“Nu pot să spun că este teamă. Ne așteptăm să existe un impact al migrației populației, dar dacă vorbim de tuberculoză, e nevoie de timp ca să vedem acest impact, dacă el va exista. Nu avem foarte mulți ucraineni care au venit și au rămas în România, au tranzitat foarte mult. Riscul este foarte mic din acest punct de vedere. S-au testat (n.r.- migranții) județele de margine, deci de graniță. Sigur, nu a fost o testare obligatorie, nu a fost o… A fost ceva ce s-a făcut dacă persoana respectivă a dorit și ăsta e un lucru bun, faptul că ți se respectă dreptul de a alege dacă tu vrei să fii testat sau dacă vrei să te vaccinezi. Acestea sunt lucrurile care eu cred că sunt de valoare pentru statul român. Faptul că nu te obligă să faci ceva și trebuie să-ți explice și tu să fii convins că acel ceva este un lucru bun pentru tine și sănătatea ta”, a explicat Betrice Mahler.

Institutul, în căutarea unui milion de euro!

În finalul interviului, managerul Beatrice Mahler a dezvăluit care este dorința sa pentru anul 2024 în ce privește institutul:

“Mai mulți bani. O să vă spun așa, o să vă spun estimativ. După ce terminăm rețeaua electrică și pe cea de gaze, o prioritate majoră pe care o are institutul este canalizarea, pentru că sunt conductele din pământ din anii ‘60 și nu mai fac față. Avem un proiect care este făcut inclusiv la stadiul de detaliu tehnic și care costă cam 1.000.000 euro. Deci asta ar fi, asta ar fi urgența, urgența unui milion de euro pentru canalizarea institutului.

Exact și asta ar însemna și alei refăcute, și alei pietonale, și alei pentru mașini. Și aspectul, cel puțin în exterior, s-ar rezolva. Asta am spus că e urgența majoră pe partea administrativă. Restul, sigur, e un șir de lucruri. Avem nevoie de medicamente, de bani pentru service-uri, de bani pentru reparații. Astea sunt nevoile majore pentru că aparatura se strică, ea este folosită. Starea de tensiune din acest moment este dată și de lipsa de medicamente. E un cumul de factori”, a precizat medicul.

Întrebată dacă e nevoie și de personal medical, dr. Mahler a lansat o cifră care ar trebui să dea de gândit tuturor celor care pot lua măsuri pentru ca spitalele din România să nu intre în colaps: „Vreo 200 de persoane. Medici, asistente, infirmiere!”

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum sunt verificate MARILE AVERI ale marilor bogați. Av. Alina Savin: “Metoda de verificare a patrimoniului net este plăcerea Fiscului!”

EXCLUSIV VIDEO | Câți palestinieni au cerut protecția României de la începerea războiului Israel-Hamas. Statistica la zi a refugiaților