EXCLUSIV | Belgia sau Ungaria: Cine va deschide total „poarta” Schengen pentru România? Europarlamentar: „Miza economică este aderarea terestră”

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a vorbit într-un interviu pentru Gândul, despre șansele de aderare totală pe care le are România în timpul mandatului președinției Belgiei și în anul de grație 2024, în care multe state membre vor avea alegeri interne.

Corina Crețu susține că, dacă, până în luna martie țara noastră nu va bifa și aderarea terestră, o șansă ca lucrurile să fie tranșeze va fi pe mandatul președinției ungare, care susține că va avea ca prioritate aderarea terestră a României și Bulgariei.

După 13 ani la poarta aderării, cu refuzuri și respingeri repetate, Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen, însă doar cu frontierele aeriene și maritime. Când va intra România și cu frontierele terestre în spațiul Schengen și cum se vor desfășura lucrurile sub cupola Belgiei, țara care a preluat președinția Consiliului UE din 1 ianuarie până în iunie 2024?

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

Urmează apoi Ungaria, care va prelua președinția din iulie până în decembrie 2024. Polonia este țara care va „patrona” președinția Consiliului UE din ianuarie-iunie 2025. Rămâne de văzut care din cele trei țări vor oferi României șansa pentru o aderare totală în spațiul Schengen.

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european

„Sectorul transportului înregistrează pierderi directe de 2,41 miliarde de euro din cauza asta”

Corina Crețu a mai precizat că sondajele arată o creștere tot mai mare a partidelor de extremă dreapta, ceea ce, este îngrijorător pentru proiectul european și democrație.

„După 13 ani în care am așteptat la poarta aderării, Consiliul Uniunii Europene a decis în unanimitate eliminarea controalelor la frontierele aeriene si maritime interne cu Romania și Bulgaria. Deși acest demers reprezintă un pas înainte către accederea completă la spațiul de liberă circulație, miza economică este aderarea pe cale terestră.

Într-adevăr, faptul că putem circula pe cale aeriană si maritimă reprezintă un beneficiu pentru români, turiști și oameni de afaceri. România suferă pagube de miliarde de euro anual, din cauza faptului că transportatorii așteaptă uneori și zile întregi la cozi care se întind pe zeci de kilometri. Sectorul transportului înregistrează pierderi directe de 2,41 miliarde de euro din cauza asta.

După cum am evidențiat în mai multe rânduri, nu doar pagubele financiare afectează românii, ci și cele de mediu. Din cauza așteptării îndelungate la vamă, anual, sunt emise 46.000 de tone de dioxid de carbon, care afectează, atât sănătatea transportatorilor, cât și a oamenilor care locuiesc în proximitatea zonelor de frontieră.”

„Prognoza pentru Schengen pe cale terestră nu este foarte pozitivă”

Corina Crețu susține că, referitor la aderarea terestră, la ora actuală nu există un calendar exact al negocierilor sau o dată privind eliminarea controalelor, ci doar o promisiune privind continuarea negocierilor în 2024.

Europarlamentarul a punctat că, având în vedere iminența alegerilor europene din iunie și faptul că Austria are alegeri interne în toamnă, există riscul ca subiectul aderării terestre să se estompeze de pe agendă.

„Mai mult decât atât, Ministrul de Interne din Guvernul Austriac a declarat că extinderea Schengen pe cale terestră ar fi o greșeală în stadiul actual, invocând din nou disfuncționalitatea sistemului de migrație și azil. Totuși, argumentele Vienei care sugerează că migranții ilegali ar veni din România, au fost demontate în mai multe rânduri.

În primul rând, datele furnizate de Frontex au arătat că ruta Balcanilor de Vest este,  în fapt, cea care dă bătăi de cap Vienei. Totodată, încheierea Pactului European privind Migrația și Azilul reprezintă un pas înainte privind reformarea sistemului de migrație european. În condițiile date, prognoza pentru Schengen pe cale terestră nu este una pozitivă. Menționez, din nou, multe state membre vor avea alegeri interne, iar la nivel european vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European.”

„Continentul european se află la o răscruce de drumuri”

Europarlamentarul a punctat că aderarea etapizată ar putea fi folosită de partidele populiste ca narativă pentru a alimenta si mai mult sentimentul anti-european, despre care susține că se resimte și în România.

„Totuși, saga Schengen trenează de 11 ani. Aderarea completă este un drept pe care l-am obținut prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, drept care putea fi exercitat încă din 2011, când Comisia Europeană a dat undă verde privind indeplinirea condițiilor tehnice. Nu suntem cetățeni de categoria a doua, merităm să intrăm în Spațiul Schengen cu drepturi depline, ca restul statelor membre.

Mă tem că aderarea etapizată va fi folosită de partidele populiste ca narativă pentru a alimenta și mai mult sentimentul anti-european care se resimte și în România. Din acest motiv, mă voi implica pentru a transmite în Parlamentul European că românii nu mai au răbdare și că acest drept nu mai poate face obiectul niciunei negocieri.

Belgia a preluat la 1 ianuarie Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care continentul european se află la o răscruce de drumuri. Ne confruntăm cu consecințele războiului din Ucraina, efectele post-pandemice, criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu. Având în vedere faptul că Belgia deține Președinția Consiliului pentru a treisprezecea oară, acest lucru constituie o dovadă a experienței sale în gestionarea agendei Consiliului.”

„Belgia se va focusa în special pe subiectul extinderii UE, fiind foarte dezbătut în ultima vreme”

Corina Crețu susține că activitatea Președinției Belgiei se va concentra în jurul a șase arii tematice. Europarlamentarul a mai precizat că Belgia a reafirmat sprijinul necontenit pentru Ucraina, fiind și unul dintre obiectivele principale pentru afacerile externe.

„Apărarea statului de drept, a democrației și unității – cu focus asupra participării tinerilor, calitatea educației, libertatea presei și coeziunea internă; consolidarea competitivității IMM-urilor, prin îmbunătățirea pieței interne și cu accent asupra cercetării și inovației; o tranziție ecologică și justă prin asigurarea unor surse de energie verzi și fiabile.

Apoi, agenda socială și de sănătate – cu un focus asupra pregătirii unui răspuns coordonat la viitoare crize sanitare și un accent larg la servicii de sănătate calitative; protejarea frontierelor și a persoanelor – prin finalizarea dosarului privind Pactul European pentru Migrație și Azil și consolidarea rezilienței UE împotriva crimei organizate și promovarea unei Europe globale.

Privitor la afacerile generale, Belgia se va focusa în special pe subiectul extinderii UE, fiind foarte dezbătut în ultima vreme, ca urmare a deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina. În continuare, Belgia a reafirmat sprijinul necontenit pentru Ucraina, acesta fiind obiectivul principal pentru afacerile externe. Pe zona de justiție și afaceri interne, focusul va fi asupra încheierii Pactului European privind Migrația și Azilul, precum și consolidarea funcționarii Spațiului Schengen, așa cum este el acum.”

„În ultimii ani, cetățenii europeni s-au simțit tot mai departe de ceea ce se întâmplă la Bruxelles”

Europarlamentarul Corina Crețu a precizat că în programul de 18 luni al Consiliului, pregătit de cele trei președinții – spaniolă, belgiană și maghiară – piatra de temelie este în continuare consolidarea dialogului cu cetățenii și focusul asupra electoratului tânăr.

„În ceea ce privește piața internă, focusul va plana asupra ceea ce a rămas din dosarul pentru Instrumentul de Urgență pentru piața internă, care propune măsuri de salvgardare de pieței unice în situații neprevăzute, precum pandemia de Covid-19. Totodată, pentru îmbunătățirea activității IMM-urilor, se va revizui Directiva privind Plățile Întârziate, deoarece sute de mii de întreprinderi europene intră în faliment, așteptând plata unor facturi la scadență.

În acest program de 18 luni al Consiliului, pregătit de cele 3 președinții –  spaniolă, belgiană și maghiară – piatra de temelie este în continuare consolidarea dialogului cu cetățenii și focusul asupra electoratului tânăr. Nevoia pentru o astfel de abordare este evidentă, deoarece în ultimii ani, cetățenii europeni s-au simțit tot mai departe de ceea ce se întâmplă la Bruxelles.

Întotdeauna am subliniat cât este de important să povestim în țară ce se întâmplă aici, să le explicăm oamenilor proiectele care se desfășoară aici și cât este de important să trimită la Bruxelles oameni profesioniști cu expertiză care să le reprezinte interesele. Este mai important ca oricând să ne pregătim pentru alegerile din acest an, deoarece sondajele arată o creștere tot mai mare a partidelor de extremă dreapta, ceea ce este îngrijorător pentru proiectul european și democrație”, a conchis Corina Crețu, fost comisar european.

Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, la scurt timp după alegeri

Ungaria va dovedi că este capabilă „să fie un bun preşedinte al Consiliului UE”, când va prelua preşedinţia în a doua jumătate a acestui an, a declarat miercuri şefa statului ungar Katalin Novak în cadrul unei întâlniri cu membrii corpului diplomatic acreditat în Ungaria.

Priorităţile Ungariei vor include abordarea de către UE a provocărilor demografice şi continuarea procesului de extindere a Uniunii, cu accent special pe Balcanii de Vest, a spus ea.

Katalin Novak a afirmat că 2023 a fost un an dificil, afectat de războaiele din Ucraina şi Israel, probleme economice, incertitudine politică şi alegeri anticipate în multe ţări, dezastre ecologice, migraţie ilegală, dezinformare, apariţia inteligenţei artificiale pe scară largă, „părţi interesate non-politice cu ambiţii politice ascunse” şi influenţa companiilor de tehnologie într-o poziţie aproape de monopol.

Ursula von der Leyen: „Decizia, un moment istoric pentru Bulgaria și România”

Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.

Comisia Europeană a salutat decizia luată sâmbătă în unanimitate de Consiliu, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024, au transmis reprezentanții instituției prin intermediul unui comunicat de presă.

Reprezentanții CE consideră că aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă.

„Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și România. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere.

Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat președintele CE, Ursula von der Leyen.

Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024, mai anunță CE.

Un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională, a precizat CE.

Marcel Ciolacu: „Am promis, am făcut!”

Și premierul Marcel Ciolacu a salutat sâmbătă, printr-un mesaj transmis pe Facebook, faptul că acum este sigur că România va intra în Spațiul Schengen aerian și maritim.

„Acum este oficial: din martie, se ridică granițele aeriene și maritime și vom putea emite vize Schengen. După 13 ani de eșecuri și umilințe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest proces”, a anunțat premierul Ciolacu.

 

CITIȚI ȘI:

BREAKING NEWS. Marcel Ciolacu anunță un acord politic privind aderarea României la Schengen

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele