EXCLUSIV | Blue Air trece de pe masa DIICOT pe mâna DNA. Trei parchete își pasează, de un an, dosarul companiei care s-a jucat cu banii statului

Compania aeriană Blue Air are datorii de sute de milioane de euro, a păgubit zeci de mii de pasageri, și-a anulat toate cursele în urmă cu nouă luni și de atunci nu a mai ridicat nicio aeronavă de la sol, iar de trei luni este în insolvență, cu un număr foarte mare de creditori care vor să-și recupereze datoriile. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a atras atenția cu câteva luni înainte de colaps că Blue Air pregătește o ieșire de pe piață și că pune în circulație zboruri, încasează bani de la pasageri, apoi le anulează, iar în iulie 2022 a sesizat și DIICOT să verifice dacă nu sunt fapte penale. Singurul denunț făcut înainte de prăbușirea Blue Air bate însă pasul pe loc, pentru că în 11 luni a ajuns pe masa a trei parchete, fără ca o soluție să fie anunțată. 

Blue Air a ridicat de la sol ultima cursă în 6 septembrie 2022 și de atunci au urmat anulări în cascadă, o criză fără precedent a companiei și abandonarea a zeci de mii de pasageri pe aeroporturi, aduși în țară cu ajutorul Guvernului.

O zi mai târziu, la Parlament, șefa de atunci a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Oana Daniela Pâțu, confirma că există un dosar deschis pentru o sesizare privind compania Blue Air. Fără să menționeze de când a fost deschis dosarul și nici ce acuzații au adus cei care au făcut sesizarea, șefa DIICOT spunea doar că nu a fost începută urmărirea penală nici măcar in rem, ci că totul este la nivel de verificare ”pentru clarificarea situației”.

Ce nu menționa șefa de atunci a DIICOT era că sesizarea fusese făcut în iulie 2022, de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a și amendat atunci compania Blue Air cu două milioane de euro, pentru zboruri anulate care au afectat zeci de mii de pasageri.

Cum de atunci au trecut mai bine de nouă luni, fără ca DIICOT să fi anunțat că a început urmărirea penală în vreun dosar privind compania Blue Air sau că s-ar fi dat vreo soluție de clasare, pentru că faptele sesizate nu ar exista, Gândul a solicitat lămuriri în cazul acestui dosar.

Dosarul ”Blue Air”, trimis în secret de la DIICOT la Parchetul General

Din răspunsul primit rezultă că dosarul nu mai este de trei luni la DIICOT. Procurorul căruia i-a fost repartizat dosarul pentru soluționare a decis, în martie 2023, analizând faptele reclamate, că nu DIICOT este competentă să se ocupe de acest dosar.

”Ulterior, în urma verificărilor și investigațiilor efectuate, în temeiul art. 289 alin. (9), la data de 22.03.2023, a fost trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în răspunsul transmis la solicitarea Gândul de procurorul șef al DIICOT.

Articolul la care se face referire în răspuns este din Codul de procedură penală și prevede că ”plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent”.

Cum răspunsul transmis în 19 iunie părea că a lămurit unde este acum sesizarea privind compania Blue Air, Gândul a solicitat de această dată informații despre dosar de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, potrivit DIICOT, era ”competent” să analizeze acuzațiile aduse de autorul plângerii penale.

Parchetul General a ”pasat” dosarul Blue Air la DNA

Răspunsul primit de la Parchetul instanței supreme avea să aducă însă nu o lămurire privind evoluția dosarului, ci o altă pasare a sesizării, de această dată la Direcția Națională Anticorupție.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu face nicio altă referire la dosar și nu menționează nici când a fost trimis la DNA.

Cum nici DIICOT și nici Parchetul General nu spun ce presupuse fapte sunt reclamate de cel care a făcut sesizarea, dacă DNA a fost considerat cel ”competent” să facă verificările în acest dosar, cel mai probabil acuzațiile intră în sfera faptelor de corupție, a abuzului în serviciu cu o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a un million de euro sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Gândul a solicitat și DNA să precizeze de când este înregistrat dosarul venit de la PICCJ și în ce stadiu este acum.

Cine este ”misteriosul” acuzator din dosarul Blue Air pasat între parchete

Sesizarea la DIICOT în cazul companiei Blue Air a fost făcută de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu mai bine de o lună înainte ca Blue Air să anuleze toate zborurile și să intre în criza fără precedent, care a dus în final la preluarea de către stat, prin AAAS, a 75% din acțiunile companiei, în contul ajutorului acordat de stat și nerestituit de peste 300 de milioane de lei (peste 60 de milioane de euro), primit în 2020 pentru compensarea pierderilor suferite în timpul pandemiei de COVID-19.

Sesizarea ar fi fost înregistrată la DIICOT în 25 iulie 2022 și viza posibile fapte de deturnare a ajutorului de stat.

De altfel, în iulie 2022, ANPC amenda Blue Air cu două milioane de euro pentru mai multe zboruri anulate care au afectat zeci de mii de pasageri, obligând compania aeriană să returneze banii clienţilor în maximum zece zile.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, atrăgea atenția încă de atunci că Blue Air se pregăteşte să iasă din piaţă.

„În continuare suntem inundaţi de sesizări din partea oamenilor care sunt în poarta avionului, cu copii, cu bagaje. Ţineţi cont şi de faptul că doar 5% din cei afectaţi fac sesizări, restul nu. Am luat în calcul că, dacă nu vom lua aceste măsuri ferme, ne-am fi putut confrunta cu ieşirea din piaţă până la finalul anului a Blue Air. Eram siguri că vor găsi orice scuză pentru a gestiona o situaţie dificilă. Au primit de la stat un ajutor de 67 de milioane de euro în timpul pandemiei, nu este treaba noastră ce au făcut cu aceşti bani, există instituţii ale statului care să verifice acest lucru”, spunea Horia Constantinescu.

”Am sesizat DIICOT că, din sumele încasate de Blue Air, o parte părea că merge către societăți satelitare”

Președintele ANPC, Horia Constantinescu, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, cum a ajuns să solicite DIICOT, în numele instituției pe care o conduce, să verifice dacă Blue Air comite fapte care intră în sfera penală, având în vedere numărul foarte mare de curse anulate și despăgubirile care nu mai ajungeau la pasagerii afectați.

”Am sesizat, în primul rând, faptul că, în momentul acela, foarte multe dintre curse (ale Blue Air – n.r.) erau anulate, lucru care ne-a dus la ideea că ar fi fost puse pe piață și curse despre care se știa de la bun început că nu puteau fi duse la bun sfârșit. În opinia noastră, o astfel de situație excedea competențelor ANPC de a analiza din perspectivă contravențională, vorbim de o cu totul altă formă.

De asemenea, am sesizat situația în care – aparent sau din informațiile pe care noi le aveam – parte din sumele încasate, în loc să meargă către consumatori vătămați, conform a ceea ce inclusiv noi stabilisem într-o primă etapă cu cei de la Blue Air, păreau că merg către societăți comerciale satelitare activității companiei Blue Air, fie că vorbim de – se zvonea – închirierea numelui companiei, fie că vorbim de asigurarea alimentelor la bordul aeronavelor.

Toate aceste lucruri conduceau, în opinia noastră, cel puțin, la ideea că parte din sume, în loc să aibă direcția justificată de a acoperi datoriile către consumatori, mergeau în buzunarele unora și altora. Excedea competențelor noastre”, a detaliat Horia Constantinescu.

Președintele ANPC a precizat că în cazul Blue Air a fost vorba de un denunț făcut în baza articolului 291 din Codul de procedură penală, care spune că atunci când un funcționar public constată ceva care ar intra în zona penalului, trebuie să aducă de îndată la cunoștința organelor abilitate să cerceteze. ”Lucru pe care noi l-am și făcut”, a adăugat Horia Constantinescu.

Articoluil 291 din Codul de procedură penală prevede și că, atunci când se ajunge la un astfel de denunț, cel care face sesizarea trebuie să ia măsuri ”să nu dispară urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă”.

În 6 septembrie 2022, când Blue Air și-a anulat toate zborurile, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a transmis detalii despre ancheta care vizează compania aeriană Blue Air, precizând că, din 30 aprilie 2021, când s-au ridicat majoritatea restricțiilor impuse de pandemie, compania a anulat peste 11.200 de zboruri pentru care erau făcute aproape 180.000 de rezervări și s-au plătit peste 66,5 milioane de lei.

Totodată, ANPC  preciza atunci că Blue Air nu a oferit călătorilor motive pentru anularea zborurilor, nu a rambursat contravaloarea acestora și nici nu a plătit compensații. În plus, deși i s-a atras atenția asupra practicii comerciale, compania a recidivat.

Blue Air, în insolvență după șase luni de la anularea tuturor curselor

Compania Blue Air Aviation este preluată din 8 decembrie 2022 în portofoliul statului, care deține în prezent 75% din acțiuni, alături de Teodor-Cristian Rada, cu 23,8%, și Airline Invest, cu 1,9%.

În momentul preluării de către stat, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), compania Blue Air era în procedura de concordat, menită să ducă la evitarea intrării în insolvență.

La trei luni de la preluarea de către AAAS a companiei low-cost – pentru că nu a restituit ajutor de stat de peste 60 de milioane de euro primit în cea mai grea perioadă a pandemiei de COVID-19 -, Tribunalul București a constatat că procedura concordatului a eșuat și a admis cererea de intrare în insolvență.

Președintele AAAS, Florin Daniel Geantă, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, că următorul termen în dosarul de insolvență a companiei Blue Air este în noiembrie 2023.

”Am reușit să obținem un termen mai lung, poate concretizăm ceva din discuțiile pe care le avem cu câțiva investitori, ar fi ceva interese, dar să vedem dacă reușim să picăm pe aceeași direcție.

Lucrurile nu sunt deloc ușoare, este o negociere extrem de grea, în condițiile în care Blue Air este așa cum este și cu o datorie uriașă. Sunt mulți care cer falimentul Blue Air, în momentul de față, pentru că sunt creditorii care nu mai pot recupera banii și vor măcar să știe că această companie a intrat în faliment. Și cu asta, basta, spun dânșii”, a explicat Daniel Geantă.

Ajutorul de stat de peste 60 de milioane de euro dat Blue Air, sub lupa Comisiei Europene

După ce Blue Air a intrat în insolvență, Comisia Europeană (CE) anunța că a început o investigație pentru a vedea dacă sprijinul acordat companiei Blue Air Aviation a respectat normele UE privind ajutoarele de stat.

”S-a declanșat și investigația de ajutor de stat din partea unei comisii a Uniunii Europene. Așteptăm, după întâlnirile pe care le-am avut cu cei de la Ministerul Transporturilor și de la Consiliul Concurenței, etapa următoare, ce urmează să pregătim și să trimitem la DG Competition (n.red. – Comisia Europeană, împreună cu autoritățile naționale de concurență, aplică în mod direct regulile UE de concurență; DG Competition este direct responsabilă pentru urmărirea aplicării acestor reguli)”, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, președintele AAAS.

În august 2020, Comisia Europeană a aprobat două măsuri în favoarea Blue Air:

• garanție publică în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro (aproximativ 137 de milioane de lei), pentru a compensa daunele suferite în contextul pandemiei de coronavirus și al restricțiilor de călătorie vizând limitarea răspândirii virusului impuse de România și de alte țări;
• o garanție publică de aproximativ 34 de milioane de euro (aproximativ 164 de milioane de lei) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni.

România s-a angajat atunci să se asigure că garanția publică aferentă împrumutului pentru salvare va înceta după șase luni sau că va transmite Comisiei Europene fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air, în vederea evaluării ajutorului de stat.

În aprilie 2021, România a comunicat pentru prima dată Comisiei un plan de restructurare a Blue Air pentru perioada august 2020 – septembrie 2025. Planul, actualizat de mai multe ori, includea o prelungire a garanției aferente împrumutului pentru salvare la șase ani (perioadă în care sunt incluse cele șase luni inițiale ale ajutorului de salvare), permițându-se astfel rambursarea ajutorului de stat dat Blue Air până în 2026. De asemenea, prevede măsuri de restructurare și preconiza o finanțare privată.

În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul și a preluat o participație de 75% în societatea Blue Air, sperând să recupereze o parte din prejudiciu.

Nicio cursă Blue Air nu s-a mai ridicat de la sol din 6 septembrie 2022

Blue Air a anulat toate zborurile din 6 septembrie 2022, după ce toate conturile i-au fost poprite de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), pentru o datorie de peste 28 de milioane de lei, pentru care exista o decizie de executare.

Decizia de anulare a zborurilor a dus la haos pe aeroporturile din Europa unde Blue Air avea zboruri. Mii se români au rămas atunci blocați pe aeroporturi, cerând ajutor pentru a reveni în țară. Guvernul a decis aducerea în țară a acestora cu avioane Tarom, cei 5 milioane de lei alocați pentru repatriere urmând să fie recuperați de la Blue Air.

Deși ulterior AFM a suspendat decizia de poprire a conturilor Blue Air, după ce compania a solicitat eșalonarea plăților restante, zborurile nu au mai fost reluate. Numărul pasagerilor păgubiți este de ordinul zecilor de mii.

Blue Air are datorii uriașe

La finalul anului 2022, compania Blue Air avea restanțe fiscale de zeci de milioane de lei, pe lângă cele 336 de milioane de lei ce reprezintă obligații de plată caree au rezultat după de a primit ajutor din partea statului, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală a sechestrat șase avioane ale operatorului low-cost.

Agenția Națională de Administrare Fiscală – prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – avea în evidență, la începutul anului 2023, compania Blue Air cu restanțe în valoare totală de 402,52 milioane de lei, dintre care 336 de milioane de lei reprezintă obligații de plată ce au rezultat după de a primit ajutor din partea statului.

Cum s-au ”sifonat” banii din Blue Air

Gândul dezvăluia în aprilie 2023, în exclusivitate, că un raport-bombă care privește situația financiară a Blue Air arată exact cum s-au scurs banii din companie, în loc ca încasările să fie folosite la redresarea acesteia.

Intrarea societății în „moarte clinică” nu a venit natural, ci este consecința directă a numeroaselor operațiuni identificate în analiza AAAS, care au condus la agravarea situației economice a Blue Air Aviation în perioada 2020 – 2022, deci de la debutul crizei din domeniul aviatic determinată de pandemia de COVID-19 până la decizia de executare a scrisorii de garanție pentru ajutorul de stat nerestituit.

Documentul obținut de Gândul detaliază aceste operațiuni dăunătoare companiei care a fost susținută de stat pentru a putea reintra pe linia de plutire:

• mișcări de capital „înrobitoare”;
• contracte încheiate cu clauze ruinătoare;
• transfer de activitate incomplet, cu risc fiscal ridicat;
• disfuncționalități la nivelul conducerii;
• organizarea defectuoasă a contabilității și neținerea ei în conformitate cu legea;
• probleme grave în gestionarea resurselor umane;
• înființarea de către acționari/foști acționari a unor companii cu același obiect de activitate cu același sediu, suspecte de concurență neloială;
• riscuri aferente concordatului secundar.

Despre schema prin care au fost făcute să dispară aproape 6,5 milioane de euro în 14 luni, Gândul a scris AICI.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum s-au ”sifonat” banii din Blue Air? Raportul-bombă pe care GÂNDUL îl dezvăluie în premieră (Ep. 1)

EXCLUSIV | Continuăm dezvăluirile despre devalizarea Blue Air. ”Schema” prin care acționarii au căpușat compania (Ep. 2)

EXCLUSIV | Șeful AAAS confirmă că raportul-bombă privind Blue Air a plecat spre instituțiile abilitate. Geantă: „Suntem datori să facem lucrul acesta”