EXCLUSIV | Brățările de supraveghere opresc șirul vieților distruse cu ordinul de protecție în mână. ”Pe agresor nu-l interesa că urma să facă pușcărie, voia s-o omoare și asta a făcut. Acum, nu mai este nevoie să joci leapșa cu ei”

Dispozitivele electronice de supraveghere sunt prevăzute în Codul de procedură penală și trebuiau să fie folosite din 2014, în cazul infractorilor puși sub control judiciar sau al celor plasați în arest la domiciliu. Legislația a fost apoi completată și cu monitorizarea electronică în cazul agresorilor obligați să respecte un ordin de protecție a victimelor acestora. România a reușit însă abia în 2022 să pună prima brățară electronică de monitorizare, pentru început doar pentru protecția victimelor violenței domestice și numai în București și patru județe. Asta deși instanțele au dat în tot acest timp condamnări cu suspendarea executării pedepsei, iar în deciziile lor, judecătorii au dispus în unele cazuri și ca inculpații să poarte brățară electronică în perioada în care sunt sub supraveghere.

Polițiștii au făcut duminică „botezul” sistemului de supraveghere cu dispozitive electronice, cu o întârziere de opt ani, prima brățară de monitorizare fiindu-i pusă unui bărbat din București care şi-a agresat partenera de viaţă.

Subiectul privind achiziția unor astfel de brățări a stârnit controverse și a adus critici legate de amânarea repetată de implementare a sistemului, în condițiile în care statistica violenței domestice împotriva femeilor a atins cote alarmate în ultimii ani.

Nu puține au fost, în toți acești ani, și cazurile infractorilor condamnați care au recidivat și au comis noi fapte penale – inclusiv crime, violuri și agresiuni cu violență – după ce au fost eliberați condiționat, când ar fi trebuit să poarte dispozitive electronice de supraveghere. Aceste situații puteau să fie prevenite dacă infractorii erau ținuți sub supraveghere cu brățări electronice de monitorizare.

Obligația monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare a apărut pentru prima dată în spațiul public la începutul anului 2014, când a intrat în vigoare actualul Cod de procedură penală. Acesta prevede, în contextul măsurilor preventive a controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu, că inculpatul poate fi obligat să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.

În legislație nu exista însă, la acel moment, niciun fel de normă care să explice exact ce sunt aceste sisteme electronice de supraveghere, cum funcționează sau ce presupun ele în mod concret. Lucrurile s-au pus cât de cât în mișcare șapte ani mai târziu, atunci când a intrat vigoare Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale.

„Brățările electronice sunt o mană cerească pentru anchetatori”

Dan Antonescu, expert criminolog, spune că brățările de monitorizare reprezintă, alături de camerele de supraveghere, ”mană cerească pentru anchetatori”. Acesta susține că implementarea lor va rezolva multe probleme privind verificarea și supravegherea agresorilor, considerând că odată ce „i-ai pus brățara de monitorizare, nu mai este nevoie să joci leapșa cu ei”.

„Este absolut necesară, există în toată lumea civilizată. Au fost situații când oameni aflați în arest la domiciliu au beneficiat de un alibi creat de justiție – «domnule, eu sunt în arest la domiciliu, chiar dacă cel care a comis fapta în zonă a folosit un mod de operare asemănător cu al meu, eu am fost acasă». Dar, până la urmă, cu ajutorul celeilalte direcții, camerele de supraveghere, s-a dovedit că respectivul, de fapt, fusese la faptă.

Deci, el beneficia de arestul la domiciliu pentru a-și crea alibi. Or, așa cum un patron de flotă auto își permite să supravegheze și să direcționeze flota prin GPS, la fel și cei care vor avea aceste brățări de monitorizare vor putea fi urmăriți, fără a li se încălca drepturile la intimitate, pentru că sunt obligați să stea în arest la domiciliu. Brățara poate fi reglată în așa fel încât, de la locul de stație, dacă ar depăși 10-20 de metri, în funcție de performanța dispozitivului, îi trimite semnal dispecerului, a spus specialistul criminolog.

Dan Antonescu a explicat și cum funcționează dispozitivele de supraveghere pe care trebuie să le poarte agresorii, obligați să respecte un ordin de protecție și să nu se apropie la mai mult de o anumită distanță de victimele lor.

”Mai există acele brățări care pot fi puse prin hotărâre judecătorească celor care sunt sub incidența unui ordin de protecție și li se spune că nu au voie să să apropie de locul de muncă, de locul de domiciliu al persoanei care a solicitat ordinul de protecție sau să nu se apropie de victimă. În cazul acesta, persoana respectivă (n.r.- victima) ar trebui să accepte să poarte, nu neapărat pe picior, ci în bagaj un astfel de dispozitiv, astfel încât, în momentul în care cele două dispozitive se apropie la o distanță mai mică decât cea prevăzută de hotărârea judecătorească, să transmită semnal către dispecerat”.

„Nu-l interesa că urma să facă pușcărie, voia s-o omoare. Așa a și făcut”

Folosirea abia după opt ani a dispozitivelor electronice de supraveghere a agresorilor a făcut în tot acest timp numeroase victime, în condițiile în care persoana obligată, prin ordin de protecție, să nu se apropie de victima sa nu putea să fie și monitorizată de polițiști, pentru a verifica dacă respectă întocmai hotărârea dată de instanță.

Dan Antonescu a amintit și de cazul unei femei din Oradea care a fost ucisă cu ordinul de protecție în mână, pentru că cel pe numele căruia fusese emis nu a respectat interdicția de a se apropia de ea și a scăpat controlului polițiștilor.

Au fost situații în care, chiar existând un ordin de protecție, indivizii nu au ținut cont de el și s-au apropiat de locul de muncă, și au așteptat ca femeia să iasă de la serviciu. Dacă ar fi existat o astfel de brățară de monitorizare, poliția ar fi știut. Așa, poliția nu avea de unde să știe și nu avea nici cine să reclame. Pe ăla nu-l interesa că urma să facă pușcărie, el voia s-o omoare. Și așa a și făcut!

Am un caz tipic de la Oradea. A așteptat-o în stație să vină de la serviciu, să urce în autobuz și să plece acasă. Tu, polițist, care știi despre ce este vorba, știi de ce este monitorizat, te-ai dus și l-ai întrebat: «Ce cauți aici? Ești lângă locul de muncă al ei, nu ai voie!»”, a mai spus expertul criminolog.

„Fără brățară, era un fel de baba-oarba în arest la domiciliu, erau verificați aleatoriu”

Prin decizia instanței de plasare în arest la domiciliu, persoana cercetată pentru comiterea unor infracțiuni este obligată să nu părăsească locuința în toată perioada stabilită de judecător, decât dacă este chemată de procurori sau judecători pentru proceduri judiciare sau dacă primește acceptul instanței să meargă la medic ori în alte locuri precis specificate.

În timp ce se află în arest la domiciliu, polițiștii verifică dacă măsura este respectată. În lipsa dispozitivelor de supraveghere, nu poate exista însă siguranța totală că persoana aflată în arest la domiciliu respectă întocmai interdicția de a părăsi locuința, chiar dacă cel prins că a părăsit locuința riscă să fie arestat preventiv pentru asta.

„Categoric, o astfel de brățară este absolut necesară. Cei care sunt în arest la domiciliu, sunt verificați aleatoriu de către cei care au această sarcină. Și respectivul ce face? Câți am? Am 70 în arest la domiciliu. M-am dus, l-am verificat acum. A ieșit la geam, cum era pe vremea pandemiei, și gata, l-am văzut. Păi după ce a plecat polițistul, ce crezi că face omul? Mai așteaptă jumătate de oră, să nu vină și cel de-al doilea polițist și să nu-l găsească, cumva, acasă, și apoi clar fuge.

Nu ai cum să-l verifici altfel decât folosind foarte mulți oameni. Acum, dacă i-ai pus brățara de monitorizare, nu mai este nevoie să joci leapșa. Că asta era, baba-oarba.

Acum, îl am acolo pe monitor, a ieșit, a depășit perimetrul agreat și stabilit de instanță, ai trimis echipajul, l-ai luat de la alimentară sau din parc, deja l-ai prereținut în arest preventiv și îl prezinți instanței. Nu a respectat o hotărâre a instanței. Ce facem? Renunțăm la arestul la domiciliu, trecem la arestul preventiv”, a explicat Dan Antonescu.

Femei ucise cu ordinul de protecție în mână

Andreea Rusu, director executiv în cadrul Centrului FILIA – coordonatoarea rețelei de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva femeilor, formată din 25 de ONG-uri – a declarat pentru Gândul că violența domestică a ucis mult prea multe femei și fete până acum și că este momentul ca statul român și cei care au atribuții în acest sens să facă din asta o prioritate.

Aceasta susține că de mai bine de opt ani așteaptă ca statul român să implementeze proiectul privind monitorizarea electronică a agresorilor, mărturisind că deja prea multe femei, victimele violenței domestice, au murit cu ordinul de protecție în mână.

Andreea Rusu mai spune că, în România, statistica în ceea ce privește victimele violenței domestive este una sumbră. În 2021, au fost emise aproximativ 10.000 de ordine de protecție și alte 10.000 provizorii. Dintre acestea, o treime sunt încălcate în fiecare an. În Spania, acolo unde acest sistem de brățări alectronice funcționează deja, nicio femeie cu ordin de protecție nu a mai fost ucisă de partener.

„FILIA este de câțiva ani coordonatoarea rețelei de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva femeilor, fiind formată din 25 de ONG-uri. De aproximativ opt ani cerem anual brățări electronice în România.

Este adevărat că această lege cu brățări electronice a fost votată în 2020, când o femeie care avea ordin de protecție a fost ucisă de partenerul ei. Și nu este un caz izolat acesta, de femei care au fost ucise cu dreptatea în mână.

Din acest motiv, noi cerem de câțiva ani buni aceste brățări electronice, care ultima dată trebuiau să fie implementate la 1 martie, dar s-a amânat pentru 1 octombrie 2022. Este foarte important de precizat că brățările electronice nu vor fi disponibile tuturor femeilor cu ordin de protecție, ci vor fi disponibile câtorva dintre femeile cu ordin de protecție, din patru județe”, a mai spus Andreea Rusu.

„Nu poate fi un polițist gardă de corp 24 de ore lângă victima cu ordin de protecție”

Andreea Rusu susține că, în 2021, au fost aproximativ 10.000 de ordine de protecție date de instanță și încă aproximativ 10.000 de ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, o treime sunt încălcate în fiecare an, iar în unele cazuri, nerespectarea intedicțiilor duce la tragedii.

”Din 2014, din păcate, această statistică se repetă. În Spania, unde se implementează acest sistem de brățări electronice de monitorizare a agresorilor, de când se aplică acest sistem, beneficiarele brățărilor electronice nu au mai fost ucise. De fapt, nicio femeie care a avut brățară electronică nu a mai fost ucisă în Spania. Ceea ce, de fapt, ne arată că aceste brățări funcționează și că reprezintă o garanție de siguranță pentru victime”, a adăugat directorul executiv al Centrului FILIA.

Andreea Radu subliniază cât de important este ca un agresor să fie monitorizat cu dispozitiv electronic, în condițiile în care numărul polițiștilor este limitat, iar aceștia nu pot asigura protecție non-stop pentru fiecare victimă.

”Trebuie să gândim simplu: nu există în România suficienți polițiști, astfel încât să avem un polițist făcut gardă de corp care să stea 24 de ore lângă femeia victimă a violenței, cu ordin de protecție. Aceste brățări acordă, inclusiv polițiștilor, șansa și rapiditatea de a interveni în astfel de cazuri”, a adăugat directorul executiv al Centrului FILIA.

”S-au cumpărat brățări de monitorizare doar pentru unu din patru agresori”

Deputata Oana Țoiu, inițiatoarea legii prin care femeile agresate pot primi locuințe sociale, a declarat, pentru Gândul, că statul continuă să ignore victimele violenței domestice și pe agresorii lor, iar asta va duce din nou la tragedii.

Oana Țoiu susține că, deși s-a amânat de multe ori folosirea dispozitivelor de supraveghere a agresorilor, nici acum, când s-a ajuns la implementare, nu toate femeile victime pot fi protejate de agresorii lor.

”Brățările pentru protecția tuturor victimelor trebuiau să fie disponibile în martie 2022, dar atunci abia s-au mobilizat să amâne. Acum, în octombrie abia cumpără doar pentru unu din patru agresori, deși pentru BMW-uri supraevaluate am văzut toți că aveau bani. Avem în vigoare peste 4.000 de ordine de protecție și Ministerul Afacerilor Interne știe foarte bine că, adesea, acestea sunt încălcate.

Nici legea pe care am inițiat-o, cea care dă dreptul victimelor violenței domestice la locuințe de necesitate pe durata ordinului de protecție și la locuințe sociale dacă vor să se mute de acasă, chiar dacă au deja o casă în partaj nefinalizat, Guvernul nu a respectat termenul impus de Parlament de a avea normele metodologice la sfârșit de august. Ignoră victimele și asta va duce din nou la tragedii”, a spus Oana Țoiu, preşedintele Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor.

Cum va fi folosită brățara electronică

Kiturile de urmărire au intrat din 1 octombrie în posesia poliţiştilor din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, în cadrul unui program pilot care protejează victimele violenţei în familie.

Potrivit anchetatorilor, brățara va fi atașată de glezna agresorului. În cazul în care fizic nu este posibil sau există o interdicție medicală, aceasta va fi pusă la încheietura mâinii. În plus, atât persoana împotriva căreia s-a emis ordinul de protecție cât și victima vor primi câte un telefon mobil.

În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimţământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal, cu excepţia situaţiei în care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheată, caz în care consimţământul se va exprima de către reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială.

Dacă agresorul se apropie la mai puțin de 100 de metri de victimă, aceasta primește pe telefonul mobil o alertă. În același timp, alerta respectivă ajunge și în dispeceratul Poliției, de unde este direcționat cel mai apropiat echipaj.

În aceste condiții, autoritățile au dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta.

Brățările de monitorizare electronică vor fi achiziționate în trei etape. În acestă primă tranșă, au fost aduse 964 de astfel de dispozitive, care vor fi împărțite între Poliția Capitalei, IPJ Mureș și IPJ Vrancea.

Brățara de supraveghere, folosită pentru prima dată în cazul unui agresor din București

Prima dată în România, brățara electronică cu GPS pentru monitorizare a fost montată unui bărbat din București care şi-a agresat partenera. Secţia 17 de Poliție a fost sesizată duminică, 2 octombrie 2022, prin apel 112, cu privire la faptul că o femeie ar fi fost agresată de către partenerul ei, în timp ce se afla pe o stradă din Sectorul 5.

Poliţiştii care s-au deplasat la faţa locului au constatat că femeia avea urme vizibile de violenţă. În cauză, a fost emis ordin de protecție provizoriu împotriva bărbatului, asupra acestuia fiind montat un dispozitiv de supraveghere electronică.

„În continuare, poliţiştii din cadrul Biroului de Ordine Publică din cadrul Secţiei 17 au efectuat verificări, bărbatul bănuit fiind depistat şi condus la sediul Secţiei 17 Poliţie. În cauză, a fost emis ordin de protecţie provizoriu împotriva bărbatului, asupra acestuia fiind montat un dispozitiv de supraveghere electronică”, a părecizat Poliţia Capitalei.

Poliția va cumpăra dispozitivele electronice, iar STS va cumpăra serviciile de comunicații

Legea care prevede monitorizarea agresorilor cu brățări electronice a fost adoptată de Parlament în aprilie 2021. Brățările prin care sunt supravegheați agresorii vor face parte dintr-un sistem mai amplu, numit Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). SIME costă, în total, peste 241 de milioane de lei, bani din care, pentru prima tranșă, au fost alocați 32 de milioane de lei.

Monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în perioada stabilită la art. 40 alin.(1) din Legea nr. 146/2021, în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, după cum urmează:

a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;

b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;

c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea

Poliția ar avea nevoie 497 de posturi de ofițeri și 5637 de posturi de agenți

În nota de fundamentare a legii se menționează că „tot acest sistem de monitorizare electronică va afecta bugetul de stat în medie cu peste 82,5 milioane de lei timp de 5 ani” și că pentru implementare este nevoie de creșterea treptată a numărului de posturi din Poliție.

Suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Poliția Română urmează a se realiza etapizat, în funcție de evoluția activităților de monitorizare electronică în sistem pilot după cum urmează:

a) în prima etapă – cu un număr de 651 de funcții, din care 47 de ofițeri de poliție și 604 de agenți de poliție;

b) în a doua etapă – cu un număr de 2534 de funcții, din care 191 de ofițeri de poliție și 2343 de agenți de poliție;

c) în a treia etapă – cu un număr de 2949 de funcții, din care 259 de ofițeri de poliție și 2690 de agenți de poliție.

______________________________________________________________________________________

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cine le apără pe femeile bătute în familie. ”Când apare violența domestică, femeia este anulată ca om, este umilită și călcată în picioare. Cercetarea penală ar trebui să continue chiar dacă se împacă”

EXCLUSIV | Psihoterapeut, despre violența domestică, după cazul Fane Vancică: „Este greu să scoți o femeie izolată social, care consideră că nu este valoroasă, dintr-o relație abuzivă. Ajunge să plece abia după mai multe incidente”

EXCLUSIV | Avocatul Poporului, despre cazul interlopului Fane Vancică: ”Violența domestică nu este pedepsită așa cum trebuie și tot felul de indivizi ajung să se laude cu ea, convinși că vor scăpa. Legea trebuie schimbată”