EXCLUSIV | România mai are de luat 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID în 2023. Câți bani s-au dat până acum pe vaccinurile din pandemie

La trei ani de la izbucnirea pandemiei, procedurile și transparența achizițiilor de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană sunt încă subiecte controversate și chiar investigate de Parchetul European, mai ales după ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer, pentru 1,8 miliarde de doze. Și în România, numărul foarte mare de doze achiziționate a ridicat multe semne de întrebare, iar modalitatea în care au fost cumpărate este anchetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție din 2021.

Suma totală plătită de România pentru toate vaccinurile anti-COVID-19 este de 2.378.728.925,12 lei. În 2023, România nu a achitat nicio sumă de bani către producătorii de vaccin anti-COVID-19, având în vedere că nu s-au livrat doze”, spun oficialii Ministerului Sănătății, într-un răspuns la solicitarea GÂNDUL.

Sursele citate mai spun că din dozele de vaccin achiziționate de la începutul vaccinării, în 27 decembrie 2020, și până în luna aprilie 2023, 9.571.496 au expirat sau au fost înregistrate ca pierderi (dintr-un flacon multidoză s-a folosit un număr mai mic de doze decât cel disponibil).

ACTUALITATE Fiscul, „cu ochii” pe banii românilor. Proprietarii de case și mașini, obligați să plătească noi TAXE. Cine sunt cei vizați

10:43

EMISIUNI Theodor Paleologu: „Sunt pregătit să conduc România, dar fără să pretind că le știu pe toate”

10:28

• România mai are de primit, conform contractelor încheiate cu producătorii, încă peste 9 milioane de doze de vaccin anti-COVID pentru 2022 și alte 19 milioane de doze pentru 2023. Un total de aproape 29 de milioane de doze de vaccin, spune Ministrul Sănătății.
• Asta în condițiile în care s-au folosit de la începutul vaccinării anti-COVID (decembrie 2020) doar aproape 17 milioane de doze, așa cum rezultă din datele Institutului Național de Sănătate Publică. Adică de aproape două ori mai puține în 2 ani și patru luni, în plină pandemie.

Ministerul Sănătății spune, în răspunsul pentru Gândul, că se încearcă evitarea achiziției de vaccinuri anti-COVID, care nu pot fi folosite.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spunea, în martie, că România încearcă acum să cumpere cât mai puține vaccinuri, dar sublinia că sunt obligații contractuale cu producătorii, astfel că este nevoie de un aranjament între aceștia și Comisia Europeană, care a semnat pentru şi în numele statelor membre aceste contracte, cu acordul țărilor din UE.

„Este inadmisibil ca produse care nu sunt folosite să fie cumpărate în cantități mari și ulterior distruse. (…) Ar mai fi opt milioane de doze pe anul trecut, din contractul cu Pfizer, iar pentru anul în curs, nu am luat nicio doză din cele 19 milioane care reprezintă angajamentul României”, preciza Alexandru Rafila.

„Poziția Ministerului este de a evita achiziția de vaccinuri care nu pot fi folosite”

Chiar dacă, în luna martie, Pfizer a acceptat să prelungească din 2023 până în 2026 contractul cu Uniunea Europeană pentru furnizarea de vaccin împotriva COVID-19 și să reducă numărul de doze furnizate cu 40%, fiind de acord cu termene mai lungi pentru livrarea vaccinurilor, unele țări nu sunt de acord cu aceste condiții și vor renunțarea la achiziții. Situația este urmarea faptului că deja există un surplus uriaș de vaccinuri și mai multe țări, printre care și România, au fost nevoite să distrugă un număr mare de doze care au expirat, din cauza scăderii cererii de vaccinare.

După prelungirea contractului cu Pfizer, în noile condiții, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Lituania au emis o declarație în care au transmis că „aceste propuneri nu prezintă o soluție finală și echitabilă la problemele surplusului de vaccin împotriva COVID-19 și nu răspund nevoilor sistemelor de sănătate, cetățenilor și intereselor financiare ale statelor membre.”

Gândul a întrebat Ministerul Sănătății care este poziția României în cazul noului acord al Uniunii Europene cu Pfizer pentru vaccinul anti-COVID.

“La nivel european, există negocieri între statele membre, Comisia Europeană și companiile producătoare, din anul 2022, procesul de negociere fiind încă în derulare.

Poziția Ministerului Sănătății (MS) este de a evita achiziția de vaccinuri care nu pot fi folosite și de protejare a fondurilor publice.

Precizăm că Ministerul Sănătății a informat permanent Guvernul României, urmând ca decizia finală să fie asumată de Guvernul României, după ce există o propunere și o variantă finală, asumată din partea Comisiei Europene”, susține Ministerul Sănătății.

Adevărul despre vaccinurile cumpărate și plătite de România în trei ani de pandemie

Gândul a întrebat Ministerul Sănătății câte doze de vaccin anti-COVID ar trebui să mai primească România, potrivit contractului cu Pfizer, câți bani s-au plătit pentru dozele primite, câte doze de vaccin mai sunt în depozitele, câte au fost donate, vândute și câte au fost distruse pentru că au expirat.

Răspunsul Ministerului Sănătății arată că, din dozele de vaccin anti-COVID achiziționate de România de la începutul pandemiei:

• au fost folosite pentru imunizare – 16.921.885 de doze;
• au fost vândute, prin redistribuire din contract, către alte state membre –13.670.930 de doze;
• au fost vândute din stocul național – 3.571.410 de doze;
• au fost donate – 2.120.420 de doze;
• au fost înregistrate ca pierderi sau au expirat – 9.571.496 de doze;
• în stocul național mai sunt 3.270.597 de doze.

Din cifrele oficiale ale Ministerului Sănătății rezultă că în total ar fi 49.127.738 de doze deja primite de România.

La acestea s-ar mai adăuga 28.940.613 doze de vaccin, reprezentând restul vaccinurilor nelivrate încă pentru 2022 și dozele pentru 2023 (19 milioane). Dacă România ar primi și aceste doze de vaccin anti-COVID, ar ajunge la 78.068.351.

• De la începutul vaccinării anti-COVID, în 27 decembrie 2020, și până în 23 aprilie 2023, în România s-au folosit 16.921.885 de doze de vaccin anti-COVID.
• Dintre acestea, 12.951.510 au fost de la Pfizer, 1.013.359 de la Moderna, 852.366 de la AstraZeneca, 2.069.666 de la Johnson&Johnson, 19.069 au fost Pfizer Pediatric și 15.915 au fost Pfizer Omicron, potrivit ultimelor date disponibile, centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică.
• Cu prima doză s-au vaccinat 8.142.244 de persoane, cu schema completă (două doze) – 8.130.859 de persoane, iar 2.668.064 s-au vaccinat cu doza de rapel.

România mai are de primit doar pentru 2022 aproximativ 9 milioane de doze, în timp ce pentru 2023 ar trebui să mai vină alte 19 milioane de doze. Totalul s-ar apropia la acest moment de 29 de milioane de doze, în condițiile în care România a folosit în doi ani și patru luni de vaccinare anti-COVID doar aproape 17 milioane de doze, deci o medie de 5,6 milioane de doze pe an.

Aproape 2,4 milioane de lei a plătit România pentru vaccinurile anti-COVID primite pentru perioada 27 decembrie 2020 – 2022.

Cele 19 milioane de doze care ar urma să fie livrate în 2023 nu au fost încă achitate, pentru că deocamdată nu au fost primite, mai arată Ministerul Sănătății.

Poate România să scape de cele aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID?

În ce privește contractul României cu Pfizer și condițiile în care oficialii români îl pot rezilia sau pot negocia termenii contractuali, pentru a achiziționa mai puține doze de vaccin anti-COVID decât cele prevăzute, oficialii Ministerului Sănătății spun că aceste date ”nu sunt publice, făcând parte din clauza de confidențialitate a Acordului semnat de România cu furnizorii de vaccin, prin Comisia Europeană”.

Ministerul Sănătății a spus însă câte doze de vaccin anti-COVID ar trebui să mai primească România în 2023, conform obligațiilor din contractul cu producătorul.

“A existat un angajament pentru 2022-2023, România ar trebui să mai primească o cantitate de 28.940.613 doze de vaccin anti-COVID-19, cantitate pentru care se poartă negocieri de reducere”, a răspuns Ministerul Sănătății, la solicitarea Gândul.

Cât a plătit România până acum pentru dozele de vaccin anti-COVID

Ministerul Sănătății nu precizează câte doze de vaccin anti-COVID a achiziționat România de la începutul vaccinării până în aprilie 2023.

Un calcul făcut din cifrele transmise de Ministerul Sănătății, pentru Gândul, arată că România a primit peste 49 de milioane de doze. Asta înseamnă că România a cumpărat până acum de trei ori mai multe doze de vaccin decât a folosit pentru vaccinarea anti-COVID, din 27 decembrie 2020.

Suma totală plătită de România pentru toate vaccinurile anti-COVID-19 este de 2.378.728.925,12 lei. În anul 2023, România nu a achitat nicio sumă de bani către producătorii de vaccin anti-COVID-19, având în vedere că nu s-au livrat doze”, potrivit Ministerului Sănătății.

Câte doze de vaccin anti-COVID a distrus România

O problemă pentru care mai multe state din Uniunea Europeană vor să renunțe la achiziția de doze de vaccin este că deja vaccinarea anti-COVID a scăzut, nu doar la nivel european, ci în toată lumea, iar țările au rămas cu un surplus uriaș de vaccinuri dintre cele cumpărate, multe dintre ele fiind deja expirate.

România a fost nevoită să distrugă milioane de doze de vaccin, fie pentru că au expirat, fie pentru că, odată cu scăderea cererii de vaccinare, din flacoane începute pentru imunizare au rămas multe doze nefolosite.

”Numărul de doze de vaccin anti-COVID-19 înregistrate ca pierderi/ expirate este de 9.571.496 doze. (Ex: S-a folosit un număr mai mic de doze față de cel disponibil în flaconul multidoză, pentru a se putea asigura un bun acces la procesul de vaccinare pe teritoriul național)”, a precizat MS în răspunsul transmis la solicitarea Gândul.

În stocul național mai sunt acum 3.270.597 de doze de vaccin anti-COVID-19, potrivit sursei citate.

Câte doze de vaccin anti-COVID a vândut România

Când Bulgaria anunța, în martie, că distruge cantităţi mari de vaccinuri anti-COVID expirate şi nu intenţionează să-şi refacă stocurile – deși are contract cu Pfizer pentru achiziții până în 2025 -, pentru că nu mai există persoane care să mai vrea să se vaccineze, ministrul Alexandru Rafila spunea că nu știe ce ar putea să facă bulgarii în acest sens, în condițiile unor obligații dintr-un contract comercial, dar că și România încearcă să găsească soluții pentru a reduce numărul de doze achiziționate și a economisi resursele publice.

Ministrul Alexandru Rafila i-a acuzat pe predecesorii săi că s-au angajat să cumpere, pentru 2022 și 2023, 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, iar acum aceasta este ”o obligaţie pentru România”.

Un mod de a economisi o parte din banii dați pe milioanele de dozele de vaccin cumpărate care nu au mai fost folosite a fost vânzarea unora dintre acestea.

Ministerul Sănătății a precizat, în răspunsul pentru Gândul, câte doze de vaccin anti-COVID au fost vîndute sau donate de România:

Numărul de doze de vaccin anti-COVID-19 vândute din stocul național este de 3.571.410 doze, iar numărul dozelor de vaccin donate este de 2.120.420 doze. Numărul dozelor vândute, prin redistribuire din contract, către alte state membre este de 13.670.930 doze de vaccin”.

Cât de eficiente mai sunt vaccinurile anti-COVID cumpărate, în condițiile numeroaselor mutații ale virusului

România mai are în stocul național aproape 3,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID și ar urma să primească în acest an, conform contractelor semnate cu producătorii, încă aproape 29 de milioane de doze, conform datelor oficiale de la Ministerul Sănătății.

Cele peste 32 de milioane de doze ar fi de două ori mai multe decât cele folosite pentru vaccinarea anti-COVID din România în primii doi ani de pandemie, când s-a atins vârful cererii de imunizare împotriva infecției cu SARS-CoV-2 și vaccinarea a fost o condiție pentru a putea ridica unele dintre restricțiile din pandemie, inclusiv dreptul de a călători în străinătate.

De la prima variantă a infecției cu SARS-CoV-2 – Alfa -, în 2019-2020, virusul a suferit mai multe mutații și în cei trei ani au apărut mai multe tulpini, o ultimă variantă fiind Omicron, „Arcturus”, care ar fi mai infecțioasă, dar nu produce simptome grave.

Specialiștii susțin că trebuie să învățăm să conviețuim cu virusul SARS-CoV-2, care  nu dispare complet, ci se transformă în alte tulpini, variante și subvariante, cu diverse grade de infecțiozitate.

Gândul a întrebat specialiștii Ministerului Sănătății cât de eficiente mai sunt vaccinurile anti-COVID, în condițiile în care tulpinile virusului se tot transformă.

”Conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului (RCP) al variantei adaptate a vaccinului anti COVID-19, acesta este eficient împotriva tulpinilor circulante, inclusiv împotriva tulpinii Omicron B.A. 4-5”, susțin oficialii MS.

Cum s-au purtat discuțiile pentru cel mai mare contract de vaccinuri al UE de la Pfizer

În raportul publicat pe 12 septembrie 2022, Curtea de Conturi Europeană a notat evoluția discuțiilor pentru semnarea contractului din mai 2021 pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri, care a atras costuri uriașe.

• În martie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a purtat negocieri preliminare pentru un contract cu Pfizer/BioNTech. Este vorba de singurul contract pentru care, contrar deciziei Comisiei privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-1939, echipa comună de negociere (joint negotiation team – JNT) nu a fost implicată în această etapă a negocierilor.
• La jumătatea lunii martie 2021, comitetul director a convenit să planifice o reuniune cu consilierii științifici de la nivelul UE și de la nivel național pentru a discuta aspectele științifice ale strategiei privind vaccinurile pentru 2022, dar o astfel de reuniune nu a avut niciodată loc.
• La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condițiile negociate între Ursula von der Leyen și Pfizer/ BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte.
• Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 și acoperă 900 de milioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 și în 2023, cu opțiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze.
• Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie și va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârșitul anului 2023.

SMS-urile dintre Ursula von der Leyen și directorul Pfizer, la secret

Situația a intrat în atenție după ce Ombudsmanul European Emily O’Reilly a reproşat Comisiei Europene că a refuzat să dea informaţii presei despre schimburile de SMS-uri dintre şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, pe tema achiziţiei de vaccinuri împotriva COVID-19.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID semnalează aceeași problemă pe care a ridicat-o și Ombudsmanul European, că președinta Comisiei Europene a ascuns detaliile discuțiilor purtate prin SMS cu directorul executiv al companiei Pfizer, înainte de a se încheia acordul preliminar cu compania farmaceutică americană, discuții care au deschis calea pentru contractul de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin ARNm împotriva coronavirus, semnat în mai 2021.

Discuțiile anterioare primelor două acorduri de achiziție de vaccin încheiate de UE în noiembrie 2020 și februarie 2021 au fost purtate de o echipă formată din oficiali ai Comisiei Europene și din șapte state membre, iar rezultatele au fost prezentate unui comitet director de supraveghere a negocierilor și validare a contractelor pentru vaccinuri, format din reprezentanți din toate cele 27 de state, care au semnat acordurile.

Procedura nu a mai fost însă urmată întocmai și în cazul celui de-al treilea și cel mai mare contract al UE, semnat în mai 2021. Pentru acesta, în martie 2021, Ursula von der Leyen a purtat negocierile preliminare cu conducerea Pfizer – inclusiv prin SMS-uri cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla – și tot ea a prezentat rezultatele comitetului director, în aprilie.

Ce s-a discutat în acel schimb de SMS-uri între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer nu se cunoaște nici până în prezent, pentru că CE a transmis oficial că nu este obligată să păstreze SMS-urile responsabililor săi de rang înalt şi nu mai deţine acele mesaje.

Anchetă la Parchetul European pentru achiziția de vaccinuri COVID-19 în UE

În octombrie 2022, Parchetul European (EPPO) confirma printr-un comunicat că are o anchetă în curs de desfășurare privind achiziționarea de vaccinuri COVID-19 în Uniunea Europeană, fără a dat alte detalii, doar cu mențiunea că, în această etapă a anchetei, nu vor fi făcute publice alte detalii.

Investigația Parchetului European ar viza atât modul în care Comisia Europeană ar fi realizat achiziția centralizată de vaccinuri, cât și achizițiile făcute ulterior de diverse țări, de la Comisie.

Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a solicitat Comisiei Europene să pună la dispoziția anchetatorilor EPPO toate documentele privind achiziția centralizată a vaccinurilor, inclusiv cele care au fost secretizate de Comisia Europeană, printre acestea fiind și negocierile preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer, pentru ultimul și cel mai mare contract, de 1,8 miliarde de doze”, spuneau surse judiciare, după anunțarea anchetei, în exclusivitate pentru Gândul.

Comisia Europeană a semnat 11 contracte cu 8 producători de vaccinuri: AstraZeneca, Sanofi/GSK, Janssen (o filială a Johnson&Johnson), CureVac, Pfizer/BioNTech, Moderna, Novavax și Valneva. Acestea au oferit acces la până la 4,6 miliarde de doze de vaccin, la un cost total estimat de aproape 71 miliarde de euro.

Curtea de Conturi Europeană menționa, în raportul de audit, că a avut acces la documentele relevante ale Comisiei Europene, cu excepția celor legate de implicarea președintei Ursula von der Leyen în negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech.

DNA anchetează modul în care România a cumpărat dozele de vaccin anti-COVID

Și în România, cazul achiziționării vaccinurilor a produs controverse în spațiul public și nu numai. Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța în 2021 că a înregistrat un dosar penal, privind modalitatea prin care România a achiziționat dozele de vaccinuri anti-COVID, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent.

„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă – in rem -, respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, arătau procurorii anticorupţie.

Surse din DNA au declarat, pentru Gândul, că dosarul este în continuare tot în faza cercetărilor in rem.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | „Pandemia” de achiziții din perioada COVID, sub lupă. „Vor aduce multe aspecte legate de fraudarea acestor fonduri”

EXCLUSIV | Parchetul European a cerut Comisiei Europene toate documentele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, inclusiv cele secretizate. Ursula von der Leyen ar urma să fie audiată – surse

EXCLUSIV | CE nu a dat nici Curții de Conturi Europene discuțiile purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer. Cum văd doi europarlamentari încălcarea procedurii la negocierile pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri anti-COVID

EXCLUSIV | DNA vrea să afle de la Comisia Europeană de ce România a achiziționat vaccinuri cât pentru 10 ani de pandemie (Surse)

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele