EXCLUSIV. Câte zile de îngrijiri medicale a primit ministrul Lucian Bode după accidentul din 2020. “Niciunul dintre participanții la trafic nu a respectat prevederile legale”

Anchetat în cazul accidentului produs de șoferul mașinii de serviciu cu care ministrul Lucian Bode se întorcea de la Zalău la București a durat mai bine de un an și s-a finalizat cu o clasare, după mai multe expertize medico-legale cerute de procurori. Una dintre expertize a arătat ce leziuni traumatice a suferit Lucian Bode și câte zile de îngrijiri medicale a primit. Din ordonanța de clasare, obținută de Gândul, ies la iveală amănunte neștiute ale anchetei care s-a încheiat pe 27 septembrie 2001.

• Ministrul Lucian Bode nu a primit îngrijiri medicale la locul accidentului. El a mers însă pentru investigații la Spitalul Militar, în seara zilei în care s-a produs accidentul.
• Procurorii explică și de ce nimeni nu a fost pus sub acuzare pentru vătămare corporală din culpă.
• Anchetatorii explică și cum au concluzionat, ”fără echivoc”, că mașina în care se afla Lucian Bode avea semnalele acustice și luminoase pornite în momentul accidentului.

În urmă cu aproape doi ani, pe 30 august 2020, Lucian Bode – care atunci era ministru al Transporturilor în Guvernul Orban, ulterior fiind numit ministru de Interne – a decis să vină de la Zalău la București cu mașina de serviciu Volkswagen Touareg condusă de un ofițer SPP, plutonier major Cristian Lupu, de la U.M. 0507 București.

În timp ce se afla pe DN7, în comuna Drăganu din Argeș, pe un segment de drum semnalizat cu indicatorul de depășire interzisă și marcaj longitudinal simplu continuu, șoferul a efectuat o manevră de depășire a coloanei de vehicule aflate în fața sa și a intrat într-un autoturism Ford Fusion, condus de un cetățean polonez, alături de care se afla soția sa.

Procurorii au început urmărirea penală in rem, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Ambii șoferi au fost testați atunci cu aparatul etilotest, niciunul nu consumase alcool.

Mai întâi, dosarul a fost la Parchetul Judecătoriei Pitești, dar câteva zile mai târziu, pe 3 septembrie 2020, a fost dispusă preluarea cauzei la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. De acolo, dosarul a ajuns la Secția Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât a fost extinsă ancheta și cu privire la infracțiunea de omisiune a sesizării, pentru că Serviciul de Protecție și Pază (SPP) nu ar fi raportat incidentul, dar și cu privire la nerespectarea măsurilor legate de securitate și sănătate în muncă. Așadar, dosarele s-au reunit sub numărul 13/P/2020 la Secția Parchetelor Militare.

Lucian Bode nu a primit îngrijiri medicale la locul accidentului

Amănunte neștiute ies la iveală din ordonanța de clasare dată de procurorii militari în 27 septembrie 2001.

În luna august 2020, SPP l-a repartizat pe locotenent Ilie Ionel ca aghiotant al lui Lucian Bode, la acea vreme ministru la Transporturi. În ziua accidentului, Bode urma să se deplaseze de la Zalău, județul Sălaj (locul de baștină al ministrului), unde nu reiese ce activitate ar fi desfășurat, la Cluj. De la Cluj, Bode trebuia să ia avionul. Avea și bilet luat, pentru că trebuia să ajungă la sediul Guvernului până în ora 21.00, unde fusese chemat în dimineața zilei de 30 august 2020, de premierul de atunci, Ludovic Orban.

Ministrul Lucian Bode a decis că nu avea timp să ajungă la Guvern la ora stabilită, pentru că avionul decola la 19.40 din Cluj, așa că a stabilit să plece cu mașina. Conform probelor de la dosar, plecarea nu a fost imediată, ci abia pe la orele 14:00, stabilindu-se cu aghiotantul și cu șoferul că vor ajunge cam în 6 ore, distanța fiind de aproximativ 530 de kilometri).

Socoteala a fost încurcată în jurul orei 18:00, în comuna Drăganu, județul Argeș, la aproximativ 20 de kilometri de intrarea în Pitești, unde mașina în care se afla Lucian Bode a depășit o coloană de autovehicule care se deplasa cu viteză mică și a intrat în plin în mașina în care se aflau cei doi polonezi, soț și soție.

Ofițerul SPP a anunțat imediat accidental la 112, au ajuns echipajele de prim ajutor, șoferul mașinii lui Lucian Bode s-a ales cu mâna dreaptă imobilizată, dar ministrul nu a primit atunci nicio îngrjire medicală.

Abia mai târziu, când au ajuns la București, Lucian Bode a cerut să fie dus la Spitalul Militar, pentru a fi supus unor investigații. Firește, nu a mai contat întâlnirea urgentă de seară pe care o avea cu premierul Ludovic Orban.

Ce le-a spus Lucian Bode anchetatorilor

Din ordonanța de clasare reiese că ministrului Lucian Bode a avut o sângerare nazală și mai multe hematoame:

“Cele două autovehicule s-au lovit frontal, autovehiculul aparținând SPP fiind proiectat într-un gard de beton al unui imobil amplasat pe partea stângă a direcției sale de mers. În momentul impactului, persoana vătămată Bode Lucian-Nicolae s-a lovit cu capul în tetiera scaunului dreapta față, producându-i o sângerare nazală”.

Procurorii au consemnat ce leziuni a suferit Lucian Bode în baza declarației date de acesta în timpul anchetei, cu mai bine de o lună după accident, pe 7 octombrie 2020. La fața locului însă, ministrului Bode nu i s-au acordat îngrijiri medicale, situație prezentată tot în ordonanța procurorilor. Decizia pe care Lucian Bode a luat-o, de a se duce mai târziu în acea seară la Spitalul Militar, putea fi un demers bine ales, știind că se demarase o anchetă.

SPP-istul a primit cele mai multe zile de îngrijiri medicale

Soția șoferului polonez a făcut plângere penală și ulterior a trimis la dosar mai multe documente medicale din care reieșea că, posttraumatic, ar avea afecțiuni ale coloanei cervicale din cauza accidentului. După primirea documentelor medicale, procurorii au solicitat INML o nouă expertiză, pentru ca, înainte de a se da o soluție, aceasta să ajute la stabilirea clară a încadrării juridice a faptelor. Leziunile traumatice au fost, conform expertizei medico-legale din 13 septembrie 2020, următoarele:

”Excoriație genunchi drept, echimoze abdominale, plagă contuză temporală dreapta, care s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure, posibil părți componente din habitaclul unui autoturism, leziune de tip Whiplash la nivelul coloanei cervicale (afectare a țesuturilor moi de la nivelul coloanei cervicale, care s-ar fi putut produce prin suprasolicitarea coloanei cervicale prin mecanism de accelerare-decelerare, respectiv hiperflexie-hiperextensie a capului”, pentru care a primit 20-25 de zile de îngrijiri medicale.

Tot la INML au mai fost realizate alte două expertize medico-legale, în cazul șoferului SPP și a ministrului Lucia Bode.

Conform raportului de expertiză medico-legală din 18 septembrie 2020, șoferul ministrului Lucian Bode, Cristian Lupu, “a prezentat leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure, posibil părți componente din habitaclul unui autoturism, posibil în circumstanțele unui accident rutier, în calitate de ocupant autovehicul” și a primit 35-45 zile de îngrijiri medicale. Deci, conform actelor medicale, șoferul lui Bode a fost mai lovit decât soția polonezului.

Din raportul de expertiză medico-legală în cazul ministrului Lucian Bode, încheiat pe 29 ianuarie 2021, reiese că Lucian Bode a prezentat, în urma accidentului din august 2020, “hematom frontal drept, excoriație dorsul nasului, hematom sept nazal, excoriație gambă dreaptă, hematom subclavicular stâng și artroză acromio-claviculară stângă activată traumatic“. Pentru toate leziunile suferite, Lucian Bode a primit 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Întrucât niciuna dintre părțile vătămate nu a avut mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, fapta nu a îndeplinit condițiile privitoare la elementele obiective ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Din cuprinsul ordonanței de clasare mai rezultă că Serviciul de Protecție și Pază a constituit o comisie de cercetare a evenimentului, care a concluzionat că “misiunea operativă s-a derulat în conformitate cu dispozițiile legale, iar autoturismul îndeplinea toate condițiile tehnice pentru a ieși în cursă și a efectua misiunea din data de 30.08.2020 “, iar accidentul nu s-a produs ca urmare a nerespectării măsurilor de securitate și sănătate în muncă.

Pentru șoferul de la SPP s-a considerat accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile.

“Niciunul dintre participanții la trafic nu a respectat prevederile legale”

La pagina opt din ordonanța de clasare reies alte aspecte interesante. Șoferul polonezul a declarat că autovehiculul condus de SPP-istul lui Bode nu ar fi avut pornite semnalele acustice, însă nu a putut preciza dacă funcționau cele luminoase, din cauza situației dinamice.

Procurorii au concluzionat însă că, ”fără echivoc”, mașina în care se afla Lucian Bode avea semnalele acustice și luminoase pornite în momentul accidentului.

“Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă, însă, fără echivoc, faptul că în momentul producerii accidentului deplasarea autovehiculului aparținând SPP se făcea în regim prioritar, având în funcțiune semnalele acustice și luminoase“, conform mențiunilor din ordonanța de clasare.

Procurorii au precizat că, potrivit art. 37 alin 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, “conducătorii de autovehicule sunt obligați să reducă viteza, să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare și să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulație prioritară care au în funcțiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră și sonore (…)”.

Or, în cauză, niciunul dintre participanții la trafic nu a respectat prevederile legale: pe de o parte, conducătorii auto aflați pe sensul de deplasare a autoturismului aparținând SPP, care nu au acordat prioritate de trecere autoturismului aflat în regim prioritar de deplasare, iar pe de altă parte, conducătorul auto al celui de-al doilea autoturism implicat în accident nu a acordat prioritate de trecere față de autoturismul care se afla în deplasare în regim prioritar, conform legii”.

Ordonanța de clasare, Secția Parchetelor Militare din PICCJ

La dosar a fost depusă și o înregistrare audio-video postată pe YouTube de un motociclist, care ajuns la locului accidentului și, observând mașina SPP, a exclamat : “Iată, e ăla cu Touaregul, cu sirene!” Fapt ce a constituit pentru anchetatori dovada că SPP-istul folosise sirenele înainte de accident.

Anchetatorii au mai arătat că, potrivit schiței întocmite la fața locului, polonezul putea să circule pe marginea drumului suficient cât să nu împiedice deplasarea autovehiculului care circula în regim prioritar.

De altfel, în primele declarații date la fața locului și consemnate în procesul verbal încheiat de polițiștii rutieri de la IPJ Argeș, șoferul polonez a recunoscut că, în timp ce megea pe DN 7, în localitatea Drăganu, din direcția de mers Pitești către Râmnicu Vâlcea, după o curbă la stânga din sens opus circula o coloană cu mai multe autovehicule, a observat o mașină de culoare închisă care a pătruns pe sensul său de mers, iar “în acest context a intrat în panică și a încercat să o evite, însă nu a mai putut evita impactul “.

Acestea sunt, în esență, considerentele pentru care procurorul de caz de la Secția Parchetelor Militare a dispus clasarea sub aspectul tuturor infracțiunilor pentru care fusese deschisă urmărirea penală.

Explicațiile ministrului Lucian Bode după accident

După accident, ministrul Lucian Bode și-a cerut scuze de la cei care au avut de suferit în urma accidentului și a dat explicații într-o conferință de presă.

“Demnitarul nu are dreptul să-i spună șoferului să meargă mai tare sau mai încet, să folosească sau să nu folosească semnalele acustice și luminoase, dacă mașina e echipată. Demnitarul îi transmite șoferului destinația și ora la care dorește să ajungă. Șoferul SPP este singurul responsabil de traseul pe care îl va urma și de ducerea în siguranță la destinație a demnitarului. În astfel de deplasări nu există «ne grăbim», există doar «ajungem în siguranță la destinație»”, spunea Lucian Bode.

”Le-am comunicat celor de la SPP că destinația finală este sediul Guvernului, iar ora de sosire pe care o anticipez era 20.00. Nu aveam niciun motiv să ne grăbim. Absolut toate deplasările pe care le-am făcut am stat pe bancheta din spate, unde am posibilitatea să citesc, lucrez sau să mă odihnesc. Niciodată nu am fost preocupat cum conduce angajatul SPP în zecile mii de kilometri parcurși, pentru un motiv foarte simplu: până duminică au condus impecabil. În momentele premergătoare incidentului, mă odihneam. Călătoream de 4 ore și jumătate”, mai spunea Bode.