Europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), fost ministru de Interne, a declarat, pentru Gândul, că nu este foarte optimist în a avansa scenarii în ceea ce privește drumul spre o altă șansă de aderare la Schengen, după ce atât România, cât și Bulgaria nu au fost prinse nici măcar în concluziile Consiliului European de la Bruxelles.
Dragoș Tudorache susține că la Consiliul European era un moment prielnic pentru a se angaja solidaritatea europeană la nivel de șef de stat și de Guvern, ținând cont de importanța locului și a momentului.
Fostul ministru de Interne spune că România merita să fie acceptată anul acesta în Schengen, însă recunoaște că eșecul acestui obiectiv trebuie analizat și prin prisma faptului că țara noastră nu a proiectat, de-a lungul anilor, suficientă credibilitate politică, mai ales pe subiectului statului de drept.
Europarlamentarul susține că, în cazul aderării, nu este nimic pierdut pentru România și că din lecția respingerii din acest an, autoritățile responsabile cu dosarul Schengen ar trebui să înțeleagă și să accepte că „mai avem încă de învățat, dar și că ne trebuie o altfel de energie și de competență”
După 11 ani de așteptări, România nu a primit undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși oficialii români, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
Pentru România, era important ca, după opoziția Austriei și Olandei la Consiliul JAI, să fi avut în 15 decembrie, la Consiliul European, măcar o mențiune în concluziile dezbaterilor, care să fie o premisă de discuție pentru perioada următoare, să creeze și pentru statele care s-au opus măcar un început de angajament politic că vor lucra în perioada următoare cu oficialii români și cu cei bulgarii, cu Comisia Europeană, pentru a-și rezolva rezervele, a afirmat Dragoș Tudorache.
”Atunci aș fi fost mai optimist în a avansa scenarii. Sunt multe piste pe care România ar trebui să meargă acum în plan tehnic, politic, diplomatic și instituțional, față de Consiliu și de Comisie, angajând cumva solidaritatea europeană, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de fapt. Era unul dintre elementele importante pentru discuția din Consiliu.
De asta zic că era important să fim cumva prinși în concluziile Consiliului, pentru că atunci s-ar fi angajat acea solidaritate europeană la nivel de șef de stat și de Guvern, foarte importantă pentru a da importanță locului și momentului”, a punctat fostul ministru de Interne.
În opinia europarlamentarului Dragoș Tudorache, este foarte important, mai ales în emoția acestor momente din ultimele două săptămâni, să nu se piardă din vedere și ce s-a întâmplat în cei 11 ani de când România așteaptă un vot favorabil intrării în Schengen.
”Este important să notăm că cei 11 ani minus două luni au fost pierduți, în mare parte, și pe responsabilitatea noastră națională, pe care trebuie să o înțelegem și să o asumăm.
Știm, de zece ani și jumătate, motivul pentru care am fost ținuți înapoi și motivul pentru care ne-am ținut singuri înapoi, mai exact pentru că nu am reușit să proiectăm suficientă credibilitate politică, mai ales pe subiectul statului de drept, câtă vreme aveam acel MCV, aveam acele recomandări, aveam acele rapoarte cu sincope.
De data aceasta, cel puțin pentru Consiliul JAI, nu mai existau astfel de elemente naționale. Acum, chiar eram îndreptățiți să avem această așteptare, însă bineînțeles că nu venea din oficiu. Deci, mai trebuia lucrat, pentru că mai existau aceste urme de îndoială sau dificultăți, așa cum era în ceea ce privește Olanda, dificultăți care ieșeau din decuplarea de Bulgaria, la care mai trebuia lucrat. Și, iată-ne astăzi, acum, după Consiliul JAI și după Consiliul European, fără un rezultat”, a afirmat europarlamentarul.
Dragoș Tudorache susține că există o diferență între ceea ce s-a întâmplat până acum și ceea ce s-a întâmplat acum în Consiliul European.
”Este, într-adevăr, o nedreptate care ni s-a făcut, însă nu trebuie să ne oprim aici. Nu este prima oară când un Consiliu Sectorial ia o decizie pe o poziție a unui stat membru sau a mai multora care, apoi, să poată fi corectată prin intervenția șefului de stat și de Guvern și apoi, mai departe, prin crearea unui nou moment.
Întrebarea mea este dacă am reușit să înțelegem suficient, la nivelul autorităților responsabile, cum anume funcționează această Uniune. Iată, după atâția ani, în momente dificile, cred eu că ne dăm seama că mai avem încă de învățat, dar și că ne trebuie o altfel de energie și de competență”, a mai spus europarlamentarul.
România, care așteaptă aderarea la Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale Uniunii Europene.
Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
CITEȘTE ȘI: