În februarie 2011, viața Claudiei – pe atunci o copilă de doar 12 ani – se schimba total. Nu și-ar fi imaginat vreodată că va renunța atât de repede la păpușile cu care se juca și la copilărie, pentru a intra în lumea plină de griji și de responsabilități a adulților. Avea doar 12 ani când a rămas însărcinată. La 13 ani, la Spitalul Universitar din Capitală, Claudia devenea cea mai tânără mamă din România, o titulatură ce apăsa mult prea greu pe umerii unei fete care nu luase niciodată viața în piept și care se imaginase în postura de părinte doar în joaca ei cu păpușile.
Corpul ei plăpând, prea mic și prea fragil pentru ceea ce îi rezervase prea devreme viața, a rezistat cezarienei și a adus pe lume o fetiță. Claudia s-a salvat, la fel și fiica ei, astăzi în vârstă de 12 ani, elevă în clasa a V-a.
Știrea despre „cea mai tânără mămică din România” a ținut prima pagină a ziarelor. Au fost oameni care au susținut-o, au ajutat-o și au încurajat-o pe Claudia. Au existat și voci care atunci au blamat-o și au judecat-o, fără să-i cunoască povestea cu adevărat.
La vârsta la care copila din Ilfov devenea mamă, mulți se întrebau ce să facă o fetiță cu un copil, ce soartă va avea bebelușul pe care îl va aduce pe lume.
„Nu va reuși să găsească drumul cel bun, se va pierde, nu se va salva”, era verdictul dat atunci de mulți dintre cei care citeau povestea Claudiei.
La 12 ani distanță, lucrurile s-au aranjat însă nesperat de bine.
Într-o lume în care, nu de puține ori, soarta mamelor singure sau a mamelor minore pare sortită unei existențe fără prea multe opțiuni și perspective, Claudia a învățat, cu ajutorul părinților săi, care i-au rămas întotdeauna alături, să-și ia în serios rolul de mamă. Să conștientizeze că nu mai are în față păpușa căreia să-i schimbe hainele și de care să se plictisească atunci când s-a săturat de joacă, ci chiar pe propriul ei copil, pentru care a meritat să se zbată și să lupte, dincolo de mentalități și de prejudecăți.
Anca Bălășoiu, avocata Claudiei, dar și femeia care, impresionată de povestea ei, i-a botezat fetița, a povestit pentru Gândul, cu acordul familiei, care a fost traseul vieții „celei mai tinere mame din România” și al fiicei sale Alexandra, acum o elevă sârguincioasă, pasionată de modă și de desen.
Claudia nu a avut niciodată parte de sprijinul tatălui copilului – un bărbat cu antecedente penale -, care nu s-a implicat niciodată în viața fiicei sale. La final, s-a dovedit că așa a fost cel mai bine, atât pentru Claudia, cât și pentru fiica ei. Dumnezeu a compensat însă, pentru că i-a avut întotdeauna aproape pe părinții ei, care au înțeles-o și care au acceptat situația.
Astăzi, Alexandra o adoră pe bunica Gabriela, cea care are grijă ca nepoatei sale să nu-i lipsească nimic, dar mai ales să-i dea o educație bună.
Claudia este plecată de câțiva ani în Anglia și lucrează la un magazin. Este însă prezentă în viața familiei sale, îi ajută și se asigură că au tot ceea ce le trebuie.
Fetița devenită mămică în 2011 are astăzi 23 de ani și își dorește ca Alexandrei să-i fie bine. Nu ar vrea ca fiica ei, acum la vârsta la care ea a devenit mamă, să repete povestea trăită de ea. Dimpotrivă, își dorește pentru Alexandra alte perspective, altă deschidere, altă educație.
„Cea mică, Alexandra, este în clasa a V-a. Este o fată frumoasă și învață bine. Nu are o percepție foarte clară despre faptul că mama ei naturală este Claudia, o vede ca pe o soră mai mare. O consideră mai mult pe Gabriela, bunica ei, ca pe mama naturală. Cât despre tatăl ei, consideră că bunicul este tatăl și este în echilibru din punctul acesta de vedere, nu simte nevoia să întrebe de altcineva.
Claudia are acum 23 de ani. Își dorește să se stabilească în Anglia, i-au ieșit și actele de rezidență. A spus că o lasă pe cea mică să termine studiile, cel puțin pe cele liceale în România, după care își alege dacă vrea să meargă la studii în Anglia, pentru că ea o va sprijini”, povestește Anca Bălășoiu, nașa de botez a Alexandrei.
Anca Bălășoiu mărturisește că, în 2011, când a aflat din presă, povestea Claudiei a impresionat-o enorm. Nu doar că i-a asigurat asistența juridică la proces, dar a decis atunci să-i boteze și fetița, pe Alexandra.
„M-a impresionat extraordinar de mult povestea, noi atunci nu aveam copii și cred că a fost și prima noastră fină. A fost un impuls de moment, m-a impresionat că era mamă singură și că în articolul respectiv scria că provine dintr-o familie modestă, și atunci am zis că măcar atât putem să facem.
Apoi, după ce am cunoscut-o, am aflat că tatăl este major, că a existat o situație, se comisese o infracțiune acolo, pentru că ea chiar a fost păcălită, avea 12 ani când a rămas încărcinată, când a născut avea 13 ani. Era un copil dezvoltat normal, conform vârstei, nu supradezvoltat. A urmat atunci și un proces și i-am asigurat asistența juridică pentru tragerea la răspundere a tatălui natural al Alexandrei.
La declarații a spus că nu a știut ce vârstă are, că fata arăta de 18 ani. Nu-i adevărat, era un copil care arăta conform vârstei. A fost destul de dificil, deoarece îmi amintesc că Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, dacă nu mă înșel, era gata să încheie dosarul, să dea clasare, pe motiv că nu a știut omul ce vârstă are fata. Ne-am luptat foarte mult și dosarul a fost preluat de Parchetul General, care a dat soluția finală și a dispus trimiterea în judecată a domnului respectiv. Știu că a avut o pedeapsă cu executare, după, nu ne-a mai interesat”, a spus Anca Bălășoiu.
„I-am făcut botezul, i-am luat moțul. Sunt niște oameni de bine și niște oameni care au fost mereu orientați spre muncă. Niciodată nu am auzit s-o certe sau s-o blameze pe Claudia, au zis: asta este, ne vom descurca și cu încă un copil.
Am rămas așa, cumva, legați. Pe ea o cheamă Alexandra pentru că pe soțul meu îl cheamă Alexandru, așa a fost alegerea lor. Să dea Dumnezeu ca Alexandra să aibă și puțin noroc. Ceea ce s-a întâmplat cu Claudia este o mare excepție, care întărește regula mamelor minore care nu au o soartă similară”, mai spus avocata Anca Bălășoiu.
Deși cu ajutorul familiei ei și al oamenilor de bine, viața Claudiei a luat o întorsătură frumoasă, în multe alte cazuri, mamele minore sunt condamnate la o viață fără perspective și, de cele mai multe ori, și fără sprijinul partenerului.
CITEȘTE ȘI: