EXCLUSIV | Cele două SCENARII despre aderarea României la Schengen, expuse de un europarlamentar: „Suntem în așteptarea răspunsului Olandei”
Europarlamentarul Victor Negrescu a explicat – într-un interviu pentru Gândul- ce s-a discutat în Consiliul JAI din 4-5 decembrie în ceea ce privește speța Schengen, „un cartof fierbinte”care ține România de 11 ani la poarta aderării. Interlocutorul Gândul a susținut că în acest ultim Consiliu JAI din 2023 s-a vorbit despre spațiul Schengen în general, existând state, precum Germania, Spania, dar și Belgia – țară care va deține președinția Consiliului UE anul viitor – care și-au exprimat susținerea pentru țara noastră.
Austria a spus „NEIN” la aderarea României la Schengen
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
„Au existat anumite temeri că ar putea să apară alte state care se opun extinderii spațiului Schengen”
Cât despre neînduplacabila Austrie, europarlamentarul român susține că și-a mai „îmblânzit” vocea, punctând că totul stă acum în răspunsul Olandei, cu privire la susținerea Bulgariei.
„Marți, în Consiliul JAI s-a discutat despre Schengen în general, nu despre extinderea zonei de liberă circulație. Au fost state care au luat cuvântul și care au dorit să exprimă susținerea pentru țara noastră. Spania, care deține președinția Consiliului UE, Germania, partenerii tradiționali ai României, însă nu am avut un tur de masă, pentru ca fiecare stat să-și exprime pozitiv poziția. La momentul acela, au existat și anumite temeri că ar putea să apară alte state care se opun extinderii spațiului Schengen.
Au fost acele comentarii ale secretarului de stat din Belgia, însă acelea au fost clarificate. Eu chiar am cerut public ca ministerele responsabile – MAE și MAI – să verifice și să se asigure că doar Austria și Olanda se opun în continuare extinderii zonei de liberă circulație. S-a clarificat cu Belgia și un lucru îmbucurător este că Belgia, țară care va deține președinția Consiliului UE anul viitor, ne sprijină în continuare.
Faptic, suntem în așteptarea răspunsului Olandei. Noul Parlament Olandez se contituie zilele acestea și sperăm că în următoarele două săptămâni să discute acest subicet al validării intrării Bulgariei în spațiul Schengen. Dacă acest lucru se va produce, dacă va avea loc această discuție, automat noi putem spera că Austria rămâne singura care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen. Adică, fără această evoluție pozitivă în Olanda este complicat să putem spera.”
„Varianta aceasta a probării tacite pare să fie mai degrabă cea agreată de partenerii noștri din Austria și Olanda”
Victor Negrescu a vorbit și despre cele două scenarii posibile și despre șansele pe care le are România pentru a fi primită în Schengen în 2023.
„Dacă se întâmplă însă și există premisele pentru ca acest lucru să se întâmple, atunci putem să vedem ce alte scenarii sunt la dispoziția România. Scenariile posibile fiind, fie convocarea unui consiliu extraordinar, fie o aprobare, oarecum tacită a zonei de liberă circulație, adică prin aprobarea la ședința ambasadorilor și validarea sa fără comentarii în orice format de Consiliu.
Varianta aceasta a aprobării tacite pare să fie mai degrabă cea agreată de partenerii noștri din Austria și Olanda, însă detaliile urmează a fi stabilite, doar dacă contexul va prevede acest lucru. Totodată, înțeleg că Austria se mișcă deja în direcția cea bună. Am fost personal la Viena în urmă cu aproape zece zile și am remarcat o schimbare de atitudine, care s-a văzut inclusiv în declarațiile ministrului de Interne austriac de la Consiliu.
Acesta a spus că România și Bulgaria nu reprezintă o problemă, că este acord ca ambele state respectă criteriile, admitând faptul că numărul de cereri de azil în Austria a scăzut, ceea ce este un lucru îmbucurător. În același timp, și-a menținut poziția cu privire la dificultățile zonei de liberă circulație. În contextul acesta, pot exista premisele pentru un dialog în așa fel încât să rafinăm textul și să știm cam care ar putea să fie forma deciziei aprobate de consiliu, dacă acest subiect va fi pus pe ordinea de zi.”
„Nu este suficient să avem tendințe și semnale, trebuie să avem claritate”
Europarlamentarul român a prezizat că, în ceea ce privește aderarea la Schengen, România a avut o abordare mai bună anul acesta față de anul trecut. Mai exact, o colaborare mai bună cu Bulgaria, dar și mesaje mai clare și mai directe venite din partea oficialilor români înspre Austria.
„Există speranțe pentru o decizie favorabilă acum la final de an sau la început anului viitor, dar nu depinde doar de noi, ci depinde foarte mult de situația Bulgariei și de o reală voință politică din partea guvernelor care ne-au blocat până acum și de implicarea partenerilor europeni. Speranțe există și sunt tendințe pozitive, însă nu este suficient să avem tendințe și semnale, trebuie să avem claritate și asta este ce doresc în perioada următoare și anume să încercăm să avem claritate cu privire la perspectivele de aderare la Schengen.
Eu cred că am avut o abordare mai bună anul acesta față de anul trecut. Pe de-o parte, am avut o colaborare mai bună cu partenerii din Bulgaria, de cealaltă parte am avut mesaje mult mai clare și mai directe care au venit din partea oficialilor români, în mod special ale premierului Marcel Ciolacu.
Cred că și la nivelul Parlamentului Exuropean am reușit câteva victorii de etapă importante, semnale pozitive pentru susținerea țării noatre. Totodată, la nivelul familiilor europene politice principale am reușit să avem inclusiv rezoluții de sprijin pentru România. De principiu, eforturile au fost mult mai consistente, de aceea au apărut aceste speranțe, însă așteptăm deciziile finale care depind de poziția Olandei”, a conchis Victor Negrescu.
CITIȚI ȘI: