EXCLUSIV| Cercetător român la Oxford, despre creșterea cazurilor de Covid și apariția noilor tulpini: „Virusul a suferit mutații, să fim precauți”

Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, specializat în imunologie, a declarat pentru Gândul că – în ceea ce privește creșterea cazurilor de Covid, respectiv simptomatologia noilor tulpini, care au suferit mutații noi – nu există, momentan, motive de panică. Acesta consideră că, ținând cont de toate coordonatele existente, nu  vom ajunge foarte curând într-o situație similară cu cea de la începutul pandemiei, fiind însă important să fim precauți și să respectăm lucruri  de igienă de bun-simț. 

Reamintim că, în România, 7.171 de cazuri noi de COVID și 14 decese au fost înregistrate săptămâna trecută în țara noastră, potrivit buletinului publicat marți de Ministerul Sănătății. În intervalul 04 – 10 septembrie 2023 au fost efectuate 2.679 teste RT-PCR și 30.358 teste rapide
antigenice.

„Tulpinile care circulă acum nu sunt unele care să cauzeze o simptomatologie severă”

Cercetătorul român mărturisește că astăzi cel mai mare atuu este acela că avem informații importante despre acest virus, dar și instrumente mult mai sigure de a ne lupta cu el, față de anii de debut ai pandemiei.

Ștefan Dascălu mărturisește însă că, pe fondul creșterii cazului de Covid-19, trebuie să avem mai multă grijă, mai multă responsabilitate, dar să nu picăm în niciuna dintre extremele pandemice.

În ceea ce privește eficiența vaccinării, Ștefan Dăscălu susține că virusurile s-au schimbat mult, iar vaccinul care există acum nu mai este adaptat la aceste noi tulpini.

Expertul în imunologie a precizat însă că există un nivel suficient al vaccinării, astfel încât să facă diferența între o infecție severă/ un deces sau o simplă infecție.

„Momentan, situația se află într-o fază de creștere epidemic, acel val epidemic care nu vine, din păcate, într-un mecanism ciclic, precum la gripă, tocmai pentru că virusul acesta a suferit foarte multe mutații și s-a propagat la o scară globală, într-un ritm foarte accelerat. Încă nu a reușit să se stabilizeze aceste faze ciclice a răspândirii virale.

Practic, noi acum, dar nu doar noi, ci și alte state, observăm o creștere a numărului de cazuri la fel cum am văzut și în anii anteriori. Însă este o diferență importantă, pentru că tulpinile care circulă acum nu sunt unele care să cauzeze o simptomatologie severă.

Ele pot, într-adevăr, infecta și pot evada răspunsul imun prin anticorpi și prin răspuns imunitar celular, dar important este că nu îl evadează în totalitate. Ce înseamnă asta? – Că la persoanele care au mai avut anterior infecția, dar și la persoanele care s-au vaccinat, răspunsul imunitar, în general, este suficient ca infecția să se manifeste la un nivel scăzut spre mediu”, susține cercetătorul român.

„Este important de precizat că nici în România, nici în UK nu sunt măsurate cu exactitate numărul de cazuri”

Ștefan Dascălu a mai precizat că, în acest context, persoanele cu comorbidități sunt cele mai afectate și expuse creșterii cazurilor de Covid-19, tocmai de aceea susține că ele trebuie să aibă o atenție sporită în această perioadă.

În rest, punctează cercetătorul, Covidul nu este momentan cu mult diferit față de o altă boală infecțioasă sezonieră, mai exact gripa, fiind, în unele cazuri, sub nivelul gripei la momentul de față.

„Deci, ce se anunță acum, că a crescut numărul de cazuri cu 7000 sau cu 10000, nu este un număr exact, pentru că noi nu mai monitorizăm, așa cum știm că se facea la începutul pandemiei, prin acea testare masivă.

Acum, avem o rată de testare bazală în sistemului medical sau diagnostic pe baza simptomatologiei sau a lanțului epidemic. Asta înseamnă că noi subestimăm foarte puternic numărul de infecții care există cu adevărat. Dar, la momentul de față, observăm că situația nu este atât de gravă, așa cum a fost în anii de la începutul pandemiei”, precizează Ștefan Dascălu.

„Ești răcit, încerci să nu mergi în colectiv aglomerat, dacă copilul este bolnav nu-l trimiți în colectivul de la școală”

„Referitor la simptomatologia cauzată de aceste noi tulpini  – una dintre ele este BA.2.86 – și haideți să vorbim despre asta, pentru că prezintă o caracteristică mai nouă, care nu este chiar atât de atipică, mai exact că ar exista pe lângă simptomatologia clasică, acele transpirații nocturne. Dar și la o răceală mai gravă sau la o gripă, avem o paletă simptomatologică  pe care n-o putem ignora.

Adică, orice om care a trecut printr-o boală respiratorie mai severă, recunoaște aceste simptome care se manifestă diferit la fiecare în parte. Important este să fim precauți. Nu știm cât de mult ne-am obișnuit cu asta, dar până la urmă, sunt noțiuni de bun-simț. Mai exact, dacă ești răcit, încerci să nu mergi în colectiv aglomerat, dacă copilul este bolnav nu-l trimiți în colectivul de la școală, o igienă sporită, evitarea zoneor aglomerate. Lucruri care nu ne costă și care ne pot aduce un bine foarte mare.”

„Sunt persoane care nici în ziua de astăzi nu și-au recăpătat în totalitate gustul și mirosul”

Ștefan Dascălu a vorbit și despre un fenomen care afectează mulți oameni după infecția cu SARS-CoV-2 și anume fenomenul de long Covid. Interlocutorul Gândul susține că există studii și cercetări pe acest subiect, însă că rezultatele nu vor fi unele imediate în cazul în care vor apărea.

Cercetătorul român la Oxford a precizat însă ca partea încurajatoare în ceea ce privește long-Covidul, este faptul că, odată cu timpul, simptomatologia se ameliorează pentru majoritatea pacienților.

„Cauza este, până la urmă, faptul că virusul reușește să infecteze și să distrugă celule din sistemul nervos, deci poate intra în neuroni, prin neuroni olfactivi. De exemplu, dacă ne aducem aminte, un simptom pe care nu-l prea mai vedem astăzi era pierderea mirosului. Și sunt persoane care nici în ziua de astăzi nu și-au recăpătat în totalitate gustul și mirosul.

Pe lângă acestea, sunt foarte multe complicații mult mai grave cu manifestări cardiovasculare  și altele, care fac parte din această gamă de  simptome long Covid. Există studii care se fac acum, există cercetări și diverse inițiative, în primul rând încercând să testeze terapiile pe care deja le avem.

Sunt însă în faze incipiente și va trebui să mai așteptăm până când se va descoperi o soluție, în cazul în care se va descoperi. Un lucru totuși încurajator pentru mulți care suferă de long-Covid, este faptul că, odată cu timpul, simptomatologia se ameliorează pentru majoritatea pacienților. Organismul nostru prezintă o reziliență naturală, dar care din păcate, necesită timp pentru a se repara.”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că sunt în jur de 2000 de cazuri de COVID, în România, dar a subliniat că în urma estimărilor, după una sau două săptămâni de creștere, numărul infectărilor va scădea, iar situaţia va intra în normal. Rafila a precizat că fiecare unitate sanitară ia măsuri interne privind cazurile de infecții cu SARS-COV-2.

”În momentul de faţă, măsurile sunt cele care se iau în mod obişnuit atunci când discutăm despre o boală transmisibilă pe care respiratorie. Fiecare unitate sanitară ia măsuri interne, sunt abilitaţi de lege să ia măsuri interne pentru a limita transmiterea în spital, gruparea pacienţilor în funcţie de situaţie. Probabil că vom mai avea una-două săptămâni de creştere şi ulterior situaţia va începe să intre în normal”, a precizat Rafila.

Potrivit buletinului publicat marți de Ministerul Sănătății, în unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 698.

• De asemenea, la ATI, sunt internate 47 persoane, dintre 27 sunt nevaccinate. Din totalul pacienților internați în prezent, 133 sunt minori, 130 fiind internați în secții și 3 în ATI.
• Începând de la mijlocul lunii iulie, numărul de infectări a crescut în fiecare săptămână, iar în ultimele trei săptămâni într-un ritm rapid.
• Până astăzi, 68.296 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat.
• În intervalul 04.09.2023 (10:00) – 10.09.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 14 decese (10 bărbați și 4 femei).
• Decesele au fost înregistrate: 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 5 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 7 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 5 erau vaccinați.