Cercetătorul Octavian Jurma – care folosește metode statistice şi algoritmice pentru studiul pandemiei – a declarat pentru Gândul că noul sezon gripal ar putea fi mai sever decât de obicei, iar coinfecția gripă-COVID va fi un factor agravant al situației pandemice. Octavian Jurma susține că un al șaptelea val al pandemiei va debuta în România undeva prin luna noiembrie, punctând că este doar o chestiune de timp să identificăm și în țara noastră versiunea BQ.1.1, despre care afirmă că este „cea mai periculoasă din această supă de viruși.”
Octavian Jurma susține că este important ca, până la debutul unui nou val, autoritățile să informeze corect populația, vaccinul bivalent, adaptat noilor tulpini, să fie disponibil și în România, iar spitalele să fie aprovizionate cu Paxlovid, un antiviral despre care spune că ar degreva munca medicilor și ar ajuta o populație majoritar nevaccinată, acesta fiind medicamentul cu care s-a tratat de coronavirus și președintele american Joe Biden.
Cercetătorul spune că gripa nu este o boală banală, iar un sezon gripal mai sever decât de obicei este posibil pentru că afecțiunea sezonieră a lipsit aproape trei ani, iar imunitatea împotriva acesteia a scăzut în mod natural.
Așadar, avem un sistem gripal complicat de acești doi factori: tulpine potențial virulente și un val potențial de COVID care ne așteaptă. Iar o coinfecție gripă-COVID, știm deja de anul trecut, când am avut primele coinfecții, este o boală mai severă decât oricare dintre ele luate separat”, a explicat Octavian Jurma.
Cercetătorul a precizat că în urmă cu trei ani, oamenii nu știau mai nimic despre pandemie, dar acum lucrurile sunt mult mai clare și s-a înțeles importanța vaccinului pentru conviețuirea cu boala, cu atât mai mult dacă ar fi o asociere a celor două afecțiuni infecto-contagioase.
Octavian Jurma susține că, cel mai probabil, în luna noiembrie ar putea fi debutul valului șapte în România și că este doar o problemă de timp până va fi identificată și versiunea BQ.1.1.
”Acum, este un întreg cocktail de viruși, dar se pare că noua versiune BQ.1.1 este cea mai periculoasă din această supă de viruși, cum i se mai spune. Pentru că acum avem cinci mutații care apar separat, independent, avem un fenomen foarte intens de convergență.
Practic, valul șapte va fi condus, în principal, de versiuni cu o evaziune extrem de mare față de imunitatea dobândită anterior. Aici este marele avantaj al noului vaccin bivalent și de asta insist foarte mult să-l avem disponibil. Ar trebui să-l promovăm pentru că este un nou vaccin și nu un simplu booster. Este un vaccin gândit pentru noile versiuni”, a mai spus Jurma.
Cercetătorul susține că nimeni nu îți mai dorește un nou val al pandemiei, dar situațiile din ultimii aproape trei ani ne-au arătat că este bine ca autoritățile și oamenii să fie pregătiți pentru posibile mutații ale virusurilor și efectele acestora.
”Rolul oamenilor de știință este să găsească călcâiul lui Ahile al virusului și să producă arme împotriva lui”, a adăugat Octavian Jurma.
Cercetătorul a precizat însă că acum veștile sunt bune, pentru că este o perioadă în care numărul de infectări este la un nivel minim, incidența a coborât sub unu la mie și este în continuare în scădere, iar pentru pregătirea reacțiilor în cazul în care apare o nouă mutație și incidența crește, încă mai avem timp.
”Dar, este doar o chestiune de timp – poate o săptămână-două maximum – până o să identificăm BQ.1.1 în România, exact cum s-a întâmplat cu Omicron. Nu trebuie să uităm că virusul evoluează după legile matematicii. Predicțiile sunt făcute de matematicieni și de statisticieni. Astea înseamnă că noi mai avem cam o lună în care să ne pregătim populația, s-o informăm, să aducem vaccinul, să aprovizionăm spitalele cu Paxlovid, un antiviral care lipsește, în mod inexplicabil, din România. Ar degreva spitalele și ar ajuta o populație majoritar nevaccinată.
Avem răgaz și avem un vaccin eficient pe noile versiuni, trebuie doar să-l aducem, să începem să informăm populația și să-l distribuim. Ne putem pregăti și putem trece la fel de ușor prin valul acesta, cum am trecut și prin valul precedent”, a mai spus Octavian Jurma.
La mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei, procedurile și transparența achiziției de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană sunt încă subiecte controversare, mai ales după ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer, pentru o achiziție de până la 1,8 miliarde de doze.
Recent, Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat că a început o anchetă și a solicitat Comisiei Europene să pună la dispoziția procurorilor EPPO toate documentele privind achiziția centralizată a vaccinurilor, inclusiv cele care au fost secretizate de Comisia Europeană, printre acestea fiind și negocierile preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer, pentru ultimul și cel mai mare contract, de 1,8 miliarde de doze.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara în luna iunie, la emisiunea Marius Tucă Show transmisă de Gândul, că România are în stoc aproximativ 8,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID și urmează să mai primească cel puțin 7 milioane în acest an și încă 19 milioane de doze în 2023.
Întrebat ce se întâmplă cu vaccinurile pe care România le-a contractat, ministrul Sănătății afirma:
Nu se întâmplă nimic. Singurul mesaj pe care l-am primit în legătură cu vaccinul este că reprezentanții Comisiei Europene lucrează în interesul statelor membre în sensul renegocierii acestor contracte”.
CITEȘTE ȘI: