Prima pagină » Actualitate » EXCLUSIV | Cine a dat-o pe soacra lui Cătălin Cherecheș pe mâna procurorilor DNA și detaliul care ar putea încurca „ițele” în dosarul primarului

EXCLUSIV | Cine a dat-o pe soacra lui Cătălin Cherecheș pe mâna procurorilor DNA și detaliul care ar putea încurca „ițele” în dosarul primarului

EXCLUSIV | Cine a dat-o pe soacra lui Cătălin Cherecheș pe mâna procurorilor DNA și detaliul care ar putea încurca „ițele” în dosarul primarului

Surse din mediul judiciar, apropiate anchetei penale a procurorilor DNA care au prins- o în flagrant delict pe soacra lui Cătălin Cherecheș, dezvăluie – în exclusivitate pentru Gândul – detalii spectaculoase referitoare la filiera prin care femeia a ajuns pe mâna anchetatorilor. Totodată, însă, este tras și un semnal de alarmă cu privire la o posibilă ”iță juridică” care ar modifica radical scenariul în dosarul în care primarul din Baia Mare a fost condamnat, în primă instanță, la 5 ani de închisoare.

Totul s-ar putea repercuta asupra dosarului lui Cătălin Cherecheș – aflat în pragul soluției definitive -,  dezvăluie sursele Gândul. ”Dosarul ar putea fi tras înapoi”, afirmă aceleași surse, în exclusivitate, acestea dezvăluind și că – în noaptea de miercuri spre joi – ”a fost audiată și soția lui Cătălin Cherecheș în dosarul soacrei acestuia”.

Sursele din mediul judiciar povestesc că soacra lui Cătălin Cherecheș – primarul din Baia Mare (detalii despre flagrantul realizat de procurorii DNA pot fi citite AICI) – ar fi fost ”abordată” de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) chiar  în momentele în care se afla la masă cu mama uneia dintre cele două judecătoare care trebuie să dea verdictul definitiv – în data de 24 noiembrie 2023 – în dosarul DNA deschis pe numele lui Cătălin Cherecheș.

Cum se complică ”scenariul” și cine sunt cele două denunțătoare ale soacrei lui Cătălin Cherecheș

Scenariul ale cărui necunoscute pot duce la o răsturnare de situație în dosarul DNA al lui Cătălin Cherecheș se complică gradual. Soacra primarului din Baia Mare ar fi avut asupra ei aproape 50.000 de euro, ”sumă nejustificată”.

Flagrantul realizat de procurorii DNA s-a desfășurat pe ”scena” Iulius Mall din Cluj, acolo fiind punctul de întâlnire al personajelor implicate, respectiv soacra primarului din Baia Mare, una dintre judecătoarele implicate în dosar și mama acesteia.

”Cele care ar fi denunțat-o pe soacra lui Cherecheș procurorilor DNA ar fi fost chiar mama judecătoarei și aceasta. Pe fondul unei relații anterioare care exista între soacră și mama magistratului, soacra primarului din Baia Mare a tot venit cu insistenșțe și propuneri, iar persoanele suspuse acestor insistențe au decis să sesizeze organele judiciare”, povestesc sursele judiciare, în exclusivitate pentru Gândul.

Dosarul lui Cătălin Cherecheș, ”risc de reluare a judecății”

Monica Șortan și Georgiana Farcas-Hînganu sunt cele două judecătoare din completul de judecată de la Curtea de Apel Cluj care urmau să stabilească definitiv în cazul lui Cătălin Cherecheș, condamnat deja – în primă instanță – la cinci ani de închisoare cu executare.

„Cele două judecătoare”, explică sursele judiciare, ”provin de la instanțele locale. Hînganu ar fi căsătorită cu un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Boțogan Claudiu. Cei doi au fost, o bună perioadă de timp, magistrați în Turda”.

Aceleași surse judiciare atrag atenția cu privire la o posibilă situație juridică care ar putea conduce la trenarea soluționării, în 24 noiembrie, a dosarului lui Cătălin Cherecheș.

„Având în vedere calitatea magistratului și a mamei sale în dosarul de flagrant delict, automat potrivit legilor actuale aflate în vigoare ar intra în stare indiscutabilă de incompatibilitate de a mai pronunța soluția de la finalul lunii”, avertizează sursele Gândul.

”Existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată”

Pentru a lămuri aceste aspecte, Gândul l-a contactat pe avocatul Adrian Briscan, iar acesta a explicat în detaliu această speță controversată.

La întrebarea dacă judecătorul cauzei poate să continue judecata în cauză, în opinia mea, răspunsul este negativ, pentru că unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de procedura penală este existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată.

Nu doar că este obligatoriu să existe imparțialitatea magistratului, dar, așa cum practica europeană a stabilit recent, chiar și aparențele pot prezenta importanță pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se și vadă că se face dreptate. Obiectivul final este încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o insufle populației”, a explicat avocatul Briscan, în exclusivitate pentru Gândul.

În această speță, a continuat avocatul, ”magistratul judecător al cauzei a denunțat o faptă de corupție în strânsă legătură chiar cu persoana pe care urmează să o judece și chiar cu dosarul pe care urma să îl judece”.

Faptul că și o rudă apropiată a magistratului (n.red. – mama judecătoarei) a fost direct implicată în activitățile documentate de ancheta penală, având totodată aceeași calitate, cea de denunțător, precum și faptul că toate aceste evenimente au căpătat o rezonanță deosebită în mass-media, sunt toate de natură, după părerea mea, să știrbească imparțialitatea judecătorului”, a încheiat apărătorul chestionat.

DNA anunță că i-a reținut pe socrii primarului din Baia Mare

DNA anunță, joi, că a i-a reținut pe socrii lui Cătălin Cherecheș. Cei doi sunt suspectați de dare de mită și complicitate la dare de mită. Procurorii anticorupție explică modul în care cei doi au ajuns să fie reținuți și precizează că vor cer judecătorilor arestarea lor preventivă.

„În data de 25 octombrie 2023, în contextul în care un afin al lor era judecat într-un dosar de corupție, aflat în faza apelului, inculpata ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), ruda unuia dintre judecătorii din complet, și s-ar fi oferit să achiziționeze o afacere pe care aceasta din urmă o deținea pe raza județului Mureş cu o sumă cuprinsă între 50.000 – 100.000 euro, indicând totodată şi posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite.

Această «ofertă» inițială ar fi fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă (soluţie mai blândă) în cauza în care afinul inculpatei ar fi fost judecat pentru săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție.

  • Ulterior, la data de 06 noiembrie 2023, inculpata ar fi promis judecătorului, prin intermediul aceluiași martor, suma de 50.000 euro, reprezentând un avans dintr-o sumă care nu a fost cuantificată până în prezent, restul banilor urmând a fi remiși după data când instanţa de judecată ar fi urmat să pronunţe în cauza respectivă o soluţie de achitare.
  • În contextul menționat mai sus, în data de 08 noiembrie 2023, într-un restaurant de pe raza municipiului Cluj – Napoca, inculpata ar fi remis martorului avansul de 50.000 euro promis, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În demersurile descrise mai sus, inculpata ar fi fost ajutată de soțul său atât moral, cât şi material, acesta din urmă asigurându-i soției sale transportul atât în vederea «rezolvării problemei» la Baia Mare, cât şi ulterior, la remiterea sumei de 50.000 euro.

Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. La data de 09 noiembrie 2023, inculpații urmează să fie prezentați Tribunalului Mureș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție”, conform DNA.

Cătălin Cherecheş, condamnat la 5 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată

Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Cătălin Cherecheş la 5 ani de închisoare, acuzația adusă de procurori fiind ”luare de mită în formă continuată”.

„Condamnă inculpatul C.C. – la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…). Interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 4 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, începând cu data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a următoarelor drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de primar. (…)

Interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a aceloraşi drepturi a căror exercitare a fost interzisă cu titlu de pedeapsă complementară”, se arată în decizia magistraţilor.


Citește și:

Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat ... vezi toate articolele

Citește și