EXCLUSIV| Cine testează pe cine? Expert educație: „Bătălia cu drogurile nu se poartă în școli, ci cu traficanții care ne otrăvesc copiii”
Ștefan Pălărie, membru în Comisia pentru învățământ, dar și inițiatorul unor politici publice în domeniul educației – a declarat pentru Gândul că, în opinia sa, abordarea Guvernului, cu privire la testarea antidrog în școli, o vede ca pe un simplu exercițiu de PR, venită după tragedia de la 2 Mai, atunci când un șofer drogat a ucis doi tineri nevinovați. Cine testează și pe cine testează, ce facem cu constatările de consum, dar și cu abandonul școlar, în cazul copiilor – care știind că vor fi testați antidrog – vor absenta zile întregi de la școală? Sunt câteva întrebări rămase, până în prezent, fără răspuns.
În plus, expertul în educație susține că o greșeală fundamentală este aceea să considerăm că, de fapt, bătălia cu drogurile se poartă în școli, punctând că trebuie, de fapt, să ne luptăm cu traficanții care pun zi de zi viața tinerilor în pericol, iar pe mulți îi condamnă la moarte.
„Mă gândeam de ce a fost nevoie de o tragedie, precum cea de la 2 Mai, ca să înțelegem că fenomenul este unul grav”
Ștefan Pălărie punctează că fenomentul testării în masă – o altă idee lansată de autorități, dar care nu a căpătat niciun contur – nu există în legislația niciunei țări, iar acolo unde se face testarea, atunci când situația o impune, ea are loc în niște condiții foarte bine specificate și aplicate.
„Este un fenomen care s-a tot amplificat, au fost făcute atenționări că România devine țară de consum, nu mai este doar o țară de tranzit în privința drogurilor. Politicienii se joacă de câteva săptămâni cu ideile de testare în școli.
O greșeală fundamentală să considerăm că, de fapt, bătălia cu drogurile se poartă în școli. Noi trebuie să ne luptăm cu traficanții care ne otrăvesc copiii în fiecare zi, acolo este principala problemă și sigur după aceea putem vedea, cum anume școala, inspirat și din bunul exemplu al altor țări poate să fie locul de instruire, de atenționare asupra riscurilor, de educare și de prevenție în privința consumului.
Am văzut că s-au mai nunțat opiniile în legătură cu testerea în masă, majoritatea renunță la testarea în masă a elevilor, chestiune care nu există în legislația niciunei țări. Deci, din toate țările europene, 21 nu au niciun fel de testare în interiorul școlilor, iar pentru restul există un tip de legislație, dar testarea se face în niște condiții foarte, foarte bine specificate, sub nicio formă la nivelul testării în masă.”
„Dacă muncești cu cap și ai niște colaborări cu institute de cercetare performante, atunci poți să găsești soluții”
Interlocutorul Gândul mărturisește că tot ceea ce are legătură cu problema drogurilor, dar și cu strategiile pentru combaterea acestora, reprezintă genul de inițiativă cu care nu-ți permiți să experimentezi, pentru că în joc sunt destinele unor tineri.
Ștefan Pălărie recunoaște însă că, în tot acest puzzle este nevoie de psihologie, consiliere, programe de prevenție și de informare, de programe și strategii construite cu claritate, profesionalism și viziune.
„S-a trezit România, care are și o capacitate foarte redusă de a aplica prin autorități legea, să experimenteze modele năstrușnice despre cum se combate acest fenomen. Eu am dat exemplul modelului islandez, mai exact ce a făcut Islanda ca să combată consumul de stupefiante, consumul de alcool și consumul de tutun în rândul tinerilor. Și, într-adevăr, după 10-12 ani de fonduri bine direcționate, dar și de eforturi comunitare – în care au fost atrași părinții, elevii și profesorii, s-au văzut și rezultatele”, a explicat expertul în educație.
Ce facem cu fals-pozitivul și cu abandonul școlar?
Senatorul Ștefan Pălărie susține că, în mijlocul atâtor declarații despre subiectul drogurilor, sunt câteva întrebări extrem de importante, aproape vitate, rămase, până acum, fără răspuns.
„Ce facem cu rezultatul fals-pozitiv în cazul testărilor, mai exact cum anume gestionăm confidențialitatea totală a datelor legate de testare? Sunt foarte complicat de gestionat aceste lucruri. România nu are istoricul și capacitatea de a gestiona cu precizie astfel de procese fragile. O altă chestiune este cine testează și pe cine testează?
Și mai este o întrebare, dacă noi nu avem suficiente Drug Test – nu sunt nici măcar la dispoziția Poliției Rutiere – păi atunci câte ne vor trebui pentru a acoperi mii de unități școlare? Apoi, este vorba de capacitate tehnică, de personal medical, unul instruit, dar și de o procedură cât se poate de clară, în care persoanele implicate să fie de acord cu această chestiune.
Mai am o temere care mi se pare relevantă și anume ce facem cu abandonul școlar? Dacă există tineri care încep să consume, câtă vreme există această combinație cu dosar penal pentru consum și ei știu că după ce au consumat s-ar putea să ajungă la școală și să fie testați – fie că au ochii roși, pupile dilatate – atunci eu cred că acei copii nu vor mai veni la școală câteva zile după consum.”
„Nu poți să porți războiul cu drogurile în școli, ignorând total ce se întâmplă cu traficul de droguri”
Expertul în educație a mai precizat că, înainte de a lua vreo decizie, guvernanții ar trebui să verifice dacă în alte țări – un efort de testare de genul acesta – a dus într-adevăr, la reducerea consumului.
Ștefan Pălărie pledează mai degrabă pentru un război cu zero toleranță îndreptat către importul, producția, traficul și distribuția de droguri.
„Începem să deschidem dosare penale, îi incriminăm, intră într-o procedură de dezintoxicare, acolo unde este cazul? Cu siguranță trebuie făcut ceva, dar eu consider că nu au existatdiscuții clare, fără patima pasiunii și a declarațiilor politice, ci pur și simplu segmentat fenomenul și luate bucățile. Ar trebui verificat în alte țări, dacă un efort de testare de genul acesta, a dus într-adevăr la reducerea consumului, că eu nu cred că duce.
Un război total cu zero toleranță către importul, producția, traficul și distribuția de droguri. Și, da, după ce vei afla câțiva ani la rând că sunt capturi istorice la granițe sau la portul constanța, că traficanții sunt săltați, apot după aia putem să stăm de vorbă. Nu condiționez însă lucrurile, discuțiile pot fi în paralel, dar nu poți să porți războiul cu drogurile în școli, ignorând total ce se întâmplă cu traficul de droguri.”
Rafila vrea în fiecare regiune centre pentru adolescenții care consumă droguri
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a declarat pentru Digi24 că lucrează la un proiect pe tema problemei consumului de droguri care afectează sănătatea copiilor și a adolescenților și că îl va prezenta Guvernului.
Proiectul propune dezvoltarea unei rețele regionale, astfel ca în fiecare regiune să existe centre pentru adolescenții care consumă droguri. În prezent, în România sunt doar două astfel de centre.
„Problema consumului de droguri afectează și adulții, dar sensibilitatea publică e mult mai mare dacă vorbim de copii, iar soluțiile trebuie să facă parte dintr-un pachet. Testarea fără nicio altă măsură ulterioară nu are niciun impact, rămâne doar o temă de dezbatere.
Lucrăm la un proiect pe care să îl prezentăm în Guvern, cu persoane specializate, dincolo de posibilitatea testării, care trebuie urmată de mai multe măsuri. Una dintre măsuri e legată de consilierea psihologică de către o persoană specializată, iar beneficiari să fie copilul, familia sau și copilul și familia împreună.
Apoi, e nevoie de centre în care putem să tratăm faza acută a intoxicației cu droguri. Tratamentul de durată al adicției sunt situației în care lucrurile necesită luni sau chiar ani. În prezent, avem 11 spitale de psihiatrie care fac controlul adicției, pentru copii sunt două. Vrem să dezvoltăm o rețea regională, astfel ca în fiecare regiune să fie un astfel de centru pentru copii”, a declarat Rafila.
Ministrul a spus că speră ca un plan concret să fie gata „în câteva săptămâni.” Oficialul a subliniat că este important ca aceste centre să fie scoase din sfera spitalelor de psihiatrie „ca să nu existe riscul de stigmatizare a celor care accesează aceste servicii.”
De asemenea, ministrul a susținut că este nevoia să se introducă „cât mai repede” educația pentru sănătate, cu „modele despre explicarea riscului asociat consumului de alcool, tutun, droguri.”
Iohannis duce în CSAT subiectul consumului de droguri
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la festivitatea de începere a anului școlar, că a inclus subiectul consumului de droguri în rândul elevilor și tinerilor pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect.
Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale. Vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun.
Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase”, a declarat Klaus Iohannis.
Doi tineri, uciși de un șofer drogat, în stațiunea 2 Mai
Doi tineri au murit şi alţi trei au fost răniţi după ce Vlad Pascu, în vârstă de 19 ani, i-a lovit cu maşina, în timp ce mergeau pe marginea drumului dintre localitățile 2 Mai și Vama Veche. El s-a urcat la volan după ce consumase mai multe tipuri de droguri.
Anterior, tânărul fusese oprit de poliţiști, în maşina sa fiind găsite substanţe psihoactive, însă el a fost testat doar pentru consum de alcool, fiind lăsat să plece cu aproximativ o oră înainte de producerea accidentului.
Canabisul, unul dintre cele mai consumate droguri în România
Directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, a vorbit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, despre mirajul substanțelor psihoactive, inventivitatea traficanților și drogurile legale, precum canabinoizii, efectele neștiute ale acestora și alertele date în legătură cu unele dintre aceste substanțe legale.
- Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive), cât şi de elevi, potrivit datelor din ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog, care cuprinde datele din 2021.
- În privința urgențelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 de cazuri, în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit. Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
- Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
- Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 de ani (77,1%).
- Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
CITEȘTE ȘI: