Proiectul de modificare a Legii referitoare la cumulul de pensie cu salariul, în sistemul public, stârnește controverse, iar Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și Comisia Consultativă ATI a Ministerului Sănătății (MS) reacționează dur.
Sub semnăturile reputaților medici Șerban Bubenek – președintele SRATI – și Dorel Săndesc, președintele Comisiei ATI a MS, a fost trimis premierului Florin Cîțu un memoriu pe care GÂNDUL.RO îl prezintă ÎN EXCLUSIVITATE.
Potrivit acestui memoriu, corpul medical este ”profund îngrijorat” de o astfel de măsură, fiind oferite și argumentele pentru care un astfel de proiect de modificare a legii care privește cumulul de pensie cu salariul în sistemul public nu ar trebui transformat în realitate.
”Discuțiile apărute în spațiul public referitoare la proiectul de modificare a Legii care privește cumulul de pensie cu salariul în sistemul public a produs o profundă îngrijorare în rândul corpului medical. Desigur că în foarte multe situații acest cumul de venituri este imoral și nejustificat dar în sistemul public de sănătate această situație este uneori inevitabilă în condițiile actuale iar măsurile legislative trebuie adaptate și nuanțate, deoarece:
În sistemul public de sănătate din România, NU a fost posibilă niciodată pensionarea anticipată cu pensii mai mari decât salariul, deci cu excepția celor pensionați din motive medicale, medicii, asistentele, infirmierele, etc au ieșit la pensie pentru limită de vârstă (la 62-65 ani), după un stagiu de cotizare (contribuție) complet la sistemul public de pensie timp de 40-45 de ani!
În prezent, după mărirea veniturilor medicilor din anul 2018, pensia medie a nuni medic primar cu peste 40 de ani de contribuție la sistemul public de pensii este puțin peste 3.000 de lei!”, se menționează la începutul memoriului transmis premierului Florin Cîțu.
“Cumularzii din sănătate” au revenit în sistem fie de nevoie (pensii mici), fie din vocație, fie din ambele motive. Și apoi, cum ar putea fi numit “cumulard” de exemplu colegul nostru domnul dr. Petre Ciuvăț medic primar ATI care deși are peste 80 de ani, a revenit încă de la începutul pandemiei la Spitalul Rovinari tocmai pentru că exista o criză acută de medici ATI, care este ultra cunoscută? Noi l-am propune pentru a cumula și o distincție a statului român!”
În continuarea acestui memoriu transmis premierului Cîțu este oferit și exemplul medicului M.Ionescu, în vârstă de 80 de ani, medic primar neurolog cu peste 45 de ani de experiență medicală, cea care are doar 1.500 de lei pe lună și a luat decizia de a lucra în plină pandemie de coronavirus și pentru a fi o ”mână de ajutor”.
În România, transmite acest memoriu prezentat ÎN EXCLUSIVITATE de GÂNDUL.RO, ”nu există suficienți medici”, iar o astfel de măsură ar duce la plecarea din sistemul medical al unor medici pe care nu are cine să îi înlocuiască.
”Sau cum ar putea fi categorisită drept “cumulardă” colega noastră doamna dr. M. Ionescu și dânsa cu o vârstă peste 80 de ani, medic primar neurolog cu peste 45 de ani de muncă, mii de gărzi efectuate și o pensie de 1.500 lei / lună, dacă s-a hotărât să dea o mână de ajutor în pandemie? Sau colegii noștri foști medici militari (mulți dintre ei epidemiologi, infecționiști, anesteziști, etc) pensionați forțat din armată la 55 de ani, care au revenit în activitate în pandemie sau în afara ei?
Trebuie trimiși din nou acasă în condițiile în care NU există suficienți medici în România și nu are cine să îi înlocuiască? Apoi, vom descoperi din nou că DSP-urile sunt aproape golite de personal! Alți colegi “cumularzi” sunt astăzi chair manageri de spitale pentru că în lipsa lor am avea drept manageri de spitale alte categorii de “specialiști” precum: ospătari, coafeze, șoferi, lucrători la pompe funebre, etc., persoane cu meserii respectabile desigur, dar complet neadecvate unei asemenea funcții”, precizează conducerea SRATI și Comisia ATI din Ministerul Sănătății.
”Relativizarea capacității de a conduce un spital de către medici și diabolizarea la grămadă a managerilor medici (deși medicii sunt intelectualii cu parcursul educațional cel mai lung, adică 24 -25 ani de școală, cel mai sever reglementat la nivel European și mondial, cu obligația formării continue “ad vitam”) a dus la scăderea drastică a numărului de medici dornici să fie manageri, cu consecințele negative bine cunoscute”
Numiți ”cumularzi”, medicii care primesc pensie plus salariu pentru munca lor pot fi ”descoperiți” la căpătâiul bolnavilor, făcându-și meseria și salvând vieți.
”Medicii, asistentele, infirmierele care cumulează pensia cu salariul în sistemul public NU au ieșit la pensie anticipat, nici cu pensii speciale, nici cu pensii mari după doar 15 – 20 ani de activitate la stat”, se mai menționează în acest memoriu-protest.
”Nu este diferită nici situația unor directori financiari, contabili sau a puținilor ingineri din sistemul public de sănătate. Cumulul lor de pensii mici plus salarii mici NU este râvnit de nimeni și odată plecați din sistem lipsa de personal se va agrava. Medicii, asistentele, infirmierele care cumulează pensia cu salariul în sistemul public NU au ieșit la pensie anticipat, nici cu pensii speciale, nici cu pensii mari după doar 15 – 20 ani de activitate la stat și nici NU au revenit în sistemul public după pensionare pe salarii grase în diverse Consilii de Administrație, pe funcții directoriale sau de consilieri în domenii în care de multe ori NU au nici un fel de expertiză, precum cumularzii de lux!”, transmite conducerea SRATI și a Comisiei ATI a Ministerului Sănătății.
Pe “cumularzii sistemului de sănătate” îi veți regăsi la patul bolnavilor, în laboratoare și stații de sterilizare, execrcitându-și strict profesia în care sunt calificați și nicidecum pe vreun scaun directorial tapițat cu piele! “Cumularzii sistemului de sănătate” sunt la locul lor, exact acolo unde astăzi în plină pandemie și lipsă cronică de personal în sistem, România are mai mult ca niciodată nevoie de ei!
”Sistemul public de sănătate din România are în prezent pentru 20.000.000 locuitori aproximativ 240.000 de angajați ( medici, asistente, infirmiere, personal administrativ, alte categorii). Prin comparație, Franța și Marea Britanie ( sisteme diferite, bazate pe asigurări de sănătate și respectiv pe sume din bugetul de stat) două țări cu populații comparabile de circa 60.000.000 locuitori, au fiecare aproximativ 1.500.000 de angajați în sistemul public de sănătate! Rezultă că raportat la numărul de locuitori România are un deficit de 200.000 – 250.000 de angajați în sistemul public de sănătate. În aceste condiții, trimiterea acasă a unor angajați necesari care cumulează pensia cu salariul, nu va face altceva decât să adâncească criza de personal știindu-se foarte clar că avem un deficit cronic de medici și asistente, etc, deci NU au de unde veni alții în sistem!”, se arată la finalul memoriului transmis lui Florin Cîțu.
”În spiritul celor de mai sus, Vă rugăm respectuos Domnule Prim Ministru să NU acceptați în acest moment încetarea posibilității de a cumula pensia cu salariul în sistemul public de sănătate din România! O măsură de acest tip va putea fi luată în mod necesar și justificat abia după rezolvarea crizei de personal din sistemul de sănătate și după redimensionarea numărului de angajați din sistemul public în funcție de necesitățile sectoriale reale”
Prof. dr. Șerban Bubenek (președinte SRATI) și prof. dr. Dorel Săndesc (președintele Comisiei ATI a MS)