EXCLUSIV | Cum a ieșit bugetul Educației pe 2023 mai mic decât în 2022, deși el este mai mare? Explicațiile uluitoare ale analiștilor: ”Este o majorare prin scădere, ca pentru o Cenușăreasă, primește ce mai rămâne. Ne amanetăm viitorul”

Proiectul „România Educată” pare o utopie, iar mentalitatea nordică ar ajuta mai mult atunci când este vorba de alocarea unui buget pentru Educație care să respecte prevederile legale. În plus, bugetul Educației ar trebui realizat în funcție de noua realitate economică și socială din România, și nu din ceea ce mai rămâne în plicul Ministerului de Finanțe, după ce face ”marea împărțeală”. Sunt câteva dintre concluziile analizei făcute, pentru Gândul, de Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, de Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, de doi analiști economici și un expert contabil în legătură cu bugetul actul al Ministerului Educației, comparativ cu ceea ce ar trebui să primească pentru a se ajunge la performanță și la ”o școală ca afară”.

Ce înseamnă însă ”România Educată”, dincolo de vorbe? Anul 2023 nu se anunță optimist în privința bugetului alocat pentru Ministerul Educației. Deși, spun analiștii financiari, banii pentru Educație sunt mai mulți ca sumă efectivă – bugetul crescând de la 29,9 miliarde de lei (2,28% din PIB) în 2022 la 32,5 miliarde de lei cât se vor aloca pentru 2023 (2,1% din PIB) -, procentul din PIB primit de Ministerul Educației este printre cele mai mici din ultimii ani.

Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului – mai exact, pe locul 26 din 27, cu 3,6% din PIB – în ceea ce privește finanțarea învățământului.

POLITICĂ Nicuşor Dan îşi anunță succesorul. Cine ar putea conduce Primăria Capitalei dacă va ajunge PREȘEDINTE

16:13

ACTUALITATE Care sunt cele două CUVINTE din limba română pe care le-ai folosit greșit până acum. Le auzi tot timpul de sărbători

16:02

Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este 2,1%.

Marius Nistor: „În fiecare zi văd ce înseamnă să trăiești în România needucată”

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat pentru Gândul că o Românie educată înseamnă și un buget corespunzător alocat, an de an, acestui domeniu. Mai mult, susține liderul sindical, schimbarea mentalităților din educație nu ar trebui să rămână doar o bătălie a profesorilor, ci una a întregii societăți civile.

„Procentul alocat Educației – dacă ne raportăm strict la minister, fără celelalte instituții care au legătură cu învățământul – ar fi de 2,1. Per total, este 3, 2. Și într-un caz, și în celălalt, chiar dacă sumele sunt mai mari decât anul trecut – pentru că vorbim de aproximat 42 de miliarde de lei alocate învățământului – , ele nu se încadrează în prevederile Legii Educației, adică 6%. Diferența este una majoră.

Atâta vreme cât nu vom învăța să fim și noi puțin nordici în mentalitate, nu se va schimba nimic. Nu este suficient să cer doar eu ca profesor sau ca sindicalist alocarea unui buget, conform prevederilor legale, pentru sistemul de învățământ preuniversitar. Acest lucru trebuie să-l facă și societatea civilă. 

România Educată devine utopie. Nu știu cum este să trăiești în România educată pentru că, în fiecare zi, văd ce înseamnă să trăiești în România needucată. Dacă vrem o Românie educată, atunci trebuie să ne batem pentru un buget corespunzător. Dar nu doar noi profesorii, toată societatea civilă trebuie să exercite această presiune constantă asupra celor care sunt aleși să se ocupe de viitorul acestei țări, adică politicienii”, a spus Marius Nistor.

Președintele Consiliului Elevilor: „2,1% din PIB pentru Educație este jenant”

Robert Adam, președintele Consiliului Național al Elevilor, consideră că 2,1% din PIB alocat pentru Ministerul Educației în 2023 este jenant comparativ cu alte state din Uniunea Europeană care investesc dublu pentru Educație.

„Trebuie să facem distincția asta între bugetul Ministerului Educației și bugetul Educației în general. Pentru că 3,2% pe care ministerul l-a înaintat, luând în calcul și bugetele locale și ale altor instituții, este corect. Dar, noi vorbim acum de bugetul Ministerului Educației.

Trecând la partea de buget, aici intervine și creșterea salariilor profesorilor. Nu am să mă pronunț în detaliu vizavi de salarii, pentru că asta este treaba sindicatelor, însă este clar că avem nevoie de o salarizare atractivă pentru profesori, pentru că vorbim de o criză de personal în sistem.

Întorcându-ne la bugetul ministerului, 2,1% din PIB, asta este alocarea la acest moment. Este jenant din perspectiva noastră, dacă ne uităm la clasamentul UE, în contextul în care avem state care alocă mai mult de cât dublu față de noi, pentru o instituție atât de importantă. Cred că ceea ce avem noi nevoie acum este o schimbare de viziune și de paradigmă de anvergură, vizavi de cum se face finanțarea educației”, a spus președintele Consiliului Național al Elevilor.

„Ministerul Educației primește banii în plic și se conformează cerințelor”

Robert Avram a precizat că acum Ministerul de Finanțe calculează bugetul Educației nu după cât este necesar, ci mai degrabă după ce rămâne la dispoziție după ce se alocă în alte sectoare.

Practic, Ministerul Educației primește banii în plic și se conformează cerințelor Ministerului de Finanțe. Or, nu așa se face un buget, mai ales la Educație. Pentru că, în Educație, nu ar mai trebui să privim alocările bugetare ca pe niște cheltuieli, ci ca pe niște investiții.

Pentru asta, ar trebui să ne gândim la un plan de creștere a alocărilor bugetare treptat, pentru că nu poți să dublezi finanțarea într-un domeniu subfinanțat, nu este fezabilă economic. Dar, ai avea nevoie de o creștere treptată, în pași mici. Nicio reformă nu se poate face fără bani. Dar pentru asta avem nevoie de o schimbare de viziune”, susține președintele Consiliului Elevilor.

Analist: „Bugetul Educației a crescut leu pe leu, dar cu un leu de anul trecut nu mai faci aceleași lucruri”

Analistul financiar Dragoș Cabat a explicat, referitor la bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023, că, în realitate, reprezintă „o majorare prin scădere.”

În opinia analistului financiar, în cazul Educației, „a existat mereu acea gândire economică de Cenușăreasă, pe principiul îi dăm ce mai rămâne”.

“Nu avem cum să fim optimiști. Bugetul Educației era normal să fie mai mare în valoare nominală, pentru că și inflația este mare. Și atunci, câtă vreme nu l-ai crescut în valoare nominală măcar cu 15%-16% ca să acoperi inflația, nici nu poți să spui că a crescut suma. A crescut ca valoare nominală, așa leu pe leu, dar cu un leu de anul trecut nu mai cumperi aceleași bunuri anul acesta, inclusiv nu mai acoperi salarii și toate cheltuielile pe care le are ministerul.

De aceea, relevant este să faci ca procent din PIB, și acolo se vede că este cel mai mic de mulți ani încoace. Da, este o majorare prin scădere, ca să zic așa, a acestui buget. Iar, pe de altă parte, desigur că are și o explicație. A trebuit tăiat de undeva, pentru că, dintotdeauna, bugetul României, din păcate, a fost pe pierderi.

Și, de obicei se taie, mai întâi investițiile, după care se taie ministerele astea mai amărâte: Cercetare, Educație, Sănătate. Bine, Sănătatea a avut un fel de noroc în anii trecuți cu pandemia și s-au alocat bani mulți pentru asta. Și la Educație, de asemenea, este această gândire economică, de Cenușăreasă, dăm ce mai rămâne. Și întotdeauna se taie de la aceste ministere pentru că: unu, ei nu au un cuvânt de spus și doi, pentru că se știe clar că, de undeva, trebuie să luăm bani”, explică analistul financiar.

Toate aceste derapaje și discrepanțe, care există nu doar în Educație, sunt urmarea ”corupției foarte mari”, susține Dragoș Cabat.

„Răspunsul simplu este: da, atunci când corupția în România o să fie mai mică și încasările bugetare vor fi și ele ca procent din PIB, măcar ca în Bulgaria, ca să nu zic ca în Suedia sau în Austria, Norvegia, Olanda. Mai exact, ca în țările care chiar strâng venituri bugetare.

Problema la noi este că există o corupție atât de mare, încât asta explică că nu putem aloca acești bani către sectoarele de genul educație, sănătate, cercetare, infrastructură… Când o să putem să strângem în loc de 27% din PIB, măcar 33-35% , această diferență uriașă este mai mare decât cei 4,4 pe care-i avem deficit”, a conchis Dragoș Cabat.

Analist: „Când reducem cheltuielile pentru Educație, ne sinucidem economic”

Și analistul economic Adrian Negrescu susține că bugetul Educației ar trebui realizat în funcție de noua realitate economică și socială din România. Acesta a explicat că reducerea cheltuielilor din educație înseamnă „amanetarea” viitorului pentru generațiile viitoare.

„Ce înseamnă România Educată, dincolo de vorbe? Înseamnă școli bine dotate și bani mai mulți pentru profesori. Din păcate, noi suntem în pragul unei adevărate «bombe» demografice, al unei «bombe» în sistemul de educație.

Recent, lansam un studiu în care spuneam că peste 50% din profesori vor ieși la pensie în următorii zece ani. Pentru a atrage cadre didactice noi, tineri, în sistemul educațional ai nevoie de bani, ai nevoie să le crești salariile, să le oferi practic un nivel financiar stabil, menit să-i determine să facă performanță la catedră.

Noi, în condițiile în care reducem cheltuielile cu educația înseamnă practic că ne amanetăm viitorul, ne sinucidem din punct de vedere economic. Spun asta pentru că acești copii pe care noi îi ignorăm acum, din prisma fondurilor pe care le alocăm educației, ar trebui să ne ia locul în piața muncii și să fie cei care să ne plătească salariile, respectiv pensiile peste 10-15 ani„, a punctat Adrian Negrescu.

„Bugetul Educației ar trebui realizat în funcție de noua realitate economică și socială”

În condițiile în care mare parte din populație a migrat din zona rurală către marile orașe, în căutarea unui loc de muncă mai bun, a unor condiții mai bune de trai, trebuie dezvoltate noi facilități de învățământ în acele zone unde populația urbană s-a aglomerat foarte mult, susține analistul economic.

”Ce se întâmplă oare cu acei copii pentru care statul nu este capabil nici măcar să le asigure o grădiniță sau o școală? Vor ajunge probabil muncitori necalificați, vom rata practic o generație din cauza lipsei de management a fondurilor publice menite să ducă la o educație coerentă. Este nevoie de o reorganizare a bugetului Eeducației pe centre de profit, pe centre educaționale care să ia în calcul realitatea dată chiar de acest ultim recensământ care ne-a arătat modul în care s-a mișcat populația în România.

Dacă nu stimulăm natalitatea, dacă nu vom reuși să ne adresăm familiilor cu copii din prisma facilităților oferite de stat legate de educație, de grădiniță, de creșă, s-ar putea ca numărul celor care pleacă din țară să fie din ce în ce mai mare, iar perspectivele următorului deceniu să fie extrem de negre din punct de vedere economic și social”, a conchis analistul economic.

Expert contabil: „Este dureros și revoltător că Educația nu este prioritară pentru absolut niciun executiv”

Valentina Saygo, antreprenor și expert contabil, susține că educația ar trebui să fie o investiție pe termen lung, însă, momentan, în România nu există nicio strategie în ceea ce privește acest sector extrem de important atât pentru generațiile de astăzi, cât și pentru cele viitoare.

„Ca antreprenor sau ca expert contabil, în momentul în care îmi conturez un buget, evident că banii se duc acolo unde lucrurile sunt importante pentru antreprenor, care ține cont de strategia pe care dorește să o implementeze, de valori, de principii, de misiunea și viziunea firmei. Dacă luăm și punem lucrurile astea pe bugetul țării, tragem aceeași concluzie: Educația nu este productivă și nu vine cu câștiguri imediate pe care executivul să le cheltuie.

Educația este o investiție pe termen lung și vedem clar că România nu are nicio strategie, nici măcar pe termen mediu. Suntem o țară care pune accent pe consum imediat și care nu are o strategie. Ne bazăm doar pe consum imediat și ne mirăm de ce în țara asta oamenii nu au educație financiară nici măcar atunci când suntem în plină recesiune economică.

Este dezamăgitor, este dezarmant, este dureros, este revoltător că educația nu este prioritară pentru absolut niciun executiv pe care l-am avut și din ce în ce mai mult se diminuează procentul din PIB„, a spus expertul contabil.

Premier: „Pregătim investiții masive din PNRR pentru ca toate școlile să beneficieze de dotări moderne”

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o discuție cu reprezentanții sindicatelor din domeniul educației, ocazie cu care a anunțat o serie de investiții în școli, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Primul-ministru a spus că Educația va primi, în anul 2023, cea mai mare sumă din ultimii 30 de ani și că Guvernul analizează o formulă de abordare salarială unitară și echitabilă pentru acest sectorul, „în corelare cu importanța strategică acordată învățământului”. Nicolae Ciucă susține că proiectul ”România Educată” este reflectat în pachetul Legilor Educației.

„Pregătim investiții masive din PNRR pentru ca toate școlile din România să beneficieze de dotări moderne, atât în clase, cât și în laboratoare sau ateliere de practică. Valorea totală a fondurilor alocate este de aproape un miliard de euro, bani aflați la dispoziția țării noastre în următorii trei ani. Alocăm Educației pentru anul următor cea mai mare sumă din ultimii 30 de ani – aproximativ 50 de miliarde de lei”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a recunoscut că, pentru anul 2023, creșterile salariale ale profesorilor sunt moderate, dar a susținut că acestea vor fi actualizate ulterior îndeplinirii reformei privind sistemul public de salarizare, prevăzută în PNRR”.

România, penultimul loc în UE la procentul din PIB acordat Educației

Dintre toate țările europene, Islanda cheltuiește cel mai mult pe educație (7,1% din PIB), urmată de Suedia (6,9%) și Danemarca (6,3%), potrivit Eurostat. Regăsim apoi urmează Belgia, cu 6,2% din PIB și Estonia cu 6% din PIB.

Țările care alocă cel mai puțin pentru Educație din suma totală de cheltuieli guvernamentale sunt Italia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Slovacia, Austria, dar și România, potrivit datelor Eurostat.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele