EXCLUSIV | Cum au trăit foști și actuali politicieni ziua de 23 august în comunism. ”În anii ’60-’70, era prilej de relaxare, cu mici și bere. Au urmat anii ’80, ai prăbușirii teribile”

Ziua de 23 august era în comunism prilej de defilări fără număr, cele mai norocoase terminându-se cu o binemeritată porție de  crenvurști, mici și bere. De-a lungul anilor din comunism, a fost, de multe ori, o zi trăită sub presiunea și apăsarea din ce în ce mai mare a regimului Ceaușescu, ocazia de propagandă pentru liderii comuniști. Dincolo de simbolistica pe care comuniști au încercat să o inducă vreme de 40 de ani, 23 august este ziua care a făcut și a rămas în istorie. 

Petre Roman, Varujan Vosganian, Ecaterina Andronescu și Carmen Avram au spus, pentru Gândul, cum se simte și se mai trăiește astăzi, în România lui 2022, ziua de 23 august, ca o reîntoarcere la acel a fost odată. O lecție de istorie prin ochii foștilor și actualilor politicieni, dar și despre cât am înțeles și ce am învățat din ea. 

Petre Roman: „Anii ’80 sunt anii unei prăbușiri teribile a stării de spirit a populației, a realității materiale”

Petre Roman, fostul premier al României, a spus, pentru Gândul, ce a reprezentat ziua de 23 august pe vremea când era elev și apoi student, dar și cum l-a influențat ulterior în ceea ce a devenit, atât ca om, cât și ca politician.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

Acesta susține că în anii ‘60, dar și începutul anilor ‘70, ziua de 23 august era un bun prilej de socializare în masă, de relaxare. Au urmat apoi anii ’80, despre care fostul premier vorbește ca fiind anii prăbușirii nivelului de trai și de spirit al populației.

Petre Roman transmite generației de astăzi să prețuiască și să se bucure cât de mai mult de libertate, pentru că a fost dobândită cu mari sacrificii.

“Participam cu școala și, ulterior, și când eram la Politehnică, la facultate, la defilările de 23 august. În anii ‘60, începutul anilor ‘70, erau în general un prilej de, aș spune, relaxare. Oamenii se simțeau în general bine. Sigur, cultul personalității (lui Nicolae Ceaușescu și liderilor comuniști – n.r.) luase deja proporții, sistemul era cum era, dar să zicem că, până la începutul anilor ’70, era mai degrabă simpatic, așa, un fel de socializare în masă.

Așteptam – și nu cred că sunt singurul – sfârșitul defilării, pentru că erau chioșcuri unde se vindeau crenvurști de foarte bună calitate, mici și bere. Defilarea însemna cam vreo trei-patru ore, dar după aceste ore, încolo, înspre Herăstrău, erau deja aceste chioșcuri care vindeau mici, cu chifle și bere.

Pot să vă spun însă că, în anii ’80, nu mai existau aceste chioșcuri, nu mai existau crenvurștii, nu mai exista bere. Adică, anii ’80 sunt anii unei prăbușiri teribile a stării de spirit a populației, a realității materiale, deosebirea era foarte mare. Deci, 10-12 ani mai târziu, deja situația era foarte proastă”, își amintește Petre Roman.

„Le spun tinerilor să prețuiască mai presus de orice libertatea, cucerită foarte greu„

Fostul premier susține că setea de libertate din decembrie 1989 s-a născut în această confruntare grotescă, neplăcută, cu acest cult al personalității lui Ceaușescu.

Le spun tot timpul tinerilor să prețuiască mai presus de orice libertatea, fiindcă a fost cucerită foarte greu. Ei nu mai au reperele ca să înțeleagă o viață fără libertate, o viață fără perspectivă, decât cea impusă. Asta mă străduiesc cel mai mult și ca director general al Institutului Revoluției Române, să știe că a fost un tribut greu, ani de sacrificii și până la urmă o revoluție în sânge.

Mă întâlnesc des cu tineri din licee, împreună cu alți revoluționari, pentru a le povesti  cum a fost, ce a  fost și mă bucur că, de fiecare dată, reacția lor este una foarte interesantă și pozitivă”, mai spune Petre Roman.

Varujan Vosganian: „Simbolistica pe care comuniștii încercau s-o inducă era ridicolă”

Pentru Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, 23 august reprezintă o zi liberă, de vară, despre care susține că a fost, și înainte, dar și acum, folosită propagandistic.

Dincolo de acest lucru, Varujan Vosganian consideră că 23 august a fost și rămâne o zi în care România a reintrat în logica istoriei.

”Trebuie să vă mărturisesc că, dincolo de simbolistica zilei de 1 Decembrie, pentru noi, este o pierdere faptul că Ziua Națională nu este în vreme de picnic, ci este în vreme de iarnă. Era ceva plăcut.

Dincolo de asta, simbolistica pe care comuniștii încercau s-o inducă era ridicolă, pentru că ei spuneau că este o insurecție națională antimperialistă, or în coaliția aceea, cei care aveau imperii erau aliații viitori ai României, și nu Germania, deci nu era deloc antiimperialistă.

Acum, văd că se spune că este dedicată comemorării fascismului și comunismului. Altă amestecătură. Victimele comunismului și victimele fascismului nu ar trebui amestecate. Ziua de 23 august a încercat să fie folosită propagandistic, și înainte, și acum, într-o confuzie. Sigur că pentru cei din generația mea este, ca orice se întâmpla pe vremea aceea, un subiect de aduceri-aminte.

Dincolo de asta, 23 august este totuși o zi în care România a reintrat în logica istoriei. Până atunci, România ducând, prin guvernul ei, lucrurile mult prea departe față de ceea ce ar fi trebuit să fie interesul național. În încheiere, este încă un moment în care putem elogia memoria Regelui Mihai, spune Varujan Vosganian.

Ecaterina Andronescu: „O parte a tineretului nu este deloc interesat de ceea ce s-a întâmplat în istorie”

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, își amintește de ziua de 23 august de când era fiind copil și trăia momentul din vacanță, ca pe o zi liberă.

Aceasta susține că deși istorie înseamnă rădăcinile unui popor, mare parte din tineretul nu astăzi nu este foarte interesat să cunoască trecutul și evenimentele-scut care definesc cel mai bine România de ieri și pe cea de astăzi.

“Din punctul meu de vedere, strict personal, era o zi care întotdeauna ne prindea în vacanță și ca urmare a fost o zi de vacanță. Dar, ce pot eu să vă spun este că, imediat după ‘89, la o emisiune pe care am văzut-o întâmplător, erau oameni care trăiseră evenimentul și care aveau puncte de vedere atât de diferite, încât am zis: istoria este o știință a faptelor, ele nu puteau să fie diferite în funcție de persoana care le-a trăit. Și, totuși, fiecare are propria lui percepție.

Eu cred însă că o parte a tineretului nu este deloc interesat de ceea ce s-a întâmplat în istorie și acesta nu este deloc un lucru pozitiv. Spun asta cu oarecare amărăciune pentru că cei care au afirmat că oamenii care nu cunosc istoria riscă să o retrăiască, au spus-o foarte corect și adevărat. Trebuie să cunoaștem istoria pentru că nu venim de nicăieri, țara asta, neamul din care facem parte au trăit această istorie pe care noi ar trebui s-o știm. Sunt însă și tineri care sunt interesați, spre lauda lor și spre bucuria noastră, interesați de istorie”, a spus Ecaterina Andronescu.

Carmen Avram: „Cu fiecare generație, frivolitatea asta care, la un moment dat, devine egală cu ignoranța, ajunge să fie definitorie pentru o națiune”

Europarlamentarul Carmen Avram susține că ziua de 23 august și-a pierdut din importanță și din simbolistica istorică, deoarece astăzi, în România anului 2022, nu se mai deranjează nimeni să le spună generațiilor viitoare despre origini și cât de important este să cunoști trecutul țării în care te-ai născut.

Carmen Avram, eurodeputat PSD / Foto: Facebook

 “23 de august ar trebui să fie ce-a fost și ar trebui să rămână ce a fost, o dată istorică și niște evenimente foarte importante care au schimbat soarta țării ăsteia în care trăim și în care avem cu toții rădăcinile. Din păcate, 23 august nu cred că mai înseamnă ceva, nu mai înseamnă nimic pur și simplu, pentru că nu cred că se mai deranjează nimeni să le spună celor mici de unde se trag și cât de important este trecutul.

Cred că trecutul nu mai contează pentru nimeni, și asta nu numai că ne supune la greșeli, dar tinde la erori pe termen lung care ar putea fi fatale pentru țara asta, dar în același timp nu mai creează nimănui sentimentul de apartenență. Și cred că psihologii ar putea să vă spună mult mai multe despre cât înseamnă pentru un om sentimentul de apartenență și ce înseamnă să nu-l ai.

Cu fiecare generație, frivolitatea asta care, la un moment dat, devine egală cu ignoranța, ajunge să fie definitoriu pentru o națiune. Sper să nu ajungem în acea situație. Dar ar trebui să fim atenți că acolo unde ignoranța devine preponderentă, spațiul lăsat de cunoaștere nu va rămâne neocupat. Întotdeauna, spațiile goale sunt umplute de ceva și acolo unde noi avem goluri, vor pătrunde elemente extrem de toxice și de periculoase pentru o națiune, pentru un stat și pentru un individ”, spune europarlamentarul Carmen Avram.

Klaus Iohannis: „23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități la un viitor crunt”

Șeful statului, Klaus Iohannis, consideră că 23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități, nu doar a Europei Centrale și de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni. Acesta susține că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe pe termen lung.

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare și pentru a reitera angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare”, a transmis Klaus Iohannis.

Totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut, a mai transmis președintele.

Klaus Iohannis menționează și gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Șeful statului consideră că responsabilitatea tuturor – cetățeni, instituții și autorități – este ca adevărul despre acest moment fundamental din istorie, tragic și eroic totodată, să fie cunoscut, înțeles, prețuit și transmis generațiilor tinere.

Doar vigilența memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească. Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democrațiile există și prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor și al cetățenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertății și protejării drepturilor omului”, a mai transmis președintele.

23 august, o zi cât o istorie

• 23 august a fost sărbătorită timp de mai bine de patru decenii în România drept ziua națională – în care erau organizate ceremonii de amploare, cu demonstraţii militare şi coloane de șoimi, pionieri, uteciști și oameni ai muncii, defilând cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale ”iubiţilor conducători” Nicolae şi Elena Ceauşescu.

• Ziua de 23 august a devenit în 1948 sărbătoarea națională a României, până în 1990, regimul comunist marcând „eliberarea României de sub dominaţia fascistă” sau „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, după cum a intitulat Nicolae Ceaușescu ceea ce s-a întâmplat în 23 august 1944.

• 23 august, o zi cu o încărcătură istorică, și-a pus amprenta asupra României, din mai multe puncte de vedere. Cei care au trăit în comunism își amintesc paradele ostentative care împânzeau țara.

• 23 august 1939 a fost ziua în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov, Germania și URSS au semnat sentința Basarabiei și Bucovinei, în mod secret. România a fost obligată să cedeze aceste regiuni Uniunii Sovietice în 1940. Istoricii au descoperit că Germania a fost de acord să ne „vândă” teritoriul, pentru ca, un an mai târziu, să ne promită retrocedarea lui, în schimbul alianței în război.

• 23 august 1944, în pragul finalului celui de-Al Doilea Război Mondial, România a întors armele împotriva Germaniei și s-a alăturat Națiunilor Unite.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele