EXCLUSIV | Cum comentează directoarea unui liceu de prestigiu „spovedania” meditațiilor: „Se transformă totul într-o vânătoare de vrăjitoare”

Discuția cu privire la declarația de interese pe propria răspundere care ar trebui depusă, potrivit proiectului de ordin publicat, de profesorii care fac meditații – cu amendamentul că trebuie să precizeze ce meditații fac, dar și școala de unde provin elevii – a stârnit nemulțimiri și discuții controversate în spațiul public. Reamintim că Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un ordin care cuprinde o declarație de interese pe care toți profesorii care predau trebuie o completeze până la 31 decembrie 2023. 

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, a declarat, pentru Gândul, că, atâta vreme cât există un Cod de conduită etică, în care este scris cu subiect și predicat că profesorii nu au voie să facă meditații cu elevii de la clasă, nu consideră că noile cerințe au vreo relevanță.

Directorul colegiului ”I.L. Caragiale”  mărturisește că problema meditațiilor în România, ca și problema drogurilor în rândul tinerilor, nu se vor rezolva cu nicio declarație, interlocutoarea Gândul concluzionând că, de multe ori, românul este învățat să declare un lucru și să facă alt lucru.

În plus, Andreia Bodea ridică o altă întrebare și anume cine va urmări lucrurile acestea, cine își va controla colegul sau colega după ce ajung acasă, ca să descopere cu cine fac aceștia meditații.

Unul din trei elevi din România face meditații la cel puțin o materie

Sunt concluziile unui studiu din 2021, realizat de IRES și de Societatea Academică din România. Dintre cei care iau meditații, 80% se pregătesc la matematică, iar aproximativ o treime iau meditații la limba română sau la limbi străine.

Nu există însă vreo statistică clară a numărului de copii care fac meditație cu profesorul de la clasă, lucru interzis de Legea Educației.

Numărul cadrelor didactice care s-au conformat obligațiilor legale și au declarat venituri obținute din meditații a crescut constant în trei ani de la declararea pandemiei de COVID, potrivit datelor de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), transmise la solicitarea Gândul în luna iulie 2023.

Totuși, cifra este infimă față de personalul din sistemul de învățământ din România și veniturile declarate din meditații sunt de peste 10 ori mai mici față de estimările specialiștilor.

Reamintim că pe 22 mai 2023, profesorii români au declanșat cel mai mare protest din educație din ultimii 18 ani, durata neintrării dascălilor la clase fiind de trei săptămâni.

Cum arată rubrica pentru meditații care i-a nemulțumit pe profesori

Modelul declarației de interese cuprins în ordin prevede o rubrică pentru meditații care a suscitat diverse nemulțumiri și controverse.

Mai exact, potrivit proiectulului  aflat în dezbatere publică, profesorii care predau în școlile din România ar trebui să depună o declarație de interese pe propria răspundere prin care să completeze, atât numărul elevilor cu care fac meditații, cât și școala și clasa de proveniență a acestora.

Declarația de interese trebuie să fie depusă ulterior la școală, directorul fiind cel care trebuie să desemneze un responsabil care să strângă aceste declarații de interese de la toți profesorii și să le înregistreze într-un registru.

„Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere și cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează”, arată ordinul Ligiei Deca.

„Nu ai niciun control! Nu poți să intri peste un om în casă după ce și-a terminat orele și să vezi cu cine face meditații”

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național ”I.L. Caragiale” susține că, potrivit codului de conduită etică, profesorii nu au voie să facă meditații cu elevii de la clasă și că aceștia ar trebui să respecte în clar această deontologie profesională.

„Atâta vreme cât există un cod de conduită etică, în care este scris cu subiect și predicat că profesorii nu au voie să facă meditații cu elevii de la clasă, nu văd la ce folosește această declarație în plus. Este foarte trist dacă profesorii nu respectă lucru acesta. Eu, personal, nu cunosc profesori care să-și mediteze elevii de la clase. Dar, bun, eu nu cunosc toți profesorii. Deontologic este greșit. Sunt două lucruri care nu au ce să caute împreună, din niciun punct de vedere. Nici nu trebuie să vină cineva să-ți spună.

Meseria de profesor nu poate îmbrățișa această idee. Da, faci pregătire suplimentară – că este vorba de o olimpiadă, de concurs, de o admitere la facultate – sau pur și simplu de recuperarea unei materii cu un elev pe care nu îl ai la clasă. La clasă îți faci treaba așa cum trebuie să ți-o faci, ce pregătești în privat este o altă discuție. 

Problema meditațiilor în România, ca și problema drogurilor în rândul tinerilor, nu se va rezolva cu nicio declarație. Românul este învățat să declare un lucru și să facă alt lucru. Cine va urmări lucrurile acestea? Se transformă totul într-o vânătoare de vrăjitoare. Nu ai niciun control! Nu poți să intri peste un om în casă după ce și-a terminat orele și să vezi cu cine face meditații.”

„Haide să venim, să arătăm cât de ticăloși sunt acești profesori, care se umplu de bani”

Andreia Bodea susține că toate discuții cu privire la meditațiile profesorilor nu sunt făcute la întâmplare, ci vin ca o repercusiune după greva de trei săptămâni a dascălilor.

Cât despre promisiunile care au dus la încetarea grevei, directoarea colegiului I.L. Caragiale mărturisește că ele nu s-au onorat până în prezent, punctând că aceste subiecte care stârnesc controverse, frustrări și discuții aprinse nu fac decât să acopere alte discuții care ar devoala lucruri de o gravitate extremă din pesisajul învățământului din România.

„Atâta vreme cât în Codul de conduită etică îți este interzis acest lucru, să rămână interzis! Cine încalcă acest lucru să fie pasibil de niște sancțiuni. Adică, lucrurile astea ar trebui să aibă niște urmări sau ar fi trebuit să aibă și până acum niște urmări. Dar ca să începi să pui un responsabil care este coleg cu ei… Ce să facă, să se ducă la ei acasă?

Declarația pe proprie răspundere că nu pregătești în privat, contra-cost, elevi de la clasă, este o reiterare a unei prevederi care există la acest Cod de conduită etică și a existat de la început. Lucrurile se vor complica, profesorii vor fi frustrați. Lucrurile nu cred că sunt la întâmplare, se discută atâta despre niște lucruri care s-au stabilit și care au dus la suspendarea  grevei. 

Iată că acele promisiuni nu se onorează și atunci, haide să venim, să arătăm cât de ticăloși sunt acești profesori, care se umplu de bani. Nu cred că această discuție despre meditații este una întâmplătoare și, de fapt, discutăm ca să acoperim niște lucruri de o gravitate extremă care se întâmplă în învățământ și care ca produs secundar au și aceste meditații”, susține directoarea colegiului I.L.Caragiale.

„Acum cei mai mulți copii își fac temele la meditații / Mi se pare inadmisibil să faci meditații cu propriii tăi elevi”

„Mă întreb dacă mai există vreun copil care nu face meditații, aud că se fac meditații începând din clasa întâi, lucru care mie mi s-a părut aberant dintotdeauna. Dacă într-o proporție de 90% profesorii ar fi buni, dedicați și bine plătiți, ei ar trebui să-și facă treaba.

Dacă elevii, la rândul lor, ar fi supuși unor regulamente școlare care să nu le permită chiulul și motivarea în masă de absențe și sancționarea lor pentru tot felul de derapaje, atunci am rămâne cu pregătirea pentru niște examene, așa cum generații și serii în urmă făceau, strict în clasa a XII-a pentru admiterile grele care erau la facultăți.

Dar acum cei mai mulți copii își fac temele la meditații. Subiectul este mult mai adânc decât faptul că profesorul Popescu face meditații. Mie mi se pare inadmisibil să faci meditații cu propriii tăi elevi. Asta este cela care mi-a displăcut dintotdeauna. Că lucrurile astea se întâmplă și se vor întâmpla în continuare ar fi foarte, foarte trist.”

Anul cu cele mai mari încasări din meditații declarate la Fisc

Anul 2022 a însemnat un record, atât din punct de vedere al numărului de profesori care au declarat venituri din meditații, cât și în privința încasărilor. În 2022, numărul cadrelor didactice care și-au declarat încasările din meditații a crescut cu 1.649, ajungând la 9.549.

• În perioada 2020-2022, 24.642 de declarații privind veniturile încasate din meditații au fost înregistrate la ANAF, cele mai multe în 2022.
• În cei trei ani, profesorii au raportat venituri din meditații de aproape 271 de milioane de lei, din care aproape 50% au fost declarați la ANAF în 2022.
• Cei mai mulți profesori care au declarat veniturile din meditații sunt din București și județul Cluj.
• Doar 15 persoane care au încasat bani din meditații au fost controlați de Fisc, niciuna nu a fost amendată.

Pe primul loc la nivel național în ceea ce privește numărul contribuabililor este Bucureștiul, cu 1.055 de profesori care au depus declarații, cu un venit însumat de 17.342.450 de lei, ceea ce înseamnă o medie de 16.438 de lei pentru fiecare cadru didactic care a declarat venituri din meditații.

La polul opus, județul cu cele mai puține declarații este Tulcea, respectiv 12 profesori care au declarat venituri din meditații de 172.407 de lei, respectiv 9.074 de lei în medie pentru fiecare.

Venituri totale din meditații de peste un milion de lei s-au declarat în județele Alba, Arad, Argeș, Dâmbovița, Harghita și Mureș.

Județe cu un număr mai ridicat de persoane care au declarat venituri din meditații de peste două milioane de lei sunt:

• Cluj: 736 declarații pentru venituri din meditații, cu un total 4.884.753 de lei
• Timiș: 313 declarații, 2.805.497 de lei
• Sibiu: 328 declarații, 2.707.008 de lei
• Brașov: 268 declarații, 2.657.952 de lei
• Iași: 328 declarații, 2.254.232 de lei
• Ilfov: 155 declarații, 2.203.105 de lei
• Bihor: 245 declarații, 2.113.443 de lei
• Prahova: 309 declarații, 2.073.638 de lei

„Introducerea acestor declarații este un pas înainte pentru transparența în educație”

Consiliul Național al Elevilor susține introducerea declarației, motivând că ar putea ajuta la creșterea transparenței generale în sectorul de educație.

Elevii mărturisesc că nu contestă cauzele care aduc nevoia de meditații, ci contestă mijlocul de care doar elevii din medii elitiste pot beneficia și care este facilitat de către profesori care nu dau de multe ori tot ce au mai bun la clasă.

„Fenomenul meditațiilor este unul răspândit în România și normalizat sub toate formele sale, fiind o cultură deja înrădăcinată în sistemul de învățământ. Motivul principal pentru care elevii recurg la meditații private este lipsa aprofundării materiei la clasă sau asigurarea comprehensiunii lecției respective de către toți elevii din clasă.

Bineînțeles, motivele pot fi diverse și pot să fie în avantajul elevilor, dacă vorbim despre pregătirea pentru examenele de admitere la facultate, spre exemplu, unde bibliografia este diferită de cerințele educaționale cuprinse în curriculumul de bază. Însă, din păcate, nu se poate observa o dorință de eliminare a acestei cutume, luând în calcul inclusiv introducerea examenului de admitere la liceu pentru 50% din locuri, în liceele unde se va dori acest lucru.

Introducerea acestor declarații este un pas înainte pentru transparența în educație, fiind un imbold important în reducerea toxicității care normalizează recurgerea la meditații private pentru a face față cu materia la clasă, dar sunt necesare eforturi mult mai mari de atât. Meditațiile sunt doar o iluzie a rezolvării problemei, fiind un factor care de fapt amplifică discrepanțele dintre elevi.

„Cultura meditațiilor este realizată adesea în mod nefiscalizat ca răspuns la subfinanțarea sistemului”

Consiliul Național al Elevilor a mai punctat și nu alt aspect în

„Elevii care provin din medii dezavantajate din punct de vedere social și/sau economic nu își pot permite costurile unor ședinte particulare, organizate în mod regulat și inclusiv la mai multe discipline. Cultura meditațiilor este una realizată adesea în mod nefiscalizat ca răspuns indirect la subfinanțarea sistemului de învățământ care are două consecințe majore: un act educațional mai puțin calitativ și profesori nevoiți să susțină aceste pregătiri contra cost în particular.

Din punctul de vedere al elevilor, este important ca fiecare clasă să primească pregătire din partea profesorilor care să fie structurată strict pe nivelul și dorința clasei. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei alternative la modul în care meditațiile funcționează acum, cum ar fi promovarea orelor extracurriculare ținute pro-bono de către profesorii de la clasă și/sau promovarea instituțiilor care au ca scop meditarea gratuită a elevilor (cel mai bun exemplu ar fi de a introduce un grad în plus de echitate Centrelor de Excelență).”

Care sunt abaterile disciplinare, potrivit noii Legi a Educației

a) faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;

b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/ elevilor;

c) manifestarea convingerilor politice și prozelitismul religios în spațiul școlar;

d) activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă;

e) încălcarea dispozițiilor legii, a obligațiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale unității de învățământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activități de predare-învățare-evaluare cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii;

f) fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnității sau drepturilor copiilor/elevilor și familiilor acestora ori să prejudicieze onoarea și/sau prestigiul unității/instituției, interesul învățământului.

Cine poate face sesizarea în cazuri abateri disciplinare

Potrivit articolul 211, orice poate face o sesizare care vizează posibile abateri disciplinare, inclusiv cazuri de violență. Plângerea se face la secretariatul școlii.

„(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare”.

Cine anchetează abaterile disciplinare

La nivelul școlii se înființează o comisie, cu aprobarea consiliului de administrație la decizia conducerii, din care trebuie să facă parte între 3-5 membri, printre care și un reprezentant al sindicatului din care face parte profesorul anchetat, ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație.

CITEȘTE ȘI:

Sindicatele din învățământ le spun părinților „să țină copiii acasă!” REACȚIA elevilor și părinților după anunțarea grevei. „Nu este de joacă!”

Profesorii scot la tablă politicienii, GREVĂ GENERALĂ după 18 ani. Colegiul la care predă Carmen Iohannis a fost miercuri în grevă de avertisment

Ligia Deca: „Încă sper că nu ajungem în situaţia în care GREVA de protest din învățământ să fie declanşată”