Consultantul fiscal Valentina Saygo a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre pachetul de măsuri cu modificările la Legea 70/2015, privind operațiunile de încasări și plăți în numerar, care intră în vigoare din 11 noiembrie 2023. Interlocutoarea Gândul critică această măsură, despre care susține că va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, începând cu faptul că toate aceste restricții vor îngreuna tranzacțiile între firme.
Plățile în numerar ale persoanelor fizice către firme sau persoane fizice autorizate vor fi limitate de la 10.000 de lei pe zi de persoană la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2024 și apoi la 2.500 de lei, de la 1 ianuarie 2025.
Consultantul fiscal a mai precizat că, în urma acestor măsuri, vor crește și costurile operaționale, pentru că vor fi comisioane bancare destul de ridicate la încasarea cu cardul, iar toate aceste comisioane se vor regăsi în costuri.
„Teoretic, nu este aplicată de miercuri această măsură (n.r.- 1 noiembrie), ci de pe 11 noiembrie. Plafoanele de numerar intră în vigoare pe 11 noiembrie. Sunt dezbateri și fiecare interpretează cumva. Aceste măsuri sunt fragmentate, mai exact unele sunt aplicabile cu 1 noiembrie, altele cu 11 noiembrie, cu 1 ianuarie 2024, inclusiv cu 1 ianuarie 2025. Este cea mai mizerabilă dintre măsurile publicate de către guvern, pentru că va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, pe care legiuitorul, evident, că nu le-a luat în seamă.
Se dezbate orice, pentru că în legislația noastră lucrurile nu sunt clare și simple. Cu cât sunt mai complicate, cu atât haosul este mai mare și lasă loc de interpretare. Profesioniștii, consultații fiscali și contabilii, de exemplu, au păreri contrare în privința momentului în care intră în vigoare actul normativ. Asta o dată. Apoi, în al doilea rând, sunt mai multe articole interpretabile.
Toate aceste restricții vor îngreuna tranzacțiile între firme. Este absurd ca antreprenor să-ți condiționezi clientul, să-l pui pe drumuri sau să nu poți să vinzi cu ușurință. În continuare, sunt persoane care nu au card sau care nu au cont la bancă, iar o altă consecință a acestui act normativ este că vor crește costurile operaționale, pentru că vor fi comisioane bancare destul de ridicate la încasarea cu cardul și toate aceste comisioane se vor regăsi în costuri.”
Valentina Saygo recunoaște că o altă problemă și polemică în rândul profesioniștilor este introducerea plafonului de casă pentru numerarul zilnic, despre care susține că nu mai exista de cel puțin 15 ani.
„Vom avea disfuncționalități în anumite activități. Concret, firmele vor avea probleme în recuperarea creanțelor. Chestia asta va crește foarte mult și vor fi diverse blocaje de plăți pe circuitul economic al profesioniștilor. Era mai simplu când luai marfa și dădeai banul, corect? Pe urmă, sunt situații în care efectiv viața bate filmul și dacă ne uităm la tranzacțiile între persoane juridice sau între persoane fizice și juridice vedem că sunt tot felul de condiționări și de interpretări.
Adică, sunt limitări la acordarea avansului sau una dintre măsurile care apare în modificarea Legii 70/2015 este interzis împrumutul în numerar între persoana juridică și persoana fizică ce are calitatea de asociat, acționar sau administrator al firmei. Aceste creditări, aceste împrumuturi vor trebui să se facă numai prin transfer bancar.
O altă problemă și polemică în rândul profesioniștilor este introducerea plafonului de casă pentru numerarul zilnic. Nu am crezut să ne întoarcem din nou la plafonul de casă. Cred că nu mai avem plafon de casă de cel puțin 15 ani. Iar interpretarea actului normativ de către profesioniști pune reale probleme pentru cei care au mai multe puncte de lucru.”
Consultantul fiscale mărturisește că aceste limitări și această politică restrictivă nu vor crește colectarea banilor la bugetul de stat și nici nu vor combate evaziunea fiscală, precizând că pentru asta este nevoie de existența respectului reciproc, între stat și contribuabili.
„Limitările astea erau plafonate la niște valori, dar evaziunea fiscală oricum nu este pe acte și nu este pe hârtie. Sunt convinsă că, după punerea în practică a acestui act normativ vom vedea în continuare șpăgi date cu portbagajul. Nu aici este evaziunea fiscală, nu aici este activitatea la negru și nu aici este furtul. Mai dureros este că furtul și risipa sunt din banii publici, nu neapărat din activitatea firmelor care sunt cinstite și oneste.
Din păcate, dacă ne uităm pe întregul act normativ, pe toată Legea 296 ca măsuri de combatere a evaziunii fiscale avem două mari și late. Cum ne-am obișnuit că în România toată legislația este reactivă, în sensul că avem măsuri drastice, amenzi mari și Legea 296 a dublat, a triplat amenzile, condamnându-ne pe toți, deoarece Fiscul este incapabil să-și facă treaba.
Nu o să crească colectarea cu măsuri restrictive și reactive, cu biciul și cu bâta. Colectarea crește atunci când există respect reciproc, iar mediul de afaceri nu este respectat de nicio instituție publică și de niciun politician și de niciun Guvern. Colectarea crește atunci când cei doi parteneri, contribuabili și stat, se respectă reciproc, au încredere unul în celălalt, când există prezumția de nevinovăție. Legea 296 ne condamnă pe toți, ne consideră pe toți evazioniști, ne arată bățul și biciul și garantez că nu o să crească colectarea”, a conchis consultantul fiscal Valentina Saygo.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat la Prima News, referitor la acest subiect, că nu este niciun fel de problemă cu limitarea plăţilor cu cash, considerând că acest lucru va stopa evaziunea fiscală.
„Cine are ceva cu cash-ul? Nu aveţi cash la dumneavoastră? Toată lumea, poţi să cheltui până la 5.000 de lei. Eu pot să cheltui cât vreau din 5.000 de lei, lăsaţi-mă în pace, ce problemă? Doar că, cu adevărat, nu mai pot la dumneavoastră, agent economic, să îmi cumpăr Ferrari cu sacoşa. Nu are nimic cu niciun cetăţean”, a declarat Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a mai precizat că măsura a fost luată pentru a combate evaziunea fiscală din România. Potrivit lui, ea reprezintă 10% din PIB.
„Dacă bugetul statului ar avea măcar 10% din aceşti 160 de miliarde, respectiv 1% din PIB – 16 miliarde – ţin să spun că aş dormi foarte relaxat. Şi cred că şi domnul Boloş ar dormi foarte relaxat. Deci, este evident că undeva trebuie să intervenim. Dar a duce lucrurile într-o extremă că cineva interzice folosirea cash… Are cineva 5.000 de lei la el acum? Eu nu am. Ca să cheltui într-un singur loc 5.000 de lei este o nenorocire”, spune Marcel Ciolacu.
CITIȚI ȘI:
VIDEO | Senatul a adoptat legea pensiilor speciale. Camera Deputaților dă votul final, luni seara