EXCLUSIV | Cum operează, în România, mafia refugiaților arabi. Creierul rețelei – un palestinian cu legături în teatrele de război
O anchetă a procurorilor DIICOT pentru destructurarea unei grupări specializate în traficul de migranți proveniți, în special, din zonele de conflict din Orientul Mijlociu, a scos la suprafață modul în care operează, pe teritoriul țării noastre, organizațiile criminale de acest gen. Traficanții sunt la rândul lor refugiați sau foști refugiați, deveniți, între timp, cetățeni români, care, pentru sume mari de bani, îi scot din România pe migranții ilegali, pe la granița cu Ungaria.
Originar din tabăra de refugiați Rashidieh, un palestinian care intrase ilegal în România și care stătea pe teritoriul țării noastre pe baza unui permis de ședere temporară pusese pe picioare o grupare specializată în călăuzirea, către vestul Europei, a migranților sirieni și irakieni.
La momentul respectiv, sute de mii de oameni fugeau din calea cumplitului măcel orchestrat de teroriștii ISIS și luau cu asalt frontierele Europei. În ciuda faptului că prioritar era să-și salveze viețile, aceștia ținteau, încă de la început, să ajungă în Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie, unde știau că ajutoarele sociale și salariile sunt mai mari.
De aceea, prima grijă a multora dintre migranții ilegali care ajungeau în România era să fugă în Vest, iar acest lucru a făcut ca traficul de migranți să devină o afacere extrem de profitabilă.
În acest sens, în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016, împreună cu alți doi arabi, cunoscuți drept Dashad și Nahapetyan, palestinianul a pus bazele unei grupări specializate în racolarea, călăuzirea, transportarea, transferarea mai multor migranți arabi, care doreau să ajungă în diferite state din Uniunea Europeană.
Potrivit procurorilor DIICOT, în cursul lunii februarie 2016, șeful grupării a racolat șase irakieni, între care și doi copii, față de care s-a angajat că îi va trece frontiera de stat în Ungaria.
După ce au stat de vorbă cu persoanele traficate de gruparea arabă, procurorii antimafia au stabilit exact care era modul de operare al răufăcătorilor.
Unul dintre aceștia, Frejeh M., a povestit că, la data de 13 decembrie 2015, a venit în România, de la Beirut, alături de soția sa și de cei doi copii minori. Toți patru s-au cazat la fratele lui Frejeh, care dobândise deja cetățenia română și care era stabilit în București. Ca cetățean al României, acesta le făcuse o invitație oficială, astfel că familia a putut intra legal în țara noastră.
Frejeh spune că zece zile mai tâziu, aflându-se în zona Piața Unirii s-a întâlnit cu un prieten, cetățean sirian, care era însoțit chiar de palestinianul care conducea gruparea de călăuze. Cu această ocazie, Frejeh a aflat că poate fi transportat ilegal până în Ungaria, contra sumei de 2.000 euro pentru o persoană adultă și 1.000 euro pentru un minor.
Totodată, traficanții de persoane i-au transmis că, dacă se hotărăsc să plece, să vină a doua zi, în același loc, undeva în apropierea restaurantului McDonalds Unirii, la ora 11:00 și să anunțe numărul exact de persoane care intenționau să plece, pentru a se putea aranja deplasarea.
Traficanții au cerut 10.000 de euro
Întâlnirea a avut loc a doua zi, la ora stabilită, însă la discuție a venit doar liderul grupului. Frejeh a spus că vor fi trei adulți și trei minori. Pentru că printre minori se afla și nepoata lui Frejeh, în vârstă de 16 ani, traficantul palestinian i-a transmis că o consideră tot o persoană adultă, drept pentru care prețul final a fost stabilit la suma de 10.000 de euro.
Plecarea urma să aibă loc la data de 27 februarie, din parcarea unui complex comercial, iar plata trebuia făcută la momentul îmbarcării. În acel moment, de teamă să nu fie înșelat, Frejeh i-a comunicat că îi va da 5.000 euro la îmbarcare, iar restul de 5.000 euro în momentul sosirii în Ungaria. Palestinianul nu a fost, însă, de acord.
Însoțit de nevastă și de cei doi copii, de sora și de nepoata lui, bărbatul a mers, la data stabilită, cu mașina fratelui său, la locul de întâlnire. Ajuns în parcarea centrului comercial, Frejeh s-a întâlnit cu cel identificat de anchetatori drept creierul rețelei, care i-a făcut semn, de la distanță, să se îndrepte spre două autoturisme marca Opel, după care a intrat în magazin. În timp ce aranjau bagajele în cele două mașini, a apărut un alt bărbat de origine arabă, care i-a cerut banii pe un ton direct.
După ce s-a făcut plata, iar Frejeh și familia lui au urcat în cele două mașini, a observat alte două femei, mamă și fiică, „cu aceeași intenție clară de a trece ilegal frontiera României și de a ajunge într-un stat din vestul Europei”.
Ce pedeapsă a primit liderul grupării
Șoferul mașinii în care se afla Frejeh, identificat de procurori drept un anume Nahapetyan ar fi fost total necomunicativ. Pe drum, Nahapetyan a oprit într-o benzinărie Lukoil, unde erau așteptați de către un alt arab, care a coborât dintr-o mașină cu numere străine și care era însoțit de către o femeie, care ținea de mână un copil și de un alt bărbat, pe care nu îl mai văzuse anterior.
În cele două autoturisme cu care călătoreau membrii familiei sale s-au urcat și femeia respectivă, împreună cu fiica ei.
Pe drum, traficanții și clienții lor au oprit la un motel, unde urmau să înnopteze. Cu această ocazie, Nahapetyan i-a spus lui Frejeh că trebuie să-l plătească, altfel nu mai continuă drumul. Disperat, Frejeh a încercat să-i explice că a plătit deja 10.000 de euro, însă șoferul l-a repezit imediat și i-a transmis că el personal nu a văzut niciun ban.
După ce l-au sunat pe liderul palestinian, iar lucrurile păreau să liniștească, o nouă problemă a încordat la maximum nervii migranților. Un alt arab, despre care au înțeles că trebuia să-i aștepte pe teritoriul Ungariei, i-a transmis șoferului că el nu a fost plătit, iar din acest motiv migranții trec granița degeaba. Disperat, Frejeh a luat telefonul și l-a rugat să fie îngăduitor, în condițiile în care, din grup, fac parte și mai mulți copii.
Oricum, Frejeh nu a apucat să afle ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ajuns în Ungaria deoarece, în zona localității Peregu Mic, nu departe de graniță, mașinile cu migranți au fost oprite de polițiștii de frontieră și procurorii DIICOT, iar rețeaua a fost destructurată.
Refugiatul palestinian identificat drept liderul rețelei a fost condamnat definitiv de magistrații Curții de Apel București abia în vara acestui an, când a primit 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare.
CITIȚI ȘI: