Cum s-a descurcat România cu banii europeni. Cât am primit, cât am CHELTUIT și cât am PIERDUT. „UE îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă”

De la momentul aderării până în prezent, în România au intrat 96 de miliarde de euro din fonduri europene, iar anul acesta vom depăși cu siguranță 100 de  miliarde. Cel mai problematic este că, din exercițiul financiar 2021-2027 – care are o alocare de 55 de miliarde de euro, absorbția reală este foarte mică, deși suntem în 2024.

Europarlamentarul Alin Mituța a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre accesul României la fondurile europene, despre absorbția acestor fonduri, dar și despre restanțele țării noastre în ecuația fructificării și folosirii banilor veniți de la UE.

Interlocutorul Gândul a explicat că sunt trei mari categorii de fonduri europene: cele de pe exercițiul financiar 2014-2020 (52 de miliarde), cele de pe exercițiul 2021-2027 (55 de miliarde) și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (28 de miliarde).

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Europarlamentarul recunoaște însă că, pe grosul fondurilor, care necesită depunere de proiecte, absorbția este zero, mărturisind că acest lucru este extrem de îngrijorător, în contextul în care țara noastră are nevoie de investiții pe domenii care sunt subdezvoltate și care afectează generațiile viitoare.

„Din exercițiul financiar 2014-2020, România a absorbit 49 de miliarde din 52, aproape 3 miliarde fiind pierdute”

„Să începem cu partea pozitivă: de la momentul aderării au intrat în Romania 96 de miliarde de euro fonduri europene, iar anul acesta vom depăși cu siguranță 100 de miliarde. În medie, România a absorbit cam 5 miliarde de euro pe an de la aderare. În următorii ani, avem acces la aproximativ 80 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim capabili să absorbim aproximativ 15 miliarde de euro pe an, adică de trei ori mai mult decât până acum. Iar statul român nu pare să fie capabil să facă acest lucru.

Mai concret, sunt trei mari categorii de fonduri europene: cele de pe exercițiul financiar 2014-2020 (52 de miliarde), cele de pe exercițiul 2021-2027 (55 de miliarde) și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (28 de miliarde). Din exercițiul financiar 2014-2020, România a absorbit 49 de miliarde din 52, ceea ce înseamnă că aproape 3 miliarde au fost practic pierdute, fiind vorba mai ales de fonduri europene pentru dezvoltare rurală (2 miliarde) și fonduri de coeziune (700 de milioane).

Cel mai problematic este că, din exercițiul financiar 2021-2027 – care are o alocare de 55 de miliarde de euro, absorbția reală este practic zero, deși suntem în 2024. În concret, am primit doar 1,4 miliarde de euro, sub formă de avansuri care se primesc automat și 1,4 miliarde de euro pentru plățile directe în agricultură, care nu necesită depunere de proiecte. Însă pe grosul fondurilor, care necesită depunere de proiecte, absorbția este zero, ceea ce este extrem de îngrijorător.”

CITEȘTE ȘI: Guvernul anunță noi investiții prin PNRR. Marcel Ciolacu: ,,Investițiile prin fonduri europene rămân marea noastră prioritate”

„Avem întârzieri în aprobarea de către Comisie a cererii de plată numărul trei”

Alin Mituța a mai precizat că, pe cea de-a treia componentă de finanțare, respectiv PNRR, România a primit puțin peste 9 miliarde de euro din 28 de miliarde și mai avem până la finalul lui 2026 să atragem toți banii.

„Însă guvernul are întârzieri foarte grave, iar dacă continuă în acest ritm este foarte probabil să nu poată accesa toți banii. Mai precis, am avut întârzieri la depunerea componentei RePowerEU și avem întârzieri în aprobarea de către Comisie a cererii de plată numărul trei. Guvernul nu a îndeplinit o serie de angajamente, așa cum este revizuirea guvernantei companiilor de stat unde Bucureștiul insista ca pentru anumite companii, ca de exemplu RAAPPS, numirile în Consiliul de Administrație să se facă doar politic, nu pe baza de competiție.

În plus, deși guvernul promitea că, până la mijlocul lunii martie va depune cererea de plată numărul 4, aceasta nu poate fi depusă până când nu este aprobată cea anterioară. Cu alte cuvinte, suntem într-un blocaj și avem practic acces doar la primele două plăți și nici din acelea nu s-au cheltuit toți banii trimiși de Comisie în țară.

Concluzia este ca UE îti dă, dar nu îți bagă și în traistă. Avem acces la sume uriașe din fonduri europene care ar putea să modernizeze România, însă guvernul nu pare capabil să acceseze acești bani, iar problema și mai mare este ca anul 2024, fiind an electoral, guvernul nu pare să fie preocupat în mod real de a debloca absorbția, ci mai degrabă se concentrează pe pomeni electorale, date din pușculița națională pentru că aceste fonduri se pot da din pix, fără mare efort”, a explicat Alin Mituța.

De unde sunt banii din bugetul UE

Sursele de venit ale UE sunt, în principal, contribuțiile din partea țărilor membre, taxele la import pentru produsele din afara UE, o nouă contribuție bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele UE.

Bugetul UE este finanțat în proporție de 98% din resursele proprii ale UE, la care se adaugă alte surse de venituri și se bazează pe principiul echilibrului între cheltuieli și venituri.

Bugetul UE este finanțat din următoarele surse:

• o parte din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări, în raport cu bogăția acestora;
• taxe vamale pe importurile din afara UE;
• o mică parte din taxa pe valoare adăugată colectată de fiecare țară a UE;
• din 2021, o contribuție pe baza cantității de deșeuri din ambalaje de plastic nereciclate din fiecare țară;
• alte venituri, inclusiv contribuții ale țărilor non-UE la anumite programe, dobânzi aferente plăților întârziate și amenzi, precum și surplusul din anul anterior.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană va obține fonduri de pe piețele de capital, care vor fi rambursate într-un orizont lung de timp, până în 2058.

Cine decide cum se cheltuiesc banii pentru perioada 2021-2027?

Țările Uniunii Europene convin asupra mărimii bugetului UE și a modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.

• Autoritățile naționale gestionează aproximativ trei sferturi din cheltuielile bugetare împreună cu Comisia Europeană (gestiune comună).
• Comisia Europeană și agențiile și delegațiile acesteia gestionează aproximativ 18% din bugetul UE (gestiune directă).
• Alte organizații internaționale, agenții naționale sau țări terțe gestionează 8% din bugetul UE (gestiune indirectă).
• În ceea ce privește NextGenerationEU, 90% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). MRR este un instrument pentru oferirea de granturi și împrumuturi în vederea sprijinirii reformelor și investițiilor în țările UE, cu o valoare totală de 723,8 miliarde de euro.

Comisia Europeană are răspunderea finală pentru executarea totalității bugetului, pentru a se asigura că fiecare euro cheltuit este înregistrat și justificat.

Mai multe date despre contribuțiile României la bugetul UE și despre fondurile pe care le-a primit:

Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ) la 31.07.22

Bugetul UE pe 2023

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Avem bani europeni, ce facem cu ei? Cât mai are de cheltuit România până în 2031. Europarlamentar: „Media să fie de peste 10 mld. €/ an”

EXCLUSIV VIDEO | Cum se vede România de la Bruxelles? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „Este privită ca un mare paradox, o țară a contrastelor, alegând foarte des să stea în defensivă”

EXCLUSIV VIDEO | PNRR, oportunitate istorică sau eșec pentru România? Fost comisar european: „Nu știu ca vreo altă țară să fi introdus în PNRR problema pensiilor, atributul suveran al oricărui stat”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele