EXCLUSIV | Cum se fac experimentele pentru sănătate la Stațiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino. Speranțe la tratamente în schizofrenie și Polidin

Descoperirea tratamentelor pentru afecțiuni grave, cercetările capitale pentru eradicarea multor boli depind de experimentele care se fac pe șoareci, șobolani, cobai, iepuri și alte animale. În spatele multor descoperiri pentru care s-au acordat premii Nobel se află și sacrificiul lor. Gândul a pătruns în mediul steril și atent controlat al acestor animale de la Stațiunea Băneasa a Institutului de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino, pentru prima dată după ce a avut loc preluarea instituției de către Ministerul Apărării Naționale, în 2018.

La Stațiunea Băneasa, activitatea zilnică este extrem de laborioasă, complexă și presupune un efort deosebit pentru a păstra mediul adecvat în care sunt ținute toate aceste animale atât de valoroase pentru știință și, în final, pentru om. Este vorba de aproape 1.500 de șoricei, 500 de șobolani, 200 de iepuri, 150-200 de cobai porcușori de Guineea, 5 bovine, 3 cabaline și 140 de ovine. Cifrele oscilează lunar, în funcție de reproducția în mediu controlat și perfect monitorizat.

Șoriceii sunt folosiți la proceduri experimentale în proiecte de cercetare științifică, dar și la proiectele comerciale, prin contracte cu diverse unități, ca prestatori de servicii. Ei sunt foarte importanți pentru salubritatea alimentară, testarea dispozitivelor medicale și cercetarea știntifică a diverselor substanțe cu potențial terapeutic.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

Bovinele, cabalinele și ovinele sunt utilizate pentru producția de seruri normale (ca aditiv în mediul de cultură în diagnosticul microbiologic) și alte derivate. Mai precis, pentru diagnostic microbiologic. Toate laboratoarele de analize folosesc sânge defibrinat de la bovine, ovine și în unele situații chiar și de la cabaline, așa fiind identificate bacteriile prin capacitatea lor de hemoliză.

Eutanasia la șoareci sau,șobolani în procedurile experimentale se realizează după ce se obțin toate rezultatele urmărite. Animalele folosite pentru recoltare de sânge – cum sunt bovinele sau cabalinele – nu se eutanasiază decât dacă li se degradează starea, mai precis dacă prezintă boli ce pun în pericol calitatea sângelui recoltat.

“Am dezvoltat în timp empatie pentru animăluțele astea și chiar am sentimente în momentul în care este nevoite să-i eutanasiem. Într-o testare care s-a epuizat și animalul a arătat tot ce putea arăta față de produsul pentru care a fost administrat, ești nevoit în faza finală să-l eutanasiezi, lucru care este perfect legal, este autorizat, este trecut în dosare.

Ce ar trebui spus aici, foarte important: fiecare test, fiecare procedură care utilizează animal de laborator este autorizată sanitar-veterinar. Adică înainte de a pune mâna pe animalul de laborator, trebuie să treci printr-un proces de autorizare”, a spus, pentru Gândul, șeful Stațiunii Băneasa, dr. Ene Vlase, care lucrează de aproape 25 de ani în această instituție.

Ce sunt serurile precipitante antispecie, folosite în criminalistică. Producția s-a reluat în 2022

La acest moment, Stațiunea Băneasa este singura crescătorie de animale de laborator (șoareci și sobolani) autorizată cu statut sanitar SPF, fără floră patogenă specificată și singura care produce hrană pentru animale de laborator. Institutul furnizează pachet complet, animale, hrană și materiale pentru întreținere.

Pentru animalele aflate în tutela acestei instituții există instalații computerizate pentru ritmul de lumină și întuneric, lumina are intensitate controlată, puritatea aerului este obligatorie, temperatura și umiditatea sunt controlate și ținute în parametri optimi. La iepuri și cobai, aerul este răcit sau încălzit în funcție de nevoie. Când intri în zona unde sunt iepurii, toți încep să se agite, pentru că mediul în care trăiesc este unul liniștit, ei sunt prieteni cu îngrijitorii și îi  recunosc imediat, iar cineva necunoscut este imediat simțit ca un intrus.

Iepurii, albi ca spuma laptelui, cu ochii roșii, sunt folosiți în proiecte de cercetare științifică și pentru testare, dar și pentru producție de seruri hiperimune și seruri normale.

Doctorul Ene Vlase, șeful Stațiunii Băneasa, spune că cercetarea criminalistică are din nou, de anul trecut, seruri precipitante antispecie produse la Institutul Cantacuzino.

Anul trecut a fost reluată producția de seruri precipitante antispecie, folosite în cercetarea criminalistică pentru identificarea speciilor de la care provin pete de sânge și identificarea fraudelor în compoziția anumitor alimente”, a explicat dr. Ene Vlase.

Serurile obținute prin utilizarea iepurașilor sau din sânge de cal și bovin

La crescătoria de iepuri din Stațiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino este o atmosferă sterilă. Unii dintre iepuri au status sanitar de animale convenționale, nu prezintă floră patogenă specifică și sunt utilizați în cadrul Institutului în producția de seruri hiperimune, seruri antispecie.

Întrebat ce sunt serurile antispecie, dr. Ene Vlase a explicat:

Facem un produs utilizat în cercetarea criminalistică, pentru identificarea petelor de sânge, în salubritatea alimentară, pentru identificarea fraudelor în alimentele complexe, cu amestec de mai multe tipuri de cărnuri.

În general, sunt din rasa Noua Zeelandă, de culoare albă, cu ochii roșii, animale care se pretează foarte bine în diverse teste care presupun reacții la nivelul pielii. Având pielea albă, reacționează imediat, se vede”.

Alte seruri obținute la Stațiunea Băneasa sunt cele folosite ca reactiv pentru laboratoarele unde cu toții mergem să ne facem analize.

Sigur, serurile făcute pe iepuri, dar, în special, serurile făcute din sângele de cal și sângele de bovină sunt utilizate ca aditiv în mediile de cultură, pentru identificarea diverselor tipuri de microorganisme, în laboratoarele de bacteriologie”, a adăugat dr. Ene Vlase.

Acestea sunt doar câteva exemplu despre cât de importante pentru oameni sunt aceste animale și munca tuturor celor 44 de angajați ai Stațiunii Băneasa.

Antibioticele au înlocuit serurile în terapia umană

Institutul Cantacuzino nu mai produce serurile și vaccinuri pentru care era recunoscut peste hotare înainte de 1990. Șeful Stațiunii Băneasa a explicat cum s-a renunțat la fabricarea acestora.

“În jurul anilor 2000, a fost interzisă, din câte știu, utilizarea serurilor terapeutice în terapia umană, foarte bine înlocuită de terapia cu antibiotice, dar probabil că sunt zone în care serurile făcute după noile tehnologii, încă se mai folosesc”, a spus dr. Ene Vlase.

Despre faimosul Polidin, dr. Ene Vlase spune că acesta se făcea integral la filiala din Iași, dar Stațiunea Băneasa eera suport pentru aceasta, pentru că punea la dispoziție animalele de laborator pe care se testau produsele în faza finală.

De ce sunt ținuți la “dietă grasă” unii șoricei

În Laboratorul de testare preclinică, o mulțime de șoricei minusculi, unii fără blăniță, stau cuminți în cutiile lor, unii chiar și cu puii abia născuți, care au un program special.

Pe unii dintre acești șoricei se testează unguente, iar fără ajutorul lor, multe dintre tratamentele de piele nu ar exista.

Șoriceii din acest laborator sunt utilizați și în proiecte de cercetare care contribuie la dezvoltarea de noi medicamente destinate tratării schizofreniei.

Aceste mici și firave animăluțe sunt diferite, unele au genotip clasic, altele sunt cu genotip modificat genetic. Testarea implică administrarea în ambele cazuri a unei diete grase și constatarea evoluției lor.

Aici avem niște șoricei care contribuie la dezvoltarea de noi medicamente împotriva schizofreniei. Noi, acum, ne ocupăm de genotipare și studiem anumite caracteristici, comparăm o linie modificată genetic cu una clasică, wild-type, iar una dintre caracteristici în ceea ce privește această linie modificată genetic este aceea că nu se îngrașă.

Mai mult decât atât, cu aceeași dietă, nici parametrii hematologici și nici cei biochimici nu sunt afectați. Noi cu asta ne ocupăm acum, să-i caracterizăm. Aceștia sunt linia wild-type, normalul, și aceștia sunt cei modificați genetic, adică ei așa au venit, pentru că noi i-am comandat din Statele Unite. Cred că se poate observa și cu ochiul liber – noi îi cântărim săptămânal și bineînțeles că le urmărim și consumul de hrană -, la un consum de aceeași cantitate de hrană, putem observa diferența cu ochiul liber”, a explicat dr. Ancuța Diana, șefa Laboratorului de testare preclinică.

În urma cercetărilor, se întocmesc întotdeauna rapoarte foarte detaliate, dr. Ancuța Diana subliniind că acești șoricei fac parte dintr-un proiect internațional de cercetare, iar rapoartele merg către partenerii din cadrul proiectului.

Șoriceii fără blăniță, folosiți pentru testarea de produse dermatologice

În același laborator sunt și șoricei noi, care se folosesc, printre altele, în testele dermatologice și testarea de produse din sfera dermatologică.

”Legislația în domeniu nu ne mai permite să facem teste pe produse cosmetice. Testarea nu se face pe creme, ci pe unguente, pentru că sunt produse medicamentoase. Și, atunci, regulile se schimbă și asta permite ca animalul să ne ajute pentru a descoperi noi produse. Deci, este vorba de unguente care sunt folosite în medicină pentru cicatrizări, pentru regenerare de țesut, pentru sfera oftalmologică, putem să folosim aceste unguente și multe alte produse”, ne-a lămurit dr. Ancuța Diana.

Medicul a recunoscut că cei care lucrează cu acești șoricei se atașează de ei, dar “nu trebuie uitat scopul pentru care ei contribuie la dezvoltarea noastră ca societate”.

„Sunt foarte importanți și eu aș vrea să subliniez faptul că suntem medici veterinari, angajați instruiți, pe care ne preocupă foarte tare bunăstarea animalelor implicate într-un studiu. Înainte de toate, noi suntem aici pentru ca ei să nu sufere și să urmărim exact ce avem de urmărit.

Ei aduc un aport foarte important în lumea medicală și acesta este rolul nostru. Sunt foarte multe premii Nobel câștigate prin utilizarea animalelor”, a mai spus dr. Ancuța Diana.

Înmulțirea șoriceilor la Stațiunea Băneasa se face „fără stres”

Printre cutiile pentru șoricei din Laboratorul de testare preclinică sunt și unele în care se face montă. În una dintre ele, un mascul șoricel fără blăniță este pus împreună cu două femele cu blăniță, iar dr. Ancuța Diana a explicat că la montă se urmărește atât obținerea de șoricei cu blăniță, cât și fără blăniță.

“De regulă, într-o cutie din aceasta încap zece șoricei fără probleme, dar avem cutii cu cinci, cu șase, cu șapte animăluțe. Noi urmărim să nu-i stresăm foarte tare, de asta și condițiile sunt menținute mereu constant.

Nici supraaglomerarea, care reprezintă un factor de stres, nu este una frecventă în laboratoarele noastre. De cele mai multe ori, urmărim să punem câte două, până la cinci femele maximum la un mascul, pentru a nu epuiza masculul. De cele mai multe ori, cam asta este regula de bază în ceea ce privește monta la animalele de laborator!”, a spus dr. Ancuța Diana.

Referindu-se la momentul în care femelele șoricei rămân gestante, dr. Ancuța Diana a subliniat că, deși în cazul animalelor aflate în stare de stres se poate întâmpla ca acestea să înceapă să își devoreze puii, la Stațiunea Băneasa sunt separați imediat masculii de femele, astfel că nu poate fi vorba de canibalism.

„Pe noi ne interesează foarte tare să separăm masculul de femelă, pentru că odată ce femela a fătat, ea poate fi din nou fertilă și masculul o poate monta din nou. Noi urmărim monte controlate și fără să interfere orice alt stimul din exterior, mai târziu, în sănătatea puilor din cutie”, a explicat șefa Laboratorului de testare preclinică.

Fabrica de animale fără floră patogenă. „Nu pot exista false reacții!”

Crescătoria de animale SPF a Institutului Cantacuzino din Stațiunea Băneasa furnizează și utilizează animale de laborator. Practic, aici este fabrica de furnizare a șoriceilor și șobolanilor SPF, care înseamnă specific pathogen free (liber de germeni patogeni specificați), deosebit de utili în practica experimentală pe animal.

„Aceste animăluțe sunt libere de patogen și oferă avantajul în cadrul unui experiment, al unei testări in vivo, pentru că orice reacție apare pe animal, este sigur reacția produsului administrat, produsului injectat, adică nu pot să apară false reacții de mortalități din alte cauze. Asta face ca experimentul in vivo să fie ușor reproductibil, adică, în momentul în care un test făcut de noi este pus într-o publicație, oricine îl poate reproduce, având în vedere că animalele sunt libere de germeni patogeni specifici”, a explicat șeful Stațiunii Băneasa a Institutului Cantacuzino, dr. Ene Vlase.

Evitarea chinului inutil, prin eutanasie

Vorbind despre furnizarea de animale pentru laboratoare și instituții din țară, dr. Ene Vlase a subliniat faptul că este inevitabil ca într-o astfel de activitate de creștere, în care animalele ajung la bătrânețe, ca orice ființă biologică, la un moment dat, să nu se ajungă și la eutanasie.

“Prin programele noastre de bunăstare pentru animale, ca să evităm chinul inutil al animalului, ajungem să-l eutanasiem”, a spus șeful Stațiunii Băneasa.

Beneficiarii animalelor din Stațiunea Băneasa destinate unor astfel de contracte de furnizare sunt toate universitățile care au biobaze autorizate și care pot face experimente pe animal de laborator, unități, institute de reglementare și control la nivel național și alte institute care au organizată cercetare.

Dr. Ene Vlase a explicat că șoarecii și șobolanii din Stațiunea Băneasa nu au nicio boală, ei fiind testați și controlați periodic, iar de îngrijirea lor se ocupă oameni care au dezvoltat empatie față de aceste animale.

“În spatele șobolanului, există istoria care l-a așezat ca un vector al unor boli și, de acolo, omenirea a dezvoltat o fobie extraordinară față de aceste animale. La Stațiunea Băneasa este, însă, un colectiv selectat, care nu are fobii față de acest animal și, mai mult decât atât, chiar dezvoltă în timp empatie, asigurându-și timpul cât să le îngrijească, să le urmărească, chiar cu mare plăcere. (…)

Din punct de vedere al bolilor specifice, clar nu prezintă nicio boală. Mai mult decât atât, ele sunt controlate trimestrial, printr-un program recomandat de Federația Europeană pentru Știința Animalelor de Laborator. Trimestrial sunt trimise probe în laborator și sunt monitorizați, dacă au dezvoltat vreuna dintre bolile din lista recomandată de Federația Europeană a Animalului de Laborator, care cuprinde o multitudine, zeci de microorganisme”, a spus dr. Ene Vlase.

Singura crescătorie de animale de laborator nu are contracte cu beneficiari străini

Deși Stațiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino are potențialul unui furnizor de animale de laborator serios, acum nu are beneficiari din străinătate.

“Nu avem, deși mi-aș fi dorit. Am fost contactați de Republica Moldova, chiar, la un moment dat, de colegi din Bulgaria și Suedia, dar procedurile sunt destul de greoaie și n-am reușit să le trimitem animăluțe. Poate pe viitor.

Noi suntem unica crescătorie din țară autorizată ca furnizor, utilizator și crescător de animale de laborator. Asta înseamnă că respectă tot ce înseamnă legislație privind bunăstarea animalului pe toate cele trei segmente, adică creșterea pe care o avem în față”, a spus șeful Stațiunii Băneasa.

Unele componente din hrana animalelor de laborator sunt modificate genetic

Hrana specifică necesară creșterii animalelor de la Stațiunea Băneasa este asigurată din producția proprie. Dr. Ene Vlase a explicat că unele componente din hrană, din nutrețuri, sunt modificate genetic.

„Asta este o altă activitate a Stațiunii Băneasa și, în timp, ne-am dezvoltat astfel încât să putem pune la dispoziția utilizatorului un pachet întreg: animal de laborator cu un status sanitar controlat, specificat, și hrană specifică pentru animalul de laborator.

Suntem singurii producători de hrană pentru animal de laborator la nivel național. Din nefericire, unele componente din hrana animalelor sunt modificate genetic, gen șrotul de soia. Nu este interzis de legislație, este permis, ca atare, utilizăm șrot de soia modificat genetic”, a mai spus dr. Ene Vlase.

La Stațiunea Băneasa sunt zone în care totul este steril

Animăluțele de la Stațiunea Băneasa sunt ținute într-un microclimat controlat, la temperatură, umiditate și număr de schimburi de aer atent monitorizate.

Aerul care intră în această zonă este trecut printr-o filtrare sterilizantă. Apa și toată hrana sunt administrate acestor animale doar după sterilizare.

Orice posibilitate de introducere din exterior a unor agenți patogeni în zona sterilă este evitată prin echipamentul pe care personalul îl poartă în interior. Mai mult, tehnologia presupune accesul acestora printr-un duș cu apă sau un duș cu aer.

“Avem ambele tehnologii în crescătorie, acum depinde de crescător pe care dintre ele o abordează”, a  adăugat dr. Ene Vlase.

Stațiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino are o istorie de 100 de ani

Stațiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino a fost înființată în 1923, după modelul Stațiunii Remoulin a Institutului Pasteur din Paris.

“Ministerul Apărării Naționale, din 2018, când a preluat Institutul, a încercat să revitalizeze și această stațiune, cheltuind fonduri considerabile pentru modernizarea atât a spațiilor de lucru pentru cercetători în domeniul de cercetare, cât și a celor de îngrijire a animalelor.

Prin legislație, Institutul Cantacuzino are un număr de 1.075 de funcții, iar scoaterea la concurs a anumitor posturi se face în funcție de cerințele operaționale ale fiecărui domeniu de activitate. În acest moment, schema este funcțională și se poate desfășura activitatea cu oamenii care sunt încadrați”, a spus purtătorul de cuvânt al Institutului Cantacuzino, col. Romeo Feraru.

2024, anul limită pentru obținerea noului Polidin și a anatoxinei tetanice

Activitatea de cercetare de la Institutul Cantacuzino și Stațiunea Băneasa este susținută prin planul de cercetare sectorial care se va finaliza în 2024, speranțele personalului fiind legate de relansarea noului Polidin, dar și a anatoxinei tetanice.

“Toate proiectele de cercetare ale Institutului fac parte dintr-un plan de cercetare sectorial și majoritatea dintre acestea se vor încheia în anul 2024, atât pentru Polidin, cât și pentru anatoxina tetanică. În funcție de rezultatele cercetării, noi sperăm să se producă și rezultatul proiectului să fie unul pozitiv”, a mai spus Romeo Feraru.

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Bianca Iliescu

Bianca Iliescu și-a început cariera jurnalistică în 2019, la Prima TV, unde a lucrat ca redactor de știri externe pentru jurnalul "Focus". Ulterior, s-a alăturat echipei Gândul, în mai 2022, ... vezi toate articolele