EXCLUSIV | Cum se termină distracția când se combină stupefiante cu alcool în cantități mari. Psiholog: ”Drogurile s-au schimbat mult, ecstasy poate conține și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

Saga, primul festival de amploare găzduit în Capitală după cei doi ani de pandemie –  ar fi trebuit să fie muzică, distracție și voie bună. S-a transformat însă în tragedii și lacrimi pentru mai mulți tineri și pentru familiile lor.

Bilanțul alarmant – un tânăr mort din cauza unei supradoze și 17 persoane la spital pentru consum excesiv de alcool sau droguri – a deschis din nou „Cutia Pandorei” în ceea ce privește consumul de droguri, dar și lejeritatea distribuirii lor pe o piață obscură, care își întinde nestingherită ramificațiile.

În cele trei zile ale festivalului Saga, au fost constatate 129 de infracțiuni, dintre care 119 legate de consumul și traficul de droguri, potrivit datelor oficiale. Procurorii DIICOT au început deja anchetele în mai multe dosare deschise pentru consumatorii de droguri și îi caută pe cei care le-au vândut acestora stupefiante.

Pandemia a schimbat tipologia consumului de droguri

Pornind de la bilanțul negru al celor trei zile de Saga Festival,  Carmen Oprea, psiholog la Agenția Națională Antidrog (ANA), spune, într-un interviu pentru Gândul, că perioada pandemiei de coronavirus, pe fondul creșterii anxietăților și a temerilor, a schimbat și tipologia de consum a drogurilor.

Din experiența noastră de lucru directă cu consumatorii de droguri, pe linia de asistență a consumului de droguri și pe linia de prevenire, pot spune că s-a schimbat puțin tipologia de consum pe perioada pandemiei, în sensul că a crescut foarte mult anxietatea, au crescut foarte mult temerile, neliniștile. Foarte multe persoane au început să aibă atacuri de panică.

Tot acest lucru a determinat și o modificare a consumului, în sensul în care oamenii au început să aibă  tulburări de somn. Pentru a-și alina această suferință, fumează, de exemplu, marijuana. Sunt lucruri observabile de către noi”, spune Carmen Oprea.

Psihologul ANA punctează și faptul că, după restricțiile impuse în pandemie, când tinerii au fost privați de una dintre plăceri, aceea de a merge la concerte și festivaluri, revenirea la normalitate s-a petrecut sub semnul total al adrenalinei.

„Adolescenții au fost foarte afectați pentru că, una dintre principalele lor activități era interacțiunea socială. Festivalurile și petrecerile au fost interzise și a trecut atât timp până când au putut să-și reia viața pe care o avuseseră, așa că s-a acumulat foarte multă dorință de a recupera și compensa”, explică psihologul.

”Când amesteci ecstasy, cu amfetamine și alcool, crește riscul unui stop cardio-respirator”

Bogdan este tânărul de 25 de ani, din Chișinău, care și-a pierdut viața după o supradoză, în prima zi a festivalului Saga. După efectuarea testelor rapide, acesta a ieşit pozitiv la ecstasy şi la metamfetamină.

Combinate cu alcool sau cu băuturi energizante, aceste stupefiante au un efect extrem de periculos pentru organism, spune psihologul.

„Acest lucru l-am spus prin postările publice pe care le-am făcut pe rețelele de socializare, dar și verbal, atunci când ne-am întâlnit la festival cu oamenii: aveți grijă că, dacă amestecați ecstasy cu alcool, cu băuturi energizante sau cu alte tipuri de amfetamine, crește riscul să faceți stop cardio-respirator. Atmosfera de la festival este una oricum extraordinar de copleșitoare și chiar dacă nu ar consuma nimic, tot crește ritmul cardiac, pulsul, crește intensitatea, din cauza muzicii, a ritmului, a mulțimii de oameni care sunt într-o atmosferă antrenantă.

Atmosfera, combinată cu substanțele psihoactive nu fac altceva decât să producă un stop cardio-respirator. Plus că ecstasy are în componență și alte substanțe cu efectic psihoactiv, care sunt opusul stimulării sistemului nervos central. Este cea mai nefericită și nepotrivită combinație. Este cea mai proastă alegere!”, a explicat psihologul.

”Sunt droguri noi care conțin și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

Carmen Oprea trage un semnal de alarmă și în ceea ce privește revenirea la consumul de droguri după o perioadă de abstinență. Acest lucru, coroborat și cu schimbarea calității drogurile, pavează și mai mult drumul consumatorului spre pericolul de a-și distruge organismul.

„S-a renunțat la consumul anumitor tipuri de droguri. Asta înseamnă că, după o perioadă îndelungată de abstinență, dacă o persoană reia consumul, corpul nu mai este capabil să reacționeze, așa cum era obișnuit cu acest tip de consum. Și atunci intervine un risc foarte mare de a face supradoză.

De exemplu, în cadrul festivalurilor și a petrecerilor, se consumau, de obicei, droguri care stimulează sistemul, adică droguri care îi ajutau să renunțe la inhibiții, să aibă o energie mai mare pe parcursul întregii seri, să poată să simtă ritmul și să danseze mai mult. Într-un cuvânt, droguri de petrecere. Deci, toate tipurile de amfetamină, ecstasy, combinate cu energizant și cu alcool. Acestea erau tipurile de droguri care se consumau și care s-au consumat și acum, de altfel, într-o cantitate foarte mare”, spune psihologul.

Carmen Oprea precizează că, la festivalul Saga, specialiștii ANA am încercat să le explice tinerilor ce efecte au noile droguri, a căror calitate s-a schimbat foarte mult în ultimii ani.

”Înainte, o pastilă de ecstasy conținea o cantitate mai scăzută de substanță activă, acum, s-a înregistrat la nivel global o creștere a cantității de substanță activă în aceeași pilulă. Adică, cine credea că ia o doză care avea un anumit efect, acum efectul este amplificat de trei ori”, explică psihologul.

Nu se cunoaște ce conține cu adevărat un drog decât dacă este dus la laborator și analizat sau prelevat din sânge. Psihologul spune însă că, acum, în unele pastilele de ecstasy sunt incluse și substanțe toxice, cum ar fi cele folosite în produsele pentru a omorî șoareci.

Sunt pastile de ecstasy care pot conține inclusiv urme de heroină. Un drog stimulent, care are un efect de depresor al sistemului nervos central, în combinație cu multe alte substanțe, unule dintre ele nici nu fac atât de mult parte din categoria drogurilor, dar care sunt extraordinar de periculoase și de toxice, pentru că sunt folosite în industria chimică pentru a omorî gândacii și șoarecii. Toate aceste lucruri sunt conținute în aceste pastile”, mai spune Carmen Oprea.

Canabisul, cel mai consumat drog

Psihologul ANA explică faptul că perioada de „debut” în ceea ce privește consumul de droguri este preadolescența-adolescența. Este momentul nefericit în care tinerii își doresc să descopere, să testeze și să bifeze cât mai multe experiențe. Tocmai de aceea, comunicarea și accesul la informațiile corecte sunt esențiale.

„Poate să înceapă cu consumul de alcool și să se continue cu alte tipuri de substanțe. Sau pot să înceapă direct cu consumul de canabis, care a crescut ușor. Acel moment în care începi să consumi droguri, poți să spui că este un compromis și atunci este bine de reținut că orice comportament adictiv crează o problemă la un moment dat. Din statisticile oficiale, cel mai consumat drog este canabisul, urmat de noile substanțe psihoactive, care sunt și cele mai periculoase.

”Din curiozitatea de a afla informații despre droguri, ajung chiar la dealeri”

Psihologul recunoaște că disponibilitatea drogurilor pe piață este una dintre principalele cauze pentru care tinerii, și nu doar ei, ajung să consume droguri. Aceasta susține că, din păcate, „realitatea este că oricine dorește să-și procure droguri, o poate face, în cele din urmă”.

Carmen Oprea spune că, în aceste condiții, este cu atât mai important să le vorbim copiilor și tinerilor despre pericolul consumului de droguri.

”Să le spunem la ce să se aștepte și cum să facă, astfel încât viața să fie o prioritate pentru ei”, adaugă Carmen Oprea.

„De asta și încurajăm discuțiile deschise cu specialiști sau în familie. Este un subiect foarte delicat. El nu trebuie să aibă loc într-un cadru neinformat. Tocmai de aceea, prevenirea trebuie făcută de către specialiști, care știu exact cât și cum să spună”, mai spune Carmen Oprea.

Specialiștii îi pot învăța și pe părinți cum să abordeze acest subiect, pentru că, dacă informațiile nu se dau corect, în cadrul și în contextul potrivit, atunci copiii își caută informațiile din alte surse, iar riscul este să ajungă să primească ”sfaturi” despre consum și dependență chiar de la un dealer.

”Din curiozitatea de a căuta informații despre droguri și ce efecte au ele, ajung chiar la dealeri, la persoane care spun: «Lasă că îți arăt eu»”, mai spune psihologul.

”Drogurile sunt o problemă de sănătate publică, nu un subict tabu”

Psihologul atrage atenția că cea mai neinspirată și mai nefericită decizie este aceea de a considera drogurile un subiect tabu și de a nu vorbit deschis și transparent despre o realitate a zilelor noastre care trebuie înfruntată, și nu ocolită.

„Trebuie să vorbim despre asta, este o problemă de sănătate publică. Oamenii trebuie să fie educați și să lăsăm specialiștii să-și facă treaba. În toate țările civilizate se vorbește despre problema consumului de droguri, de la cele mai mici vârste. Noi nu vorbim despre consumul de droguri de la cele mai mici vârste, dar vorbim despre educație pentru alegeri sănătoase, vorbim despre cum să alegem între bine și rău, cum să identificăm situațiile în care putem să fim echilibrați și să fim sănătoși. Până la urmă, totul se reduce la educație”, spune Carmen Oprea.

Consiliere gratuită pentru adolescenți consumatori de droguri

Carmen Oprea susține că un mare deziderat este acela ca educația pentru sănătate în domeniul drogurilor să se transforme în materie de studiu în școli.

”Ne-am dori foarte mult ca această educație pentru sănătate în domeniul drogurilor – pentru că este o problemă reală, din ce în ce mai crescută și nu mai putem să fugim de ea – să fie o materie, o disciplină obligatorie în toate școlile. Avem proiecte naționale care se întind pe tot parcursul anului școlar, adaptate nivelului de vârstă. Specialiștii noștri – noi avem centre de prevenire și consiliere antidrog câte unul în fiecare județ și câte unul unul în fiecare sector – merg și implementează proiectele, dar în același timp încercăm să formăm și o rețea conexă de specialiști. În acest sens, sunt formate cadrele didactice, consilierii, astfel încât cât mai multe lume trebuie să fie specializată pe adicție”, mai spune psihologul ANA.

Carmen Oprea transmite, prin intermediul Gândul, un apel pentru toți adolescenții consumatori de droguri de a apela cu încredere la serviciile de consiliere antidrog, care sunt gratuite, iar specialiștii păstrează, așa cum este și normal, confidențialitatea discuțiilor. Este nevoie doar de acordul părintelui.

„Eu sunt psihologul care asigură, pentru București, în cadrul Agenției Naționale Antidrog, un program de consiliere a adolescenților consumatori de droguri și a părinților acestora. În mod gratuit, anonim, așa cum sunt toate serviciile noastre gratuite și anonime. Este un serviciu accesibil pentru toată lumea. Nu există niciun criteriu de discriminare, doar acela ca adolescentul să vină cu acordul reprezentantului legal. Cadrul este cât se poate de prietenesc și deschis și de cald”, adaăugă Carmen Oprea.