EXCLUSIV | Cum se va finaliza scandalul Bâstroe? Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu explică efectele implicării Comisiei Europene: „Este o zonă în litigiu extrem de complexă, cu potențial strategic”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu – unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind regimul frontierei cu Ucraina, încheiat în 2003, după cinci ani de negocieri – spune pentru Gândul că subiectul Bâstroe este, în momentul de față, unul eminamente bilateral și că rezolvarea lui nu ține de Comisia Europeană sau de altă instituție, ci de discuțiile dintre oficialii români și cei ucraineni. Cristian Diaconescu explică, din perspectiva politică și a relațiilor internaționale, că situația Canalului Bâstroe este una complicată, venită pe fondul unor probleme mai vechi, existente dinainte de 2004, depășind problema de navigație despre care se vorbește în prezent.

Fostul ministru de Externe susține că zona care astăzi a deschis din nou „Cutia Pandorei” între Ucraina și România este una „în litigiu extrem de complexă, cu potențial strategic, care nu a fost clarificată de foarte mult timp.”

Discuțiile despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.”

Experți ai Comisiei Europene în România

Diferendul dintre Ucraina și România în cazul Bâstroe a atras implicarea unor experți și a Comisiei Europene. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, experți ai Comisiei Europene erau așteptați luni în România pentru a facilita dialogul între Ucraina şi România în scandalul privind lucrările de dragare de pe Canalul Bâstroe.

Autoritățile române vor începe măsurătorile pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe în 15 martie, a anunțat Ministerul Transporturilor, vineri, când a avut loc prima întâlnire între oficialii din România și cei din Ucraina, în urma diferendului apărut ca urmare a lucrărilor de dragare făcute de ucraineni pe Bâstroe.

Premierul Nicolae Ciucă spunea că ministerele Afacerilor Externe, Mediului și Transporturilor sunt implicate în activităţi bilaterale la nivel tehnic. Discuțiile purtate între cele două părți încearcă să lămurească datele legate de ceea ce s-a întâmplat pe Canalul Bâstroe, iar implicarea Comisiei Europene va însemna discutarea cu ambele părţi.

„Din 2004, România a transmis sistematic semnale către Ucraina”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că, din 2004, România a transmis sistematic semnale către Ucraina în legătură cu potențialul ecologic negativ în ceea ce privește Delta Dunării.

Cristian Diaconescu susține că, în 2008, Consiliului Economic și Social al ONU a analizat și a constatat că, din punct de vedere tehnic, în cazul în care Ucraina face o serie de operațiuni de lărgire a zonei navigabile, de adâncire a acesteia, România devine, „stat afectat.”

După anul 2008, mai exact după evaluarea făcută de Consiliul Economic și Social al ONU, nu s-au mai trimis notificări din partea ucraineană în legătură cu o serie de activități tehnice.

“Pot să vă spun din perspectivă politică și a relațiilor internaționale, din unghiul tehnic nu am datele necesare. Problema este ceva mai complicată, chiar de dinainte de 2004, pentru că, la un moment dat, activarea Canalului Bâstroe ca și coridor navigabil într-un context strategic foarte complicat, având în vedere întreaga regiune – care cuprinde ieșirea la Dunăre, la Marea Neagră, relația Moldova-Ucraina România – a fost temă extrem de sensibilă. Am contextualizat tocmai pentru a înțelege că, la un moment dat, s-ar putea să fie rațiuni mai complicate și venind mai mult din trecut decât simpla problemă de navigație, astăzi, când vorbim.

Deci, este o zonă în litigiu extrem de complexă, cu potențial strategic, care nu a fost clarificată de trei țări de foarte mult timp. Din 2004, România a transmis sistematic semnale către Ucraina în legătură cu acest potențial ecologic negativ în ceea ce privește Delta Dunării.

În 2008, a avut loc un dialog, o expertiză în cadrul Consiliului Economic și Social al ONU, în care părțile, inclusiv funcționarii internaționali din zona multilaterală, au analizat situația și au constatat că, din punct de vedere tehnic, în cazul în care Ucraina face o serie de operațiuni de lărgire a zonei navigabile, a canalului, de adâncire a acesteia, România devine, citez «stat afectat».

Este, dacă doriți, dincolo de aspectul bilateral, prima constatare să spunem multilaterală dintr-o zonă de expertiză. Acolo s-au făcut, la un moment dat, diverse activități, s-au transmis notificări. După anul 2008, după această evaluare, nu s-au mai trimis notificări din partea ucraineană în legătură cu o serie de activități tehnice. Din acest punct de vedere, tema este eminamente bilaterală”, a punctat Cristian Diaconescu.

„ONU s-a pronunțat că orice adâncire de la 3 la 6 metri produce un efect asupra ecosistemului Deltei”

Fostul ministru de Externe a punctat, în contextul discuțiilor purtate, că situația de război a Ucrainei și sprijinul oferit de către România nu trebuie amestecate cu cazul Bâstroe, un subiect despre care susține că este nevoie să fie tratat cu responsabilitate și profesionalism de ambele tabere.

Repet, Organizația Națiunilor Unite s-a pronunțat în sensul că orice fel de adâncire de la 3 metri la 6-7 metri, automat produce un efect în ceea ce privește ecosistemul din Delta Dunării. Acum, este o chestiune de discuție bilaterală, de alertă timpurie din partea ucraineană și de răspuns din partea română.

Sigur că nu trebuie amestecată situația excepțională prin care trece Ucraina, chestiunile trebuiesc tratate separat, cu un profesionalism bine conturat. Ceea ce se întâmplă în Ucraina și sprijinul pentru Ucraina este o decizie esențială din perspectiva României, nu numai ca stat partener în Alianța Nord-Atlantică, ci și ca stat aflat la frontiera unei zone de conflict”, susține fostul ministru de Externe.

„Exclud să nu se găsească o soluție care să acopere așteptările ambelor părți”

Cristian Diaconescu exclude varianta de a nu se găsi o soluție care, într-o formă sau alta, să acopere așteptările și interesele ambelor părți, atât a României, cât și a Ucrainei.

”Cred că așa ar fi trebuit să fie de la bun început, dacă s-au făcut o serie de operațiuni sau dacă s-au făcut sau nu o serie de notificări în legătură cu aceste operațiuni din partea Kievului. În acest moment, sper că se clarifică tehnic subiectul și că dialogul între Kiev și București este unul permanent pe acest palier.

Este absolut clar că Ucraina are nevoie de ieșire pentru exportul de cereale, tocmai de aceea spuneam că, din punct de vedere bilateral, exclud să nu se găsească o soluție care, într-o formă sau alta, să acopere așteptările ambelor părți”, a mai spus fostul ministru de Externe.

„Tema Bâstroe și a problemelor de frontieră în zona Bugeac sunt cunoscute în detaliu la MAE”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) publica în 13 iulie 2022, pe site, informații în legătură cu transmiterea consimțământului părții române privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe.

Cristian Diaconescu susține că, dincolo de sprijinul pentru Ucraina, acest consimțământ ar fi trebuit, în mod normal, să fi avut în vedere toate aspectele colaterale sau subsecvente unui astfel de sprijin.

În plus, fostul ministru de Externe recunoaște că unul dintre cele mai importante aspecte, care poate valida și da substanță mesajului Ministerului Afacerilor Externe, ar fi realizarea de către România a unui studiu de impact, pe care țara noastră nu l-a mai făcut de aproape 17 ani.

Din punctul de vedere al angajamentului României, acest consimțământ sigur că are în vedere sprijin pentru Ucraina, dar în mod normal ar fi trebuit să fi avut în vedere toate aspectele care ar fi fost colaterale sau subsecvente unui astfel de sprijin. Tema Bâstroe și a problemelor de frontieră în zona Bugeacului sunt cunoscute la Ministerul de Externe în detaliu.

Nu poate nimeni să afirme că a lipsit expertiza. În ceea ce privește și reacția și temporalitatea acestei reacții, aici ministerul poate să vă clarifice. Este, după părerea mea obligatoriu (să existe un studiu de impact- nr.r.), altfel nu poți să dai substanță mesajului MAE. Degeaba invoci Ministerul de Externe dacă nu-i pui la bază o serie de argumente de natură tehnică pe care MAE nu are cum să le obțină decât de la cealaltă parte, dar este o contradicție în termeni”, a mai spus Cristian Diaconescu.

„Există tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm”

Scandalul cu privire la Bâstroe a început în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a atras atenția că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.”

”Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”, spunea Sorin Grindeanu.

Ce urmează în cazul scandalului Bâstroe

Din 1 martie, o echipă a Directoratului de Transport al Comisiei Europene ar fi trebuit să înceapă verificări în porturile din Ucraina şi pe Canalul Bâstroe, potrivit anunțului făcut recent de Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, care preciza că primele concluzii vor fi prezentate în maximum zece zile. Verificările au fost însă amânate pentru 6 martie, Comisia Europeană precizând că nu are responsabilitatea de a verifica adâncimea apei pe Canalul Bâstroe, dar că se va implica pentru a facilita dialogul dintre Ucraina și România.

Comisarul european pentru Transporturi spunea că România ar trebui să se adreseze unui instituții independente, Comisiei Dunării, care cu sprijinul Comisiei Europene poate face măsurători pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia.

”Odată ce înțelegem acest lucru, trebuie să intrăm într-un dialog foarte clar cu ucrainenii, pentru că scopul lor este să-şi scoată produsele pe un coridor către Marea Neagră”, a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea însă că s-a ferit să apeleze, în problema Bâstroe, la Comisia Dunării, care este la Budapesta, pentru că din aceasta face parte şi Rusia.

Oficiali ai Comisiei Europene aflați de luni în România nu vor face verificări pe canalele Chilia și Bâstroe, dar vor strânge informații de la autoritățile române și de la cele ucrainene. Scopul este de a facilita dialogului dintre cele două părți și de a lămuri ce s-a întâmplat pe Canalul Bâstroe, în condițiile în care informațiile din ultima perioadă au fost contradictorii.

Anterior, oficialii Comisiei Europene au transmis că, deși au solicitat și de la autoritățile ucrainene, și de la cele române informații privind lucrările făcute pe Canalul Bâstroe și situația din prezent, nu au primit niciun document oficial de la niciuna dintre părți. Comisia Europeană le-a cerut oficialilor români și ucraineni să coopereze pentru rezolvarea acestui diferend și să fie transparenți în comunicarea informațiilor.

Măsurătorile pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe vor fi făcute de autoritățile române din 15 martie, așa cum a anunțat Ministerul Transporturilor, vineri, după prima întâlnire tehnică, prin videoconferință, a experților români și a celor ucraineni. Atunci, fiecare parte și-a desemnat un expert care să fie punctul de contact și care să stabilească, de comun acord, cum vor fi făcute măsurătorile pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe.

Deși, potrivit declarațiilor făcute atât de oficialii români, cât și de cei ucraineni, partea română știa din august 2022 că se fac lucrări de întreținere pe Canalul Bâstroe, diferendul a apărut din momentul în care  Ministerul Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii din Ucraina a anunțat, în 17 februarie, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Nici brațul Chilia și nici Canalul Bâstroe nu fac parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Ucraina a cerut includerea canalelor Bâstroe și Chilia în rețeaua europeană de transport, dar solicitarea nu poate fi acceptată fără acordul României.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.