EXCLUSIV | Cum și-a dat România consimțământul pentru tranzitarea Bâstroe a navelor cu cereale din Ucraina și pentru cât timp? Răspunsul MAE

Răspunsul trimis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pentru Gândul, care a solicitat, pentru corecta informare, conținutul exact al acordului semnat între MAE și reprezentanții părții ucrainene, din 13 iulie 2022, prin care se anunța „transmiterea consimțământului părții române privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe”, nu lămurește dilema cine a comunicat cu cine și prin „ce canale diplomatice”, dar mai ales dacă există aspecte colaterale sau subsecvente ale angajamentului României în ceea ce înseamnă sprijinul oferit Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.  

Ministerul Afacerilor Externe publica pe site, în 13 iulie 2022, informații în legătură cu transmiterea consimțământului părții române privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe. MAE preciza în acel comunicat că „a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens, punctând că decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat”.

Gândul a solicitat MAE, în urmă cu aproape trei săptămâni, să precizeze ce prevede mai exact acordul dintre Ministerul Afacerilor Externe și reprezentanții părții ucrainene, din iulie 2022, în cazul tranzitării canalelor Chilia și Bâstroe.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

MAE: „Eventuala blocare de către România a tranzitului de cereale ucrainene ar fi însemnat afectarea gravă a economiei ucrainene”

Oficialii MAE au reafirmat, în răspunsul din 28 martie, că nu au transmis niciodată părții ucrainene că sunt de acord cu efectuarea unor lucrări de adâncire pe canalele Chilia și Bâstroe.

Totodată, MAE a precizat că a transmis încă din iulie 2022 părții ucrainene că tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe a navelor terțe încărcate cu cereale din Ucraina este ”cu caracter excepțional și limitat”, dar și cu respectarea ”strictă” a dreptului internațional de mediu.

MAE nu lămurește însă cum a comunicat cu partea ucraineană în cazul acestei solicitări, dacă există toate acestea într-un document sau au avut loc doar discuții telefonice ori în cadrul unor întâlniri oficiale.  De asemenea, nu precizează pentru ce perioadă se putea face tranzitarea, cu ce tip de nave și ce însemna caracterul ”excepțional” al acestor transporturi.

„Nu există un decret sau tratat/acord semnat privind permisiunea României pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe de către navele sub pavilion terț încărcate cu cereale.

MAE nu a acordat nicio permisiune părții ucrainene pentru efectuarea de lucrări de dragare de adâncire pe brațele Chilia și Bâstroe. Dimpotrivă, MAE a precizat părții ucrainene în iulie 2022 că tranzitarea, cu caracter excepțional și limitat, pe aceste canale a navelor terțe care transportă cereale ucrainene, trebuie să aibă loc cu respectarea strictă a dreptului internațional de mediu și cu precizarea clară că România își menține în totalitate poziția privind canalul Bâstroe, ceea ce înseamnă că România nu acceptă niciun fel de dragare de adâncire.

Evidențiem, totodată, faptul că eventuala blocare de către România a tranzitului de cereale ucrainene ar fi însemnat afectarea gravă a economiei ucrainene, care susține efortul de apărare împotriva agresiunii Rusiei și declanșarea unei crize alimentare mondiale, care ar fi afectat cu precădere statele în curs de dezvoltare, blocaj care ar fi acționat doar în interesul Rusiei”, se arată în răspunsul trimis de MAE la solicitarea Gândul.

Canalul Bâstroe, un diferend cu multe necunoscute

Discuțiile despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Cazul Bâstroe a scos la iveală faptul că România nu a mai făcut de 17 ani un studiu de impact privind protecția mediului, studiu despre care specialiștii susțin că ar fi putut să închidă definitiv subiectul.

Autoritățile ucrainene și-au dat recent acordul pentru măsurători pe canalele Chilia și Bâstroe.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, preciza, în 22 martie, că experții români au finalizat măsurătorile pe Brațul Chilia, în partea ucraineană, între kilometri 22 și 116, unde autoritățile de la Kiev au permis accesul. Pe durata acestor măsurători au avut acces la bordul navelor noastre și experți ucraineni, invitați în calitate de observatori.

De asemenea, experți români și ucraineni, aflați pe o navă pusă la dispoziție de oficialii statului vecin, au început măsurătorile de adâncime în zona Canalului Bâstroe.

Ce spunea MAE în iulie 2022 despre „transmiterea consimțământului privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe”

„Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens. Decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat.

Acordul părții române pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră are o natură excepțională, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale. Odată cu acordul părții române a fost subliniată, de asemenea, menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului.

În același timp, partea română își menține angajamentul de a continua să depună eforturi susținute, în nume național și în cadrul Uniunii Europene, pentru a facilita tranzitul și exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin intermediul porturilor românești de la Dunăre și Marea Neagră. MAE subliniază, totodată, apelul constant al României în ceea ce privește consolidarea demersurilor de a mobiliza sprijinul international consistent pentru a crea un coridor de tranzit, inclusiv cu componentă maritimă, pentru transportul cerealelor ucrainene către țări terțe, în contextul intensificării crizei alimentare generate de acțiunile Rusiei”, arăta MAE în comunicatul transmis în 13 iulie 2022.

Cristian Diaconescu: „Acest consimțământ trebuia să aibă în vedere toate aspectele fost colaterale sau subsecvente”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu – unul dintre negociatorii Tratatului privind regimul frontierei cu Ucraina, încheiat în 2003, după cinci ani de negocieri – a explicat, pentru Gândul, că, dincolo de sprijinul pentru Ucraina, acest consimțământ din 13 iulie 2022 ar fi trebuit, în mod normal, să fi avut în vedere toate aspectele colaterale sau subsecvente unui astfel de sprijin.

Cristian Diaconescu susține că unul dintre cele mai importante aspecte, care poate valida și da substanță mesajului Ministerului Afacerilor Externe, ar fi realizarea de către România a unui studiu de impact, pe care țara noastră nu l-a mai făcut de aproape 17 ani.

Din punctul de vedere al angajamentului României, acest consimțământ sigur că are în vedere sprijin pentru Ucraina, dar în mod normal ar fi trebuit să fi avut în vedere toate aspectele care ar fi fost colaterale sau subsecvente unui astfel de sprijin. Tema Bâstroe și a problemelor de frontieră în zona Bugeacului sunt cunoscute la Ministerul de Externe în detaliu.

Nu poate nimeni să afirme că a lipsit expertiza. În ceea ce privește și reacția și temporalitatea acestei reacții, aici ministerul poate să vă clarifice. Este, după părerea mea, obligatoriu (să existe un studiu de impact – n.r.), altfel nu poți să dai substanță mesajului MAE. Degeaba invoci Ministerul de Externe dacă nu-i pui la bază o serie de argumente de natură tehnică, pe care MAE nu are cum să le obțină decât de la cealaltă parte, dar este o contradicție în termeni”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Ce spune Convenția Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier

În 21 noiembrie 2022, miniștrii mediului din România și Ucraina au semnat Acordul pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenției Espoo.

Mai exact, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a semnat, alături de Ruslan Strilets, ministrul ucrainean al Protecţiei Mediului şi Resurselor Naturale, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier – Convenţia Espoo, care stabileşte obligaţiile părţilor de a evalua impactul asupra mediului al anumitor activităţi aflate într-o fază incipientă a planificării.

Documentul prevede obligaţia generală a statelor de a se notifica şi de a se consulta reciproc cu privire la toate proiectele majore aflate în curs de examinare şi care ar putea avea un impact negativ considerabil asupra mediului la nivel transfrontalier. Convenţia Espoo a fost adoptată în anul 1991 şi a intrat în vigoare pe data de 10 septembrie 1997.

„Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) a fost elaborată sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE) și adoptată în localitatea Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991, intrând în vigoare la 10 septembrie 1997. România a ratificat Convenția la 29 martie 2001 (Legea nr. 22/2001).

Această colaborare și semnarea acestui acord ne va călăuzi în următorii ani în dezvoltarea proiectelor noastre transfrontiere. Totodată, acest acord va sta la baza colaborării noastre transfrontaliere în toate proiectele, mai ales în zonele sensibile pe care le gestionăm împreună. Este suficient să menționez Delta Dunării și Munții Carpați. Vom lucra împreună pentru protejarea acestor arii deosebit de valoroase și, în același timp, vom ajuta ministerele de resort să facă investiții, să dezvolte proiecte în aceste zone, cu respectarea principiilor europene și nu numai de protejarea mediului.

România susține și va oferi sprijin în continuare în tot ce înseamnă lupta Ucrainei împotriva acestei agresiuni neprovocate. Guvernul României oferă tot sprijinul în domeniul transportului transfrontalier prin sprijinirea cetățenilor ucraineni care traversează granița noastră comună și nu numai, vom colabora împreună și în domeniul protejării mediului”, declara atunci ministrul Barna Tánczos.

Fost guvernator: „Dacă se dă un aviz pentru navigator care nu este respectat, este o mare problemă”

Virgil Munteanu, guvernator al Deltei Dunării între anii 2000-2005, spunea, interviu pentru Gândul, că măsurătorile pe Canalul Bâstroe nu vor rezolva problema acestor discuții controversate, explicând faptul că singurul lucru real în jurul acestor contradicții este documentul emis de Ministerul Infrastructurii din Ucraina, pe data de 17 februarie 2023. Este vorba despre un aviz pentru navigator, în care se menționează că navele cu pescaj până la 6,5 metri pot intra pe canal.

“Tot ce se vede este o perdea de fum. Ceea ce este real este un document emis de Ministerul Infrastructurii din Ucraina, pe data de 17 februarie 2023, prin care zice în felul următor. Este de fapt un aviz pentru navigator – asta este formularea standard care se dă și li se spune acestor navigatori, navelor respective, că pot circula pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe cu nave cu un pescaj – adică la o adâncime – de 6.5 metri. Este document clar.

Cu un aviz pentru navigatori, nimeni nu se joacă, pentru că dacă o navă intră și apa este prea mică, și nava respectivă respectivă eșuează, în momentul acela este un dezastru. Vedeți ce s-a întâmplat pe canalul Sulina când în 1991, a eșuat Rostockul, au blocat canalul Sulina 13 ani, până în 2004.

Dacă se dă un aviz pentru navigator care nu este respectat, este o mare problemă. Așadar, în apele teritoriale ucrainene, adâncimea pe brațul Chilia și corelativ cu brațul Bâstroe – vorbesc de la kilometru 0, vărsarea în Marea Neagră până la kilometrul 95 – este de 6,5 metri. Aici nu ne apucăm să măsurăm, că nu avem ce, este un document oficial, nu se pune la îndoială. Dacă intră o navă de 7500 de tone și eșuează pe canal, este nenorocire, s-a blocat totul”, explica fostul guvernator al Deltei.

Canalul Bâstroe, diferend cu Ucraina și în 2004

România a avut diferend cu Ucraina și în 2004, când dragarea a fost nu doar în sectorul ucrainean, ca în 2022-2023, ci până aproape de apele teritoriale românești. Săpăturile puteau să ducă la schimbarea șenalului navigabil, ceea ce însemna schimbarea liniei de frontieră și automat pierderea din teritoriul românesc.

După diferendul din 2004 cu Ucraina, pentru prima dată în istorie, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului, sesizate de România, au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale din domeniul protecției mediului și au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute, potrivit MAE.

• Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării.
• Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede.
• Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument international.
• Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.
• Comisia de anchetă creată pentru a analiza proiectul a contrazis în raportul său din iulie 2006 autoritățile ucrainene, arătând că lucrările efectuate sau planificate au un impact semnificativ asupra mediului.
• Conferința Părților la Convenția de la Espoo a decis că autoritățile ucrainene au încălcat prevederile Convenției prin faptul că nu au realizat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului conformă regulilor internaționale în domeniu și a fost emis un avertisment la adresa Ucrainei cu privire la acest proiect.

Ca urmare, autoritățile ucrainene au anunțat, la reuniunea Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, din decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cu strictețe cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație. Având, însă, în vedere că proiectul inițial a fost parțial realizat, s-a cerut autorităților ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până atunci.

„Există tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm”

Scandalul cu privire la Bâstroe a început în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a atras atenția că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.”

”Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”, spunea Sorin Grindeanu.

Nici brațul Chilia și nici Canalul Bâstroe nu fac parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Ucraina a cerut includerea canalelor Bâstroe și Chilia în rețeaua europeană de transport, dar solicitarea nu poate fi acceptată fără acordul României.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele