EXCLUSIV | Cum văd un expert în educație și un reprezentant al elevilor schimbările din învățământul românesc. ”Nota nu trebuie să fie un obiectiv, poți să fii analfabet funcțional și cu media zece”

Fără medii semestriale și fără teze. Anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, privind schimbările din învățământ, a deschis o nouă „Cutie a Pandorei”, într-un sector pentru care reforma a fost mereu una trâmbițată la nivel teoretic și mai puțin la nivelul schimbării adevărate, adaptată concret și practic la nevoile reale ale profesorilor și ale elevilor. Cu atât mai mult cu cât un studiu bazat pe testele PISA demonstrează că, în România, nivelul analfabetismului funcțional depășește 50%.

Ar putea modificările anunțate de ministrul Cîmpeanu să dea tonul reformei adevărate în învățământul românesc sau vor împinge și mai mult lucrurile către zona analfabetismului funcțional? Este România de astăzi pregătită pentru o transformare radicală în „catalogul” educației? Am încercat să aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la un specialist în educație și de la un reprezentant al elevilor.

Marian Staș: „Mă aștept să apară și o transformare curriculară de fond!”

Marian Staș, specialist în educație, a explicat ce înseamnă toate aceste viitoare schimbări la nivelul învățământului, dar și vulnerabilitatea care bântuie în continuare sistemul educațional.

„Le văd (n.r. – schimbările anunțate de Sorin Cîmpeanu) ca pe calup masiv de schimbare de paradigmă, cu un singur amendament necesar. Este foarte bine ce a făcut, este un pachet care va schimba clar fața sistemului educativ. Are, însă, în momentul de față, o vulnerabilitate esențială, și anume absența din peisaj, absența din arhitectură a planurilor-cadru, a modelului curricular.

Spun asta pentru  că, în absența unui model curricular de secol XXI, tot ansamblul  de transformări riscă să fie lovit de nulitate sau să aibă un randament extrem de scăzut. Eu mă aștept să apară și o transformare curriculară de fond, așa cum ea a fost inițiată prin cele cinci școli pilot care au pornit la treabă. Cinci școli pilot publice și o școală pilot particulară care au pornit la treabă în anul școlar 2021-2022”, spune Marian Staș.

Specialistul în educație susține că, atunci când se vrea transformarea unui sistem, este important ca două lucruri să se întâmple simultan: să fie încurajat noului, dar și descurajat vechiului.

”Mă aștept ca acest pachet de măsuri să aibă darul de a învinge sistemul vechi, de a-l obliga să se transforme și de a încuraja un sistem nou. Or, în momentul în care vorbesc de deschidere, de libertatea profesorului și a școlilor să-și asume  aceste schimbări, asta înseamnă că suntem pe calea subsidiarității europene”, a conchis Marian Staș.

Președintele Consiliului Elevilor: „Noi am propus soluția renunțării de tot la acest minim de note”

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, elev în  clasa a XI- a la Colegiului Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, a explicat ce înseamnă pentru elevi și profesori aceste propuneri de schimbări de direcție din educația românească.

„Nu sunt neapărat schimbări de fond, sunt, mai mult,  schimbări de formă, din toate punctele de vedere. Cea mai importantă schimbare  este renunțarea la media semestrială și încheierea unei singure medii pe tot parcursul anului școlar, ceea ce nu-mi fac probleme că ar genera haos în rândul elevilor din România”, spune Robert Avram.

Consiliul Național al Elevilor a cerut Ministerului Educației să se renunțe de tot la numărul minim de note, cum era de altfel și propunerea inițială a ministrului.

”Cumva, ne învârtim în jurul cozii dacă mergem pe formula propusă de minister, și anume aceea a încheierii N plus 3 note pe an, unde N înseamnă numărul de note pe săptămână. De fapt, nu facem altceva decât să creștem presiunea pe elevi și pe profesori care vor fi nevoiți, din nou, din păcate, să fugă după note, unii chiar la sfârșit de an școlar. Soluția pe care noi am propus-o era de a se renunța de tot la acest minim de note, iar profesorul să stabilească, din punct de vedere al principiului autonomiei pe care-l are, numărul de note cu care să încheie media elevului”, explică președintele Consiliului Național al Elevilor.

Cred că este foarte greșit modul în care sistemul percepe notele, pentru că nota în sine nu ar trebui să fie un obiectiv pentru elev, iar rata analfabetismului funcțional din România nu are nicio legătură cu notele pe care un elev le are la clase. Poți să fii analfabet funcțional și cu media zece pe linie, asta nu înseamnă că înțelegi ceea ce citești.”

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor

Generația de sacrificiu sau generația rezilienței?

Schimbarea nivelului de percepție și schimbarea mentalității sunt cei doi stâlpi de la care crede președintele Consiliului Național al Elevilor că pleacă și își găsește drum întreaga transformare din educație.

„În momentul de față, avem oportunitatea de a aduce reforme de substanță în educație, ăsta este principiul după care ar trebui să ne ghidăm. Mai mult decât atât, pentru reforma legislativă există susținere din partea ministerului, din partea partenerilor de dialog social – elevi, părinți, profesori -, dar și din partea mediului privat. Ceea ce este cumva o adunare a tuturor forțelor, eforturi conjugate, care până acum nu au mai fost depuse în România, în sistemul de educație”, spune Robert Avram.

Președintele Consiliului Național al Elevilor crede că acum trebuie făcut pasul în față către o reformă reală, curajoasă și de substanță.

”Nu vom mai avea un alt moment atât de bun. Ne punem mari speranțe în anul școlar 2023-2024, pentru că acela va fi anul reformei. Și pentru că pornim cu un ciclu liceal care va studia după un curriculum total nou, care va avea la finalul ciclului un bacalaureat total nou, vorbim de planuri-cadru noi, de curriculă nouă, de evaluări standardizate, de o reformă administrativă.

Și, din nou, ne întoarcem la percepție pentru că reforma din educație nu se face din pixul ministrului, din biroul din București, ci se face cu fiecare dintre noi. Reforma stă în fiecare elev, în fiecare profesor și în fiecare părinte. Reforma începe din școală, ceea ce este foarte important. Fiecare dintre noi trebuie să se adapteze. Elevii s-au adaptat. Cumva, nu cred că este bine să punem eticheta generației de sacrificiu, ci mai degrabă generației rezilienței pentru că ăsta este cuvântul care îi definește”, susține Robert Avram.

Schimbări noi, la vremuri noi

Sorin Cîmpeanu a anunţat că Regulamentul de funcţionare a învăţământului preuniversitar va fi publicat marţi în Monitorul Oficial, principalele modificări fiind că se renunţă la mediile semestriale şi la teze, urmând a exista o singură medie generală la finalul anului.

Criteriile vor fi stabilite de Ministerul Educației, luând în considerare vulnerabilitatea mare și medie din perspectiva abandonului școlar.

Structura anului școlar 2022-2023 a fost deja publicată în Monitorul Oficial, însă educația din România va avea parte și de anumite modificări.

Măsuri anunțate și pentru reducerea abandonului școlar

Ministerul Educației va lua măsuri și pentru reducerea abandonului școlar. Ministrul Sorin Cîmpeanu spune că, începând cu anul şcolar 2022-2023, la nivel național va fi implementat programul „Masă sănătoasă în școli”, pentru următorii cinci ani.

Programul va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, sursele de finanțare fiind asigurate din bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile.

„În total, aceste surse de finanțare vor trebui să genereze 1 miliard de euro pentru finanțarea programului astfel încât să avem o extindere semnificativă a programului de sprijin pentru reducerea abandonului școlar pentru un număr cât mai mare de elevi. Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educației, luând în considerare vulnerabilitatea mare și medie din perspectiva abandonului școlar”, potrivit ministrului Educației.