EXCLUSIV | Cum vede un expert în relații internaționale temele fierbinți de pe agenda vizitei lui Macron. „Momentul acela potrivit a venit. Nu vor reuși să-l convingă pe Zelenski să cedeze nicio palmă din Ucraina” – FOTO

Pentru prima oară de la începutul războiului ruso-ucrainean, Emmanuel Macron ar putea merge în Ucraina. Președintele francez a ajuns marţi în România, iar miercuri a mers la bază NATO de la Mihail Kogălniceanu, pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi.

Emmanuel Macron vizitează România la scurt timp după realegerea sa în funcţia de președinte al Franței, fiind una dintre primele ţări aflate pe lista sa. Președintele francez va face apoi și o vizită de sprijin în Republica Moldova, dar nu e exclusă o deplasare la Kiev, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz și cu premierul italian Mario Draghi.

Miroslav Tașcu Stavre, expert în relații internaționale și lector universitar la Universitatea din București, a analizat, pentru Gândul, care sunt implicațiile și semnificațiile turneului lui Emmanuel Macron.

”O vizită chiar istorică, pentru că au trecut două luni de la începutul conflictului”

Emmanuel Macron este unul dintre puținii șefi de stat care nu au fost la Kiev, ba chiar la sfârșitul lui aprilie declara că va face acest lucru atunci când va considera că este „timpul potrivit”. Probabil că președintele Franței a considerat oportun momentul, mai ales după ce imaginea acestuia este destul de șifonată după declarațiile controversate privind Rusia care nu ar „trebui umilită” și îndelungile discuții cu președintele Vladimir Putin, fără vreun rezultat concret.

Preşedintele Emmanuel Macron, a declarat miercuri, la baza Mihail Kogălniceanu, că Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus. Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia, a afirmat Macron, arătând că puterile europene vor fi prezente la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul lor.

„Acuma, intrăm puțin în domeniul speculațiilor, dar sunt convins că momentul acela potrivit de care spunea președintele Macron a venit. Este foarte probabil ca domnia sa, împreună cu Olaf Scholz, cu premierul Italiei, Mario Dragi – cei trei muschetari, cum a spus un parlamentar ucrainean – și cu d’Artagnan, președintele Iohannis – vor merge zilele următoare la Kiev.

Sigur că detaliile acestea nu sunt făcute publice, din rațiuni pe care le înțelege toată lumea. Aș spune, o vizită chiar istorică, pentru că au trecut două luni de la începutul conflictului și nici cancelarul german, nici președintele Macron, nu mai spun de președintele României, nu au călcat în Ucraina”, spune Miroslav Tașcu Stavre.

„O întărire a capacității strategice a NATO pe Flancul Estic”

Expertul în relații internaționale a punctat și care sunt implicațiile vizitei lui Emmanuel Macron pentru țara noastră, mai ales după  întâlnirea statelor de la Summitul B9 care a avut loc la București.

„Vizita din România este în zona importantă în consolidarea parteneriatului strategic și a relațiilor bilaterale dintre România și Franța. Și iată că ele se fac într-un context geopolitic extrem de tensionat. Este, practic, o întărire a capacității strategice a NATO pe Flancul Estic, iar Franța a fost prima țară care a răspuns, cumva, acestei provocări. Tocmai de asta este foarte importantă întâlnirea de astăzi.

Relația România-Franța este una bună, dar poate fi aprofundată. Despre discuțiile care vor avea loc la Madrid, vorbim aici de următoarea întâlnire sau poate cea mai importantă întâlnire a NATO și care vine după întâlnirea statelor B9 de la București. Cumva, poziția din Flancul Estic al NATO este deja coordonată și cred că discuțiile se vor axa pe a aduce pe agenda NATO poziția fermă a celor nouă state din regiune. Sunt convins că Franța va fi și ea un aliat în acest demers”, spune Miroslav Tașcu Stavre.

Despre aderarea Ucrainei la UE: ”Macron va vrea să fie părtaș la schimbarea istorică”

Miroslav Tașcu Stavre abordează și o altă temă importantă și cu rezonanță pe agenda președintelui Macron, și anume aderarea Ucrainei la UE. Un subiect cu dus și întors, dacă ne amintim că însuși Emmanuel Macron a avertizat că o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura ”decenii” şi a propus, în paralel, crearea unei ”comunităţi politice europene” noi, care va putea primi ca membri ţări precum Regatul Unit.

„Sunt convins că președintele Franței – care, atenție, deține președinția Consiliului Uniunii Europene, până la 1 iulie – va vrea să fie părtaș la această schimbare istorică. Sunt convins că la Consiliul European de săptămâna viitoare, cele trei state –  Moldova, Ucraina și Georgia – vor primi statutul de țară candidată. Și sunt convins că nimeni din UE, chiar dacă am avut o poziție în Parlamentul European care excludea Georgia, nu va spune nu. Dar, niciodată să nu spui niciodată. Eu sper însă că acest lucru se va întâmpla.

Acum, pe de altă parte, procesul de aderare este unul lung și complicat. Indiferent de contextul politic sau geopolitic, da, Ucraina merită să fie în Uniunea Europeană, își dorește asta. De asta mor oameni acolo, pentru că s-au orientat spre Vest și nu spre Est. La fel și Moldova sau Georgia. Aspirațiile lor nu pot fi înfrânte de decizii politice, doar că procesul este lung și dureros. O aderare pe repede înainte este exclusă. Trebuie să se producă pentru că avem niște criterii în clubul ăsta select numit Uniunea Europeană.

Și mai este ceva. Eu mi-aș dori ca să integrăm odată în Uniunea Europeană și Balcanii de Vest. Pentru că acele state stau în anticamera UE de mai bine de zece ani, iar altele chiar mai demult. Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord. Și ar fi cumva necinstit să vină Moldova sau Ucraina să sară peste rând”, mai spune Miroslav Tașcu Stavre.

Formatul Olaf Scholz- Emmanuel Macron

Expertul în relațiile internaționale a punctat și care sunt cele două poziții existente acum în cadrul Uniunii Europene, cu privire la abordarea războiului ruso-ucrainean. Care sunt statele care condamnă direct și fără ocolișuri invazia Rusiei? Dar cele care merg încă pe drumul negocierilor și al unui posibil armistițiu cu Rusia?

„Dacă vă aduceți aminte, înaintea începerii acestei invazii barbare a Federației Ruse, Macron mergea la Moscova și stătea la o masă lungă de cinci metri să-l convingă pe Putin să nu facă pasul respectiv, iar cancelarul Scholz era la Kiev.

Acum, este prea târziu să spui tu, Macron, că nu trebuie Rusia umilită, că să vedem… Da, eu m-aș bucura să meargă Macron la Kiev, împreună cu Olaf Scholz, împreună cu președintele Iohannis și cu premierul italian Draghi. Sunt însă convins că nu vor reuși să-l convingă pe președintele Zelenski să cedeze nici măcar o palmă din Ucraina, pentru că, după ce au murit atâția oameni nevinovați, lucrul acesta este absolut imposibil de realizat.

Dimpotrivă, mă aștept că vor merge să-i spună că vor acorda tot suportul – logistic, strategic, militar și umanitar – și că vor participa – Europa, în general UE – cu tot ce vor putea pentru reconstrucția Ucrainei, atunci când pacea se va instala. Cel puțin, astea sunt așteptările, pentru că am văzut o schimbare în discursul președintelui Macron atunci când a fost criticat de către Zelenski, și pe bună dreptate”, mai spune Miroslav Tașcu Stavre.

„Rusia se va pune la masa dialogului când va începe să piardă pe teren teritorii”

În opinia expertului în relații internaționale, sunt două poziții în Uniunea Europeană, una foarte dură, a Statelor Unite, a Poloniei și a Marii Britanii, care spun clar și răspicat că Rusia nu se va opri dacă nu va fi înfrântă și că dacă astăzi faci un armistițiu, peste doi ani se vor înarma și vor ocupa Odesa, Moldova, România, Lituania. Cealaltă poziție, mai moderată, înclinată spre dialog și spre diplomație, este ca în primă fază să fie pace, să tacă armele și după aceea să se decidă ce se întâmplă cu Rusia.

Este clar că, pe termen mediu și lung, nimeni nu are de câștigat. Astea sunt cele două poziții importante. Eu m-aș bucura dacă, după această vizită, armele vor tăcea, indiferent pe care poziție o vom adopta pentru viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Dacă mai stă președintele Macron șapte ore la o masă cu Putin, iar Putin oprește armele și se oprește războiul, înseamnă vieți salvate în fiecare zi.

Orice se poate face dacă oprim armele, dacă avem un armistițiu  și putem pe viitor să găsim niște soluții rezonabile. La momentul acesta, nu cred că ele există. Rusia se va opri și se va pune la masa dialogului doar în momentul în care începe să piardă pe teren teritorii și este împinsă înapoi”, explică Miroslav Tașcu Stavre.

Macron: ”Am spus din prima zi că Rusia e agresorul”

Președintele Emmanuel Macron a declarat miercuri, într-o conferință de presă cu Klaus Iohannis, că sprijină aderarea României la Schengen și a susținut că Franța sprijină România în acest dosar. Întrebat în mod repetat de ziariștii români cu privire la declarația sa anterioară, în care a afirmat că Rusia nu trebuie umilită, Macron a spus că poziția Franței este clară:

”Am spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia (…) Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, eu încerc să fiu coerent cu ceea ce spun”.

În ceea ce privește poziția față de războiul din Ucraina, Macron a spus că ”pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem”.

”Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenți la această masă, aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul”, a afirmat Emmanuel Macron.

„Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale și să trimitem semnale politice clare către Ucraina și poporul ucrainean care rezistă eroic. E nevoie ca europenii să rămână uniți. Trebuie să dăm un mesaj de susținere pentru Ucraina, să luăm în considerare și necesitățile Republicii Moldova, care e destabilizată de tendințele separatiste. Trebuie să ținem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor de Vest, o regiune care riscă să fie destabilizată. La porțile UE se joacă o situație politică inedită”, a mai spus Macron.

Iohannis: „Statutul de candidat al Ucrainei trebuie acordat cât mai repede”

Statutul de candidat al Ucrainei a fost pe agenda întâlnirii, iar președintele Iohannis a declarat că tema a fost discutată in extenso.

„După părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluție care ar fi corectă moral, o soluție care ar fi corectă economic și este o soluție care ar fi corectă din punct de vedere securitar.

Vom încerca – președintele Macron și cu mine am discutat in extenso, astăzi, această speță – să găsim o soluție care este fezabilă și sustenabilă”, a spus Iohannis, răspunzând unei întrebări.

Macron, Scholz și Dragi nu vor o aderare „pe scurtătură”

Poziția președintelui Emmanuel Macron, a cancelarului german Olaf Scholz și a premierului italian Mario Draghi este cunoscută: nu vor o aderare „pe scurtătură”, ci una ca la carte, care, așa cum a spus Macron, ar putea dura zeci de ani.

În cadrul vizitei, s-a discutat și despre propunerea lui Emmanuel Macron de revizuire a tratatelor UE, lucru menționat de președintele francez, nu și de cel român. Aici este un alt subiect abordat diferit de cei doi șefi de stat – România se numără printre cele 13 țări care s-au opus revizuirii tratatelor.