EXCLUSIV | De ce are nevoie România pentru a putea adera, în toamnă, la Schengen. Europarlamentar: „Austria nu mai are acum acele argumente”

Raportul pozitiv pe statul de drept pentru Bulgaria care ar putea ridica veto-ul Olandei, progresele privind numărul de refugiați și adoparea Pactului pentru Migrație și, nu în ultimul rând, voința politică din partea președinției spaniole a Consiliului UE sunt cele trei elemente din fereastra de oportunitate de care România are nevoie pentru a putea adera în toamna lui 2023 la spațiul Schengen, a spus, pentru GÂNDUL, europarlamentarul Alin Mituța.

Președinția spaniolă este dispusă nu doar să pună pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) – care are reuniuni în septembrie, în octombrie și în decembrie – subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, ci chiar să facă eforturi diplomatice ca să se ajungă la consens și să nu mai existe acel veto din partea Austriei și Olandei, a explicat Alin Mitața.

Europarlamentarul susține că, în ceea ce privește ecuația integrării în Schengen, România este legată de Bulgaria și nu există un scenariu de aderare separată.

Tocmai de aceea, ar fi important și pentru România ca raportul în cazul Bulgariei privind statul de drept – care urmează să fie publicat de Comisia Europeană în luna iulie – să fie unul pozitiv, pentru că atunci sunt mari șansele ca Olanda să-și ridice veto-ul față de bulgari, a precizat europarlamentarul.

De ce este important să nu mai existe veto-ul Olandei pe Bulgaria? „Pentru că România și Bulgaria merg, evident, la pachet”, punctează Alin Mituța.

România a primit vot negativ pentru integrarea în Schengen de la Austria, în timp ce Olanda s-a opus intrării Bulgariei, la reuniunea JAI din 8 decembrie 2022.

După eșecul de la finalul anului trecut, autoritățile române și-au îndreptat acum privirile către Spania, care a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, din 1 iulie 2023.

„În 28 septembrie, în 19-20 octombrie și în 4-5 decembrie sunt cele trei consilii JAI”

„Pe de o parte, avem voința politică clară a președinției spaniole a Consiliului UE, care a fost explicitată în documentul cu prioritățile președinției, documentul care stabilește, cumva, ce va face președinția în următoarele șase luni. Iar aderarea României și a Bulgarie este pusă chiar în capul listei, chiar introducea pe capitolul Justiție și Afaceri Interne.

Este un prim aspect pozitiv pentru noi. Deci, fie în 28 septembrie, fie în 19-20 octombrie, fie, în cel mai rău caz, în 4-5 decembrie, atunci sunt trei consilii JAI care vor avea loc sub președinția spaniolă. La oricare din acestea, președinția spaniolă este dispusă să pună pe agendă și în plus de asta să facă evident și eforturi diplomatice ca să se ajungă la consens, ca să nu mai existe acel veto din partea Austriei și Olandei. 

Rămâne de văzut un mic aspect care ține de faptul că știm bine că în Spania vor urma alegeri. Există un mic sau mare risc – deocamdată nu știm – ca, dacă un guvern de dreapta, care ar putea include și partidul de extremă dreaptă Vox, ar putea ajunge la guvernare, atunci lucrurile s-ar putea schimba și s-ar putea pune sub semnul întrebării voința Spaniei de a mai susține aderarea României și a Bulgariei la Schengen. Dar asta să spunem că este un aspect pe care sper să-l evităm, dar există acolo un risc”, a spus europarlamentarul.

„În Bulgaria, noul guvern și-a luat responsabilitatea de a lupta împotriva corupției”

Alin Mituță spune că este de urmărit în perioada următoare raportul Comisiei Europene în cazul Bulgariei privind statul de drept, care ar putea să scoată din lista de probleme o nouă opoziție a Olandei față de aderarea acestui stat. Ar rămâne, astfel, doar să se găsească soluții pentru a convinge și Austria să nu se mai opună intrării României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație în UE.

„Al doilea aspect care este unul pozitiv și contribuie la ideea asta de fereastră de oportunitate ține de faptul că în Bulgaria avem un nou guvern, care și-a luat, în mod clar, o responsabilitate în a lupta împotriva corupției, în a rezolva problemele care țin de justiție în Bulgaria. În cel mai probabil caz, raportul pe stat de drept care urmează să fie publicat de Comisie în luna iulie, deci luna aceasta, să fie pozitiv.

Dacă raportul acesta va fi pozitiv pentru Bulgaria și probabil că și pentru România, atunci sunt mari șansele ca Olanda să-și ridice veto față de bulgari. De ce este important să nu mai existe veto-ul Olandei pe Bulgaria? Pentru că România și Bulgaria merg, evident, la pachet. Nu există posibilitatea să fim decuplați de Bulgaria, cel mai pragmatic motiv fiind acela că avem o frontieră comună cu Bulgaria care nu este securizată la standarde Schengen.

Și atunci, în situația teoretică în care ne-am decupla, ar trebui s-o securizăm la standarde Schengen, să investim sute de milioane de euro. Este un lucru foarte bun faptul că avem toate datele ca Bulgaria să aibă un raport pozitiv pe stat de drept și atunci Olanda să-și ridice veto-ul. Asta ar lăsa doar Austria în continuare cu veto pe România și Bulgaria”, a explicat europarlamentarul.

„Austria nu mai are acum argumentele pe care le invoca atunci când a votat împotriva aderării„

În ce privește posibilele motive pe care le-ar putea invoca Austria pentru a se opune din nou aderării României și Bulgariei la Schengen, Alin Mituța spune că oficialii austrieci nu ar mai putea aduce ca argument numărul mare migranți care cer azil, pentru că acesta a scăzut considerabil.

„Al treilea aspect  care să spunem că ar contribui la fereastra asta de oportunitate, lucrurile care țin de motivele invocate de Austria pentru a bloca România și Bulgaria, anume numărul de refugiați, migrația ilegală etc. Sunt două lucruri bune care ne ajută, lăsând Austria fără argumente.

Pe de o parte, avem un număr mult, mult mai mic de cereri de azil în Austria. Deja, de la începutul anului, numărul de cereri de azil s-a redus considerabil, nu mai știu exact cifra, dar este una mult mai mică față de anul trecut. Al doilea lucru este că, la nivel european, am avansat pe dosarul care era foarte mult împins de Austria, și anume Pactul pentru Migrație.

Asta înseamnă un set de legi, inclusiv în domeniul azilului, pe care, cumva, Austria le-a sprijinit să fie cât mai repede adoptate. Și acolo avem un acord la nivel de Consiliu pe acest Pact pentru Migrație, care merge cumva în direcția pe care a cerut-o și Austria.

Rațional vorbind, Austria nu mai are acum acele argumente pe care le invoca atunci când a votat împotriva aderării României și Bulgariei„, a explicat europarlamentarul.

„Trebuie pusă presiune politică pe Austria și Olanda”

Alin Mituța mai spune că, deși nimeni nu garantează că lucrurile vor merge către ridicarea veto-ului, România, prin noul Guvern, trebuie să reia dialogul cu Austria și să repună pe tapet argumentele pentru care țara noastră merită să fie primită în spațiul Schengen.

Europarlamentarul susține că Executivul numit în urma rotației guvernamentele trebuie să meargă la Viena și să discute deschis cu Guvernul Austriei, pe care trebuie să-l informeze că numărul de refugiați a scăzut și România a adoptat legislația la nivel european privind Pactul pentru Migrație.

„Nu este însă neapărat garantat că lucrurile vor merge către ridicarea veto-ului și aici intervine ce mai trebuie făcut în continuare. În general, trebuie pusă presiune politică pe Austria și Olanda.

România trebuie să lucreze pe partea de a convinge Austria cu presiune politică. Și aici intervine rezoluția pe care Parlamentul European o s-o adopte săptămâna viitoare, în plenul de la Strasbourg. Este un mesaj politic pe care-l trimitem. Evident, Parlamentul nu are drept de decizie, noi trimitem un mesaj politic.

Ar trebui făcute mai multe lucruri din partea Guvernului României și Președinției. Pe de o parte, cred că trebuie să se coordoneze mai bine cu Bulgaria. Deocamdată, nu am văzut, în afară de niște apeluri la nivel de guvern, să se întâmple mare lucru. Cred că este nevoie ca noul Guvern – aici, avem o mică problemă în faptul că există discontinuitatea asta la nivel de guvern- să reia dialogul cu Austria și să repună pe tapet argumentele pentru care noi merităm să intrăm în Schengen.

Guvernul trebuie să meargă la Viena, să discute cu Guvernul Austriei, să facă demersuri diplomatice și să spună că numărul de refugiați a scăzut, că am adoptat legislația la nivel european pe Pactul pentru Migrație. Lucrurile astea trebuie spuse în față celor din Austria. Așadar, România trebuie să discute cu Austria și să se coordoneze cu Bulgaria.

Și, evident, mai este și partea de justiție. Ziceam că va fi un raport pe statul de drept, acum, în iulie, inclusiv pentru România. Nu este raportul pe MCV, este un raport care se publică pentru toate statele membre și acolo Guvernul trebuie să asigure Comisia că suntem pe calea cea bună cu justiția”, a mai spus europarlamentarul Alin Mituța.

Președintele Klaus Iohannis: „Progresul este unul lent”

Prezent la reuniunea Consiliului European de zilele trecute, președintele Klaus Iohannis a declarat că autoritățile române poartă discuții informale pentru aderarea României la Schengen, însă, în acest moment, progresul este unul lent.

Discuțiile sunt cu tot mai mulți lideri europeni, conform președintelui, care speră să termine această „chestiune pe o notă pozitivă.”

Discuții sunt în foarte multe planuri, în foarte multe formate. Progresul este unul lent, ca să mă exprim așa, dar, nota bene, există un progres”, a spus șeful statului.

„Nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă.  Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată și încă o dată, și încă o dată, și să tot primim răspunsuri negative. (…) Partea spaniolă și-a arătat de multe ori disponibilitatea de a pune această speță pe agendă și de a contribui la soluționare, ei au spus-o foarte deschis”, a mai spus Klaus Iohannis.

Spania a deţinut preşedinţia UE de patru ori

Spania a preluat, din 1 iulie, de la Suedia, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

• Spania a mai deţinut, anterior, preşedinţia Uniunii de patru ori: în 1989, în 1995, în 2002 şi în 2010.
• Ultima preşedinţie spaniolă a Uniunii, cea din 2010, a fost marcată de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, precum şi de criza economică care a afectat toate ţările Uniunii, potrivit site-ului spanish-presidency.consilium.europa.eu.
• În anterioara preşedinţie a Uniunii, Suedia s-a concentrat asupra unor obiective precum securitatea, unitatea, competitivitatea, tranziţia verde şi energetică, valorile democratice şi statul de drept.

Alegeri legislative anticipate în Spania, în prima lună la conducerea președinției Consiliului UE

După ce stânga a suferit o înfrângere clară în faţa conservatorilor, într-un dublu scrutin municipal şi regional, premierul socialist Pedro Sanchez a anunţat convocarea-surpriză de alegeri legislative anticipate în Spania, pe 23 iulie.

Prin urmare, aceste alegeri vor avea loc în timpul semestrului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE.

Socialiştii spanioli au pierdut alegerile municipale şi regionale, iar premierul Pedro Sanchez a luat rapid decizia dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate. După ce s-au numărat peste 97% din voturi de la municipale, Partidul Popular (PP), de dreapta, a câștigat aproape 6,9 milioane de voturi (31,47%), față de cele peste 6,1 milioane de voturi ale socialiştilor de la partidul condus de Pedro Sanchez (28,18%).

Socialistul Pedro Sanchez este președintele Guvernului spaniol din iunie 2018. Acesta l-a îndepărtat de la putere pe conservatorul Mariano Rajoy printr-o moțiune de cenzură, în urma condamnării în justiţie a Partidului Popular, într-un proces de corupție. Din ianuarie 2020, guvernează în coaliție cu stânga radicală de la Podemos.

Austria a spus „nein” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura țară din UE care s-a opus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.