EXCLUSIV| De ce este vital Parteneriatul Strategic România-Ucraina? Dr. Silviu Nate: „Fragmentarea politică a Occidentului este în favoarea lui Putin”
Conf. univ. dr. Silviu Nate, Director al Centrului de Studii Globale, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a făcut – într-un interviu pentru Gândul – o analiză completă și complexă a vizitei președintelui Zelenski la București, dar mai ales ce înseamnă, cu adevărat, ridicarea relației dintre România și Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Vizita de marți a lui Volodimir Zelenski la București – la 19 luni după declanșarea invaziei ruse în Ucraina – a fost, așa cum era de așteptat, extrem de mediatizată, cu multe întrebări privind temele-cheie discutate, în spatele ușilor închise, de liderul ucrainean cu oficialii români.
Interlocutorul Gândul explică, cu argumente clare, de ce este important Parteneriatul Strategic România-Ucraina și ce presupune el în actualul context de război, punctând faptul că țara noastră este „unul din statele cheie care se află pe acest traseu al interconectării Ucrainei cu centrul și vestul european.”
Conf. univ. dr. Silviu Nate, Director al Centrului de Studii Globale, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Ce „foaie de parcurs” au agreat Bucureștiul și Kievul și care sunt capitolele asumate de cele două țări?
Conf. univ. dr. Silviu Nate susține că Parteneriatul Strategic România-Ucraina presupune, în primul rând, o colaborare politică mult mai strânsă între cele două state, având drept scop principal consolidarea relațiilor bilaterale, dar și o agendă diversificată la interesele comune.
Urmează apoi, cooperarea militară și logistică, extinderea proiectelor de interconectare energetică a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua națională a României, obiectivele de securitate națională pentru ambele părți – teme importante în agenda comună, atât a României, cât și a Ucrainei.
Directorul Centrului de Studii Globale mărturisește că toate aceste teme, proiecte și obiective comune reprezintă, pe termen lung, ruperea dependențelor negative de Rusia, care s-au dovedit, de-a lungul timpului, „pârghii de șantaj politic.”
Ce înseamnă reconstrucția post-război a Ucrainei
Conf. univ. dr. Silviu Nate recunoaște însă că, în toată această ecuație, trebuie să se țină cont de ceea ce va însemna reconstrucția post-război a Ucrainei, despre care susține că este „un proiect amplu care presupune dezvoltarea coridoarelor și interconectarea cu vestul european în domenii privind infrastructura transportului, energia, digitalizarea și comerțul.”
Câtă influență și instrumente (mai) deține Moscova pentru a apăsa „butoane geopolitice?”
Tema minorităților naționale din Ucraina, rolul strategic al României în chestiunea grânelor, războiul din Israel și „câștigul” Moscovei de pe urma conflictului din Fâșia Gaza, rolul strategic al țării noastre, determinant pentru securitatea europeană, „războiul” informațional – sunt subiectele majore ale zilelor noastre – trecute prin lupa analizei și a documentării – de către conf. univ. dr. Silviu Nate.
„România a fost și este un spațiu de tranzit vital pentru tehnica militară furnizată de Occident Ucrainei”
Reporter: S-a vorbit și s-a scris mult despre vizita președintelui Volodimir Zelenski în România. Aș vrea să ne explicați de ce este atât de important Parteneriatul Strategic România-Ucraina?
Conf. univ. dr. Silviu Nate: Parteneriatul Strategic România-Ucraina presupune în primul rând o colaborare politică mult mai strânsă între cele două state, având ca scop consolidarea relațiilor bilaterale și angajarea unei agende diversificate la interesele comune. Pe baza declarațiilor oferite de cei doi șefi de stat, înțelegem că Bucureștiul și Kievul au agreat o foaie de parcurs care include o serie de capitole asumate.
Deoarece războiul reprezintă amenințarea regională principală, ne-am putea referi mai întâi la cooperarea militară a celor două state. În cadrul acestui pilon, România va oferi cadrul pentru antrenarea piloților ucraineni pe avioanele F16 și, probabil, asigurarea mentenanței unor echipamente militare ucrainene.
În același timp, cooperarea militară și logistică este strâns legată de geografia comună, iar România a fost și este un spațiu de tranzit vital pentru tehnica militară furnizată de Occident Ucrainei. De regulă, agenda cooperării militare cuprinde și dezvoltarea unor planuri de coordonare pentru supravegherea teritoriilor comune și a spațiului maritim.
„Ucraina este emblematică pentru performanțele sale în dezvoltarea unor motoare de propulsie a vehiculelor”
Care este, pentru cele două țări, potențialul acestui Parteneriat Strategic?
Voi vorbi despre potențialul Parteneriatului Strategic, sugerând oportunitatea acestuia dincolo de formalitatea publică a discursului și a unor prevederi oficiale destul de generale. Din păcate, nu cunoaștem discuțiile purtate în spatele ușilor închise, dar ar fi logic să fie dedicat un capitol cooperării tehnologice și în domeniul securității cibernetice.
Încă de la începutul invaziei Federației Ruse, România alături de alți parteneri din coaliția de susținere a Ucrainei, au contribuit la acordarea de asistență privind migrarea cloud-ului guvernamental al Kievului pe alte platforme, evitând astfel paralizarea administrativă a Ucrainei. Deși nu am sesizat afirmații publice referitoare la tehnologie, aș vedea extrem de oportun schimbul de know-how între România și Ucraina în privința mai multor tehnologii.
Spre exemplu, Ucraina este emblematică pentru performanțele sale în dezvoltarea unor motoare de propulsie a vehiculelor aeriene și spațiale, dar și pentru construcția tancurilor, clasându-se înaintea anului 2022 pe o poziție bună în ierarhia furnizorilor globali de echipamente militare.
„Vorbim despre ruperea dependențelor negative de Rusia, dovedite, de-a lungul timpului, pârghii de șantaj politic”
Ce perspective se întrevăd, în privința cooperării economice și energetice, între România și Ucraina?
Se întrevăd mai multe perspective. Pe de-o parte, este importantă continuarea și extinderea proiectelor de interconectare energetică a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua națională a României, dar și integrarea deplină a celor două țări în sistemul de transport energetic european al gazelor naturale și energiei electrice.
Practic, vorbim despre ruperea dependențelor negative de Rusia care s-au dovedit de-a lungul timpului pârghii de șantaj politic. Pe de altă parte, această logică a infrastructurii trebuie să țină cont de ceea ce va însemna reconstrucția post-război a Ucrainei, un proiect amplu care presupune dezvoltarea coridoarelor și interconectarea cu vestul european în domenii privind infrastructura transportului, energia, digitalizarea și comerțul.
România este unul din statele cheie care se află pe acest traseu al interconectării Ucrainei cu centrul și vestul european. Probabil, în aceeași logică, președinții Iohannis și Zelenski au vorbit în cadrul declarației comune despre deschiderea unor noi puncte de frontieră. Conectată la problematica securității este și cooperarea transfrontalieră, deși am văzut puține referiri la acest subiect.
Granița cea mai lungă a României cu un vecin este cea cu Ucraina, iar Ucraina are cu România cea mai lungă graniță cu un vecin membru al Uniunii Europene prin raportare la Polonia, Slovacia și Ungaria. Această geografie sugerează perspective favorabile pentru comerț, dar și nevoia unei cooperări sporite pentru gestionarea comună a migrației și a unor fenomene mai puțin dorite, cunoscut fiind faptul că războaiele favorizează contrabanda.
„Împletirea viziunii politice cu cea economică va conduce la implementarea unui coridor de cereale prin Rep. Moldova”
Care este angajamentul României pentru a sprijini Ucraina și Republica Moldova?
Din punct de vedere al agendei politice comune, declarațiile oficiale întăresc angajamentul României pentru sprijinul politic al Ucrainei în cadrul formatelor multilaterale pentru integrarea sa euroatlantică. Aș spune că în prelungirea acestui efort va fi necesară și obținerea garanțiilor de securitate și apărare post-război. Potrivit afirmațiilor președintelui Iohannis, România va sprijini la Bruxelles deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.
Totodată, nu trebuie să uităm că România acordă servicii de asistență și formare a resursei umane din Republica Moldova pentru creșterea capacității instituționale și armonizarea funcțiilor administrative în vederea îndeplinirii standardelor comunitare, iar acest format poate fi inițiat și cu Ucraina alături de alte state membre ale Uniunii Europene.
Un alt subiect de interes direct pentru România este legat de rezolvarea problemei Transnistrene în favoarea Republicii Moldova, un rezultat care va depinde direct proporțional de succesul militar al Ucrainei în fața Rusiei. Împletirea viziunii politice cu cea economică va conduce la implementarea unui coridor de cereale prin Republica Moldova. Acest angajament trilateral contribuie la conturarea unui profil de actor indispensabil pentru Chișinău pe traseul exporturilor de cereale, iar Republica Moldova își va putea promova mult mai eficient agenda economică și politică.
„Tema minorităților naționale din Ucraina are potențialul unui dialog constructiv”
Cât de important este subiectul minorităților naționale din Ucraina, un subiect discutat de Volodimir Zelenski, atât cu președintele Klaus Iohannis, cât și cu premierul Marcel Ciolacu?
Tema minorităților naționale din Ucraina reprezintă un alt subiect politic care – sub umbrela Parteneriatului Strategic are potențialul unui dialog constructiv – rămânând, deocamdată, un subiect delicat pe o agendă mai largă datorită minorității ruse și pretențiilor nelegitime ale Moscovei în Ucraina.
Acestea sunt doar câteva comentarii și sugestii pe marginea unor teme avansate în cadrul agendei comune la București, iar vizita președintelui Zelenski este una cu adevărat istorică, în timp ce ridicarea relațiilor bilaterale la nivelul unui Parteneriatul Strategic reprezintă deopotrivă un obiectiv de securitate națională pentru ambele părți și un interes comun pentru dezvoltarea durabilă a întregii regiuni.
„Mai multe probleme pentru Europa va înseamna mai puțin sprijin pentru Ucraina”
Ce ne puteți spune despre rolul României în gestionarea crizei grânelor, un subiect care a stârnit diverse discuții și controverse, atât în spațiul public, cât și la nivel politic, în discuțiile cu oficiali ucraineni?
După cum am observat cu toții, blocarea exporturilor de cereale din Ucraina a exacerbat o criză de securitate alimentară, în special în Orientul Mijlociu și Africa, crescând riscul foametei. Imaginea de ansamblu sugerează că Federația Rusă pune presiune mare pe anumite state din Africa prin retragerea din acordul cerealelor, dar și prin bombardarea facilităților de încărcare și export ucrainene.
Aceste acțiuni au devenit pârghii pentru generarea unor crize suprapuse dacă asociem, spre exemplu, și crizele militare sau loviturile de stat din Sudan și Niger. Conflictele armate din Africa și foametea provoacă în cele din urmă migrație forțată, un fenomen care pune presiune pe Europa. În Italia centrele de refugiați au ajuns la incapacitate.
Această realitate sugerează pe termen scurt nemulțumire publică în Europa, guvernanții fiind adesea copleșiți de situație, iar o bună partea a partidelor naționaliste și de extremă dreaptă susținute de Moscova câștigă aderenți pe fondul discursului antimigrație. Să nu uităm că anul viitor va fi unul predominat electoral, marcat de o serie de scrutinuri naționale – Austria, România, Belgia Croația, Germania, Lituania, Moldova, Slovacia, Marea Britanie, Parlamentul European, SUA.
Din păcate, aceste partide au potențial de creștere pe valul discursului antimigraționist, iar Rusia știe foarte bine să instrumenteze vectorii de propagandă antisistem. În cele din urmă, fragmentarea politică a Occidentului este în favoarea lui Putin, iar mai multe probleme pentru Europa va înseamna mai puțin sprijin pentru Ucraina. Sumarizând, putem afirma că insecuritatea alimentară și sprijinirea loviturilor de stat în Africa devin arme politice la îndemâna Moscovei în războiul său „nevăzut” ori neconvențional cu Europa.
„Guvernanții români ar avea argumente suplimentare pentru a angaja susținerea Bruxellesului„
De ce are România un rol strategic în chestiunea grânelor?
Menținând fluxul exportului de grâne deschis, România atenuează presiunea pusă de Rusia pe statele din Africa, și implicit pe Europa, dar susține totodată și economia Ucrainei. Acest efort pune presiune suplimentară pe infrastructura noastră, nu foarte performantă, dar guvernanții români ar avea argumente suplimentare pentru a angaja susținerea Bruxellesului în proiecte strategice de infrastructură.
În cele din urmă efortul nostru contribuie la atingerea unor rezultate politice benefice pentru parcursul european, în timp ce Rusia urmărește alt tip de rezultate, tot politice, prin mijloace convenționale și neconvenționale.
„Acest război informațional va fi marea provocare a anului electoral 2024″
Cum cântăriți, cu expertiza și experiența analistului, vizita președintelui Volodimir Zelenski în România, pentru prima dată de la atacul Rusiei asupra Ucrainei?
Deși anumiți politicieni români au încercat să conteste sau să minimalizeze rolul vizitei președintelui Zelenski, constructul strategic bilateral este unul vibrant și pozitiv. Cum interpretăm aceste atitudini ostile față de președintele Zelenski? – Din păcate, pentru cei care nu se ocupă zilnic cu activitatea de analiză este mai greu să descifreze jocul strategic amplu al Moscovei, facilitat de partide care promovează discursul extremist. În mod inconștient, o bună parte a cetățenilor sunt victimele acțiunilor Rusiei.
Pe fondul unei documentări precare și a poluării mentale cu discursuri antisistem, deși sunt oameni de bună credință, mulți dintre aceștia ajung să susțină, după cum spuneam – inconștient, politicieni aserviți Moscovei și implicit agenda Kremlinului. Extremismul politic susținut de Moscova prin mijloace neconvenționale, acest război informațional va fi marea provocare a anului electoral 2024.
Anumite partide românești, situate la extremele spectrului ideologic, s-au poziționat deja împotriva președintelui Zelenski și împotriva susținerii Ucrainei. Putem înțelege prin acest model de discurs că aceste formațiuni politice care se pretind a fi naționaliste, promovează în fapt legitimarea atrocităților Kremlinului față de poporul ucrainean devoalând în același timp supunerea lor față de agenda Moscovei.
Incitarea publică pe teme revizioniste și a discursului de ură la adresa Ucrainei și președintelui Zelenski vizează slăbirea relațiilor bilaterale româno-ucrainene și a sprijinului constant pentru Kiev, un efect urmărit în cele din urmă de Moscova. Nu orice discurs antisistem are o natură obiectivă, ci uneori se interpune interesului național românesc de apartenență la structurile euroatlantice, acele sisteme colective democratice din care România face parte.
Ne putem imagina destul de ușor cum ar fi arătat România astăzi fără garanțiile de securitate oferite de umbrela unei alianțe puternice și cât de mult ar fi fost afectată conviețuirea noastră de iminența unui război. În consecință, ar trebui să fim extrem de atenți cum operăm cu mirajul politic, pentru că ceea ce vedem și consumăm în media nu susține întotdeauna adevărul nostru ultim. Așadar, ne putem confrunta cu identificări false care vor produce deziluzii și compromiterea viitorului nostru pe termen lung.
„Moscova ar avea de câștigat de pe urma conflictului din Fâșia Gaza”
Președintele Zelenski a afirmat că Rusia se află în spatele atacurilor Hamas din Israel, dar, momentan, nu avem date publice pentru a confirma aceasta ipoteză sau direcție. Totuși, vă întreb, cu ce ar fi putut Rusia să fie „deranjată” de Israel?
Israelul a adoptat o poziție neutră față de războiul din Ucraina, apreciind rolul Rusiei ca fundamental pentru asigurarea echilibrului strategic în Orientul Mijlociu, în special pe relația cu Iranul. Rusia ar putea fi deranjată de faptul că Israelul a furnizat armament din stocurile sale Statelor Unite care, probabil, a ajuns în cele din urmă și în Ucraina sau de sprijinul acordat de Israel Azerbaidjanului în Caucazul de Sud. Rusia e slăbită din punct de vedere militar și crește riscul ca vidul de securitate să fie umplut de alți actori regionali în Caucaz, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Așadar, Kremlinul devine extrem de ofensiv și încă deține suficientă influență și instrumente pentru a apăsa „butoane geopolitice” care pot retracta acțiunile unor actori pe scena mai largă a relațiilor internaționale. Cu toate acestea, nu avem date publice pentru a confirma implicarea Rusiei în spatele atacurilor Hamas, însă Moscova ar avea de câștigat de pe urma conflictului din Fâșia Gaza. Posibile efecte constau în distragerea atenției de la războiul Rusiei și deturnarea agendei bipartizane în Congresul SUA de la susținerea Ucrainei.
O consecință, deja vizibilă, este evidențiată de blamarea unei „performanțe slabe” a președintelui Biden în chestiunea palestiniană și sugerarea nevoii de a susține a un alt candidat la președinția SUA, probabil mai maleabil în relația cu Moscova. În realitate, șansa lui Putin pentru un „exit onorabil” din acest război constă în revenirea lui Trump sau a unui personaj politic cu profil similar, iar acțiunile Rusiei trebuie privite și în această cheie.
Apoi, evident, există și variabile locale în conflictul israeliano-palestinian. Atacurile Hamas suspendă discuțiile pentru un viitor acord între Israel și Arabia Saudită. Concilierea Israelului cu lumea musulmană ar putea reduce sprijinul comunității islamice pentru Autoritatea Palestiniană. Știm că Hamas și Hezbollah sunt susținute în mod tradițional de guvernele din Iran și Siria, iar Rusia are relații strânse cu ambele state.
„Efectele acestor acțiuni vor alimenta curentele naționaliste și de extremă dreaptă”
Fiindcă am intrat în abordarea acestui subiect, considerați că atacurile Hamas favorizează, să spunem indirect, agenda politică a Rusiei în Europa?
Revenind la discuția anterioară privind incitarea socială din spațiul european, atacurile Hamas favorizează, probabil indirect, agenda politică a Rusiei în Europa. Am observat militanți pro-Palestina și pro-Hamas demonstrând pe străzile din Europa, iar efectele acestor acțiuni vor alimenta curentele naționaliste și de extremă dreaptă.
Nu doar valurile de refugiați din Africa, dar și aceste manifestări de stradă oferă muniție electorală naționaliștilor pro-ruși pe fondul discursului antimigrație, accentuând potențialul de fragmentare a coeziunii politice în Europa prin împovărarea guvernelor cu aceste probleme.
Și ar mai fi un element care ar putea favoriza Rusia. Ne-am putea uita și spre agenda azeră în Caucaz și backup-ul israelian pentru Azerbaidjan. Rusia, Turcia și Iran doresc menținerea deschisă a coridorului Lachin, în timp de Azerbaidjanul are ambiții de ocupant în regiune.
Din acest punct, apar alte bifurcații geopolitice și noi ipoteze de lucru, într-un moment în care Rusia se teme de scăderea influenței sale. Desigur, aceste idei din urmă impun anumite rezerve analitice, însă în funcție de evoluția unor tendințe vom putea recurge și la estimări mai clare privind implicarea și beneficiile directe ale Rusiei.
Zelenski, pledoarie pentru România: „A ales Ucraina în cel mai dificil moment al istoriei noastre”
Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, cu prilejul primei sale vizitei oficiale pe care acesta a efectuat-o în România. Cei doi șefi de stat au semnat ridicarea relației dintre cele două țări la nivel de Parteneriat Strategic.
„Sunt foarte bucuros să vizitez Bucureștiul. Vă mulțumesc domnule președinte, mulțumesc tuturor românilor pentru susținere și ajutor în această perioadă grea. Îmi aduc aminte cât de călduros au fost întâmpinați oamenii noștri. România ne-a oferit sprijin militar și umanitar.
România a ales Ucraina în cel mai dificil moment al istoriei noastre. Am discutat despre securitate în regiunea Mării Negre. Am vorbit de infrastructură, despre deschiderea unor punte de trecere noi la granița comună. Am vorbit și despre minoritățile naționale. În România vor fi antrenați piloții ucraineni și am discutat despre asta cu președintele României.
Am discutat despre solicitările noastre militare. În România se cunoaște bine cât de periculos este terorismul rusesc, cât de periculoase sunt dronele și rachetele care atacă satele de lângă granița României. Se înmulțesc porturile de pe Dunăre care asigură necesitățile de alimente pentru alte țări. Va începe sa funcționeze un coridor pentru cereale prin Republica Moldova. Suntem convinși ca și Ucraina și Moldova vor deveni membre ale Uniunii Europene”, a declarat la Cotroceni președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Sursă foto: Facebook Klaus Iohannis, președintele României
Liderul ucrainean nu a dat „tot din casă” – „Ce am obținut? În primul rând, acorduri bune legate de arme”
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a dezvăluit – păstrând totuși o notă de mister – după vizita efectuată în România, în ce constă ajutorul militar oferit de guvernul României.
„Nu vă pot dezvălui totul acum, muniția de artilerie e bifată și, la fel, întărirea sistemelor antiaeriene – bifată. Încă pregătim anumite lucruri care vor avea un impact puternic. Un centru de pregătire pentru piloții de F-16 se organizează acum în România, iar piloții ucraineni vor fi printre primii care se vor antrena aici”, a spus Zelenski într-un mesaj filmat din avionul prezidențial și postat pe rețelele sociale.
Iohannis: „Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul”
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre relația dintre cele două țări și despre ajutorul României pentru Ucraina „cât este necesar, până la victorie”.
„Această vizită are un caracter istoric pentru relația biletarală și transmite un mesaj puternic privind angajamentul nostru constructiv. Am decis azi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relația biletarală la nivel de parteneriat strategic.
Am semnat o declarație comună care evocă acest cadru principal de cooperare. Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul, dar avem datoria și responsabilitatea de a ne proiecta relația pe termen lung. Vom continua sprijinul, inclusiv cel militar, cât este necesar, până la victorie”, a declarat Klaus Iohannis.
CITIȚI ȘI: