EXCLUSIV | De ce nu se poate judeca Dosarul Revoluției nici după mai bine de 30 de ani

Procurorii Secției Parchetelor Militare au contestat decizia judecătorilor de restituire a Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu, Iosif Rus și Gelu Voican Voiculescu au fost acuzați de crime împotriva umanității. Este a doua oară în decurs de un an când cauza se întoarce la parchet, însă nici până acum procurorii n-au lămurit toate aspectele de nelegalitate din rechizitoriu, pe care fie instanța, fie părțile le-au descoperit. Între timp, în decembrie 2021, România va marca 32 de ani de la Revoluție.

Fostul președinte Ion Iliescu este judecat în cameră preliminară pentru infracțiuni contra umanității, alături de fostul general Iosif Rus și fostul viceprim-ministru în Cabinetul Roman, Gelu Voican Voiculescu, în legătură cu evenimentele sângeroase din decembrie 1989.

Pe 21 mai 2021, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare (SPM). Contestația se va judeca în 29 octombrie 2021, tot la ICCJ, unde un complet de doi judecători va lua o decizie definitivă.

Și în 9 octombrie 2020, Dosarul Revoluției fusese restituit procurorilor pentru a remedia o serie de aspecte pe care judecătorul le-a constatat a fi nelegale. Magistratul ICCJ a trimis dosarul la SPM, punându-le în vedere procurorilor militari că au la dispoziție cinci zile să remedieze respectivele probleme. Procurorii s-au conformat și dosarul s-a întors în instanță.

Numai că, pe 26 martie 2021, rechizitoriul a „picat” din nou testul în sala de judecată, iar judecătorul l-a trimis a doua oară la Parchet, pe 21 mai.

Contestația Parchetului Militar se judecă peste o lună

GÂNDUL prezintă, în exclusivitate, extrase din contestația procurorilor SPM împotriva acestei ultime decizii și care anume sunt problemele din rechizitoriul prin care Ion Iliescu, Iosif Rus și Gelu Voican Voiculescu au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității.

De la început trebuie spus că a doua decizie de restituire la Parchet înseamnă că instanța de judecată a constatat că procurorii de la SPM n-au rezolvat problemele constatate anul trecut, adică pe 9 octombrie 2020.

Trei vicii de procedură de natură a atrage nulitatea rechizitoriului au fost invocate atunci, de către Asociația 21 Decembrie 1989, respectiv:

• confirmarea rechizitoriului de către un procuror care a lucrat în dosar (n.r. – general magistrat, procuror Gheorghe Cosneanu, fost șef al SPM),
• alipirea a sute de volume care nu au legătură cu procesul, de către procurorul de caz, colonel magistat Cătălin-Ranco Pițu, actual șef al SPM
• controverse cu privire la data finalizării rechizitoriului, în 2019, aşa cum rezultă dintr-un matrial video în care apar procurorii Gheorghe Cosneanu și Cătălin-Ranco Pițu.

Fără a remedia aceste aspecte, procurorii SPM au formulat o contestație împotriva deciziei de restituire, în care se referă în mod explicit la doar unul dintre cele trei aspecte menționare mai sus, respectiv cel legat de numărul de volume trimise în instanță.

Cum justifică SPM „umflarea” rechizitoriului

„La data de 15 aprilie 2019, dosarul SPM nr. 11/P/2019 a fost înaintat ICCJ, spre competentă soluționare. Prin adresa de înaintare s-a menționat că dosarul este compus din 2.755 volume, la care se adaugă cele 234 volume ale dosarului SPM 200/P/2007, totalizând astfel 2.989 volume. Procedura de predare-primire a dosarului a fost în mod riguros îndeplinită, grefierul ICCJ desemnat să preia dosarul semnând pentru primirea numărului de volume anteindicat. Ulterior, în cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară a constatat că numărul total al volumelor dosarului este de 2.995, așadar cu șase volume în plus”, se arată în contestație SPM.

Procurorii militari arată că în urma efectuării urmăririi penale în Dosarul Revoluției (având numărul 11/P/2014) a fost constituit un număr de 2.995 de volume, incluzând și volumele dos. SPM nr. 200/P/2007, cunoscut drept Dosarul Sibiu.

„S-a procedat în acest fel având în vedere că un eventual număr mai mare de volume (aflate în posesia instanței) nu afectează drepturile inculpaților în niciun fel. Analiza acestor volume (eventual în plus) va releva că nu au un conținut care să modifice stările de fapt și/sau de drept stabilite prin rechizitoriul SPM. Pe parcursul urmăririi penale, inculpații au exercitat dreptul de a consulta întregul material de urmărire penală, așadar inclusiv volumele considerate ca fiind în plus. Pe cale de consecință, dreptul lor la apărare nu a fost alterat”, scriu procurorii SPM în contestație.

Numai că revoluționarii – reprezentați de Asociația „21 Decembrie 1989”, președinte Doru Mărieș – arată că Dosarul Sibiu n-avea ce căuta în rechizitoriul lui Ion Iliescu și al celorlalți doi inculpați, acesta fiind „umflat”.

„Augustin Lazăr (fostul procuror general – n.r.) spunea că numărul de volume e 3.300, din care peste 2.000 lucrate de ei. (…) Ce au făcut aceşti indivizi: ei au măturat efectiv tot ce a fost acolo, inclusiv dosare închise, şi le-au alipit ca să se laude cât au lucrat ei. În realitate, nu ştiu dacă au 400-500 de volume în toată această perioadă. Şi doamna preşedinte întreabă: de ce mi-aţi trimis Dosarul «Sibiu», care nu are nicio legătură?”, a explicat Doru Mărieş în data de 24 februarie 2021.

Anchetatorii recunosc:  „Dosarul Sibiu”, atașat „în completare”

Din contestație procurorilor SPM rezultă că și ei recunosc că „Dosarul Sibiu” nu are ce căuta în Dosarul Revoluției, dar l-au atașat oricum.

Iată cum justifică procurorii SPM atașarea Dosarului Sibiu în rechizitoriu: „ «Dosarul Sibiu» a fost soluționat de SPM prin rezoluția nr.200/P/2007 din data de 01 martie 2010 (soluție de netrimitere în judecată). (…) Instanţa (n.r. – Tribunalul Militar Teritorial București a stabilit că rezoluţia SPM a fost temeinic motivată, atât în fapt cât şi în drept, în baza unui probatoriu amplu şi corect administrat. Atașarea «Dosarului Sibiu» la dosarul SPM nr. 11/P/2014 (n.r.- Dosarul Revoluției), cu scopul completării probatoriului, nu a cauzat niciun fel de vătămare prin care să fie aduse atingeri  drepturilor părților din dosar. Acuzațiile aduse celor trei inculpați nu au fost fundamentate pe probele aflate în dos. SPM 200/P/2007”, scriu procurorii.

Când a fost trimis în judecată Dosarul Revoluției? Bâlbele procurorilor

Mai sunt însă două aspecte de nelegalitate invocate de revoluțonari la care procurorii SPM nu se referă în contestație: confirmarea rechizitoriului de către un procuror care a lucrat în dosar și controverse cu privire la data finalizării rechizitoriului.

„Unul dintre vicii este o filmare în care procurorii militari spun că au semnat trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi la trei zile după data comunicată, oficial, de Parchetul General. Cei trei s-au filmat în birou (n.r. – procurorii Gheorghe Cosneanu și Cătălin Ranco Pițu sunt în uniforme de magistrați militari, în prezența unei alte persoane, consilier), iar înregistrarea a ajuns la inculpaţi. (…) Sunt 3 adrese pe care eu le-am făcut anul ăsta către Secţia Parchetelor Militare, ale căror răspunsuri le semnează chiar procurorul Cătălin Ranco Piţu. Spune că rechizitoriul a fost semnat pe data de 5 aprilie 2019. Într-una spune că rechizitoriul a fost confirmat pe data de 8 mai. În alta spune că a fost confirmat pe 8 aprilie. În cea de-a treia adresă scrie negru pe alb că l-a verificat şi inclusiv semnat pe data de 5 aprilie. Oricum îl prindeam: dacă zicea pe 8, îl prindeam cu minciuna pe document, dacă zicea că e 5, îl prindeam cu minciuna pe înregistrare”, a declarat Doru Mărieș.

GÂNDUL redă înregistrarea respectivă, pusă la dispoziție de Doru Mărieș.

Concret, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989“ a intrat în posesia unei înregistrări video care îi surprinde pe Gheorghe Cosneanu, fost şef al Parchetelor Militare (în funcţie în primăvara anului 2019 – n.r.), pe procurorul Cătălin Ranco Piţu şi pe un consilier, a cărui identitate nu este încă stabilită, în timp ce semnează trimiterea în judecată a inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus în Dosarul „Revoluţiei“, pentru fapte comise în perioada 22-30 decembrie 1989.

Numai că, în înregistrare, procurorii cu greu se pun de acord asupra datei în care s-au filmat. Unul spune în faţa camerei video că este data de 8 aprilie 2019, altul îl corectează: 9 aprilie. Apoi, unul spune că anul este 2018, altul 2019. Problema identificată de Doru Mărieş este că Parchetul a comunicat, oficial, că Iliescu, Voican-Voiculescu şi Rus au fost trimişi în judecată pe 5 aprilie 2019.

Fostul șef al SPM și-a avizat inclusiv propriile lucrări

Al doilea viciu despre care SPM nu amintește nimic în contestație e cel legat de faptul că fostul şef al Parchetelor Militare, gen. (r) Gheorghe Cosneanu, a vizat ca procuror ierarhic superior un rechizitoriu în care tot el a lucrat, după Revoluție.

„Era pericolul ca doamna preşedinte să nu vadă aceste 600 de lucrări făcute în dosar de către Gheorghe Cosneanu. El a lucrat în acest dosar şi orice student la Drept în anul I ştie că cel care lucrează în dosar nu are voie să confirme (n.r. – rechizitoriul). Îi era foarte greu judecătoarei să caute 600 şi ceva de file într-un milion de pagini. Noi le-am scos şi am sesizat-o cu fiecare filă lucrată de Gheorghe Cosneanu, fiecare declaraţie luată, fiecare infirmare. Şi îi întreabă (n.r. – judecătoarea pe procurori) de ce a confirmat, dacă a lucrat în dosar”, a mai declarat Doru Mărieş.

În rechizitoriul întocmit de către procurorii SPM, evenimentele din decembrie 1989 sunt împărţite în două perioade în funcţie de momentul fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu, cu elicopterul, de pe clădirea Comitetului Central: prima perioadă, între 14 şi 22 decembrie 1989, este cea a unei revoluţii autentice, iar cea de-a doua este ulterioară datei de 22 decembrie, care ar echivala cu o contra-revoluţie sub comanda FSN-MApN.

Cronologie: Dosarul Revoluției a stat aproape 30 de ani pe rolul Parchetelor

Iată parcursul Dosarului Revoluției din anii ’90 până la trimiterea în judecată:

• În anul 1997, odată cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara” (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj” şi Dosarul „Sibiu”.
• În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
• În 2007 la plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989” au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze. „Cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit CCR şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar”, își amintește Doru Mărieş.
• În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală.
• „Şi atunci eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.r. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victime. În 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei”, spune Mărieş.
• În 2015, pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei” şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, iar Curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
• Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei” a fost închis, iar cel al „Mineriadei” a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei” pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul lui Augustin Lazăr.
• În primăvara anului 2019, cu puțin timp înainte să își încheie mandatul de procuror general, Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției.