EXCLUSIV | Doru Paul, medic oncolog și cercetător de top: „Omul sfințește locul. Cuvintele pot fi vindecătoare sau, din contră, pot vătăma”

Publicat: 28 08. 2023, 10:00
Actualizat: 30 08. 2023, 16:26

Profesorul doctor Doru Paul crede cu adevărat că omul sfințește locul  și că o vorbă, un zâmbet, un cuvânt spuse la locul și la momentul potrivite pot ajuta la fel de mult ca un medicament. Meseria sa poartă triumful științei, dar și harul empatiei și iubirii de oameni, fără de care a devenit conștient că, orice ai face, nu ai cum să fii un medic bun.

Doru Paul – profesor asociat al Universității Cornell din New York, cu experiență de peste 20 de ani în tratarea pacienților oncologici din spital, dar și cercetător și investigator principal în mai mult de 40 de studii clinice – a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre progresele zonei oncologice în 2023, dar și despre cât de aproape sau de departe suntem de un “leac” al cancerului.

Prof. dr. Doru Paul, medic oncolog și cercetător de top

Specialistul român, stabilit în Statele Unite, acolo unde face medicină la standarde de excelență, spune că, pentru majoritatea tipurilor de cancer, cel mai mare risc îl reprezintă factorii de mediu și stilul de viață, mutațiile genetice contribuind și ele, dar într-o măsură mai mică. În opinia medicului oncolog, alimentația este probabil elementul cel mai important.

Medicul care tratează, cuvintele care mângăie și vindecă

Prof. dr. Doru Paul susține că există mai multe tipuri de cancer care au devenit în majoritate vindecabile datorită progreselor chimioterapiei, cum ar fi, de exemplu, leucemiile la copii, cancerele de testicul sau coriocarcinoamele, sau al terapiilor țintite, leucemia cronică mieloidă fiind exemplul cel mai cunoscut.

Ținând cont și de progresul tehnologic imens, specialistul este optimist că, în viitor, „vor apărea metode mult mai perfecționate de depistare a cancerelor într-o formă precoce.”

Medicul estimează că, și în contextul pandemiei care a resetat multe dintre standardele de lucru, telemedicina va fi folosită din ce în ce mai mult, lucru care poate îmbunătăți în mod semnificativ managementul cancerului și discuțiile cu pacienții.

Profesorul dr. Doru Paul, care a tratat mii de oameni, mărturisește că felul în care îi vorbești unui pacient, tonul folosit, expresia feței, cuvintele folosite pot fi vindecătoare sau, din contră, pot vătăma.

Patru elemente sunt importante în ecuația vindecării bolnavului: experiența medicului, corectitudinea tratamentului, credința pacientului în vindecare și suportul dat pacientului de către membrii de familie.

„Heal”, proiectul care vine în ajutorul pacienților oncologici români

Medicul din România, astăzi un oncolog și un cercetător de renume mondial, nu a uitat nicio clipă de unde a plecat. Nu doar prin vorbe, ci și prin fapte.

Profesorul dr. Doru Paul organizează la București, din anul 2017, Simpozionul Translațional de Oncologie Personalizată pentru Combaterea Cancerului – STOP CANCER România -, un moment la care s-au adunat mai mult de 60 de speakeri din România și diaspora și la care au participat mai mult de 800 de specialiști.

Medicul susține că menirea acestui simpozion este aceea de a facilita dialogul între specialiștii oncologi din România și diaspora, iar pe de altă parte, de a crea o platformă de oncologie translațională pentru schimbul de informații și idei între cercetătorii din diferite domenii și clinicienii oncologi – voluntari și fără remunerație în acest demers -, având drept scop îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Profesorul dr. Doru Paul a vorbit și despre proiectul”Heal”, al cărui obiectiv este acela de a elimina anumite obstacole, astfel încât, indiferent de situația financiară sau locația geografică, fiecare pacient să aibă acces la expertiza medicală de care are nevoie.

Pe de altă parte, prin intermediul acestui proiect li se oferă pacienților și aparținătorilor furnizarea unei a doua opinii referitoare la opțiunile de tratament, ținând cont de realitățile locale.

„Fumatul sau obezitatea cresc incidența diferitelor tipuri de cancer”

Reporter: Domnule prof. dr. Doru Paul, sunteți medic și cercetător în oncologie și este foarte important că avem ocazia să stăm de vorbă cu oameni ca dvs, dedicați pacienților și studiului acestei boli greu de tratat. Deși, paradoxal, tehnologia avansează cu o viteză amețitoare și suntem la un click distanță de orice, auzim tot mai des despre oameni diagnosticați cu boli din gama oncologică. Se poate vorbi – ca să facem puțin diferența între mituri și realități – despre o legătură între nivelul de viață – alergătură, stres, alimentație – și declanșarea unei boli maligne?

Prof. dr. Doru Paul: Bolile maligne au un buchet de cauze interconectate atât intracelulare (alterații genetice, modificări epigenetice, schimbări metabolice etc.), cât și extracelular, legate de particularitățile țesutului din care se nasc, de factori ai organismului (comorbidități, obezitate etc,) sau din mediul înconjurător (radiații ultraviolete, radon etc.). Există, bineînțeles, și factori psihologici care pot afecta imunitatea și psiho-neuro-imuno-oncologia este un  domeniu care se dezvoltă foarte rapid.

Cititorii poate au auzit de sindromul ereditar de cancer de sân corelat cu mutațiile genei BRCA. Pe parcursul vieții, riscul unei femei purtătoare a unei gene cu mutații BRCA este însă de 30-50 la sută și nu de sută la sută. Fumatul sau obezitatea cresc și ele incidența diferitelor tipuri de cancere, însă doar o minoritate a fumătorilor sau a persoanelor obeze dezvoltă cancer.

Așa cum a fost demonstrat în studiile cu gemeni monovitelini din țările nordice, în aproximativ 5-10% din cancere există o puternică influență ereditară.

Pentru majoritatea tipurilor de cancer, însă, factorii de mediu și stilul de viață sunt cei mai importanți factori de risc, mutațiile genetice contribuind și ele, dar într-o măsură mai mică. Dintre factorii de mediu, alimentația este probabil elementul cel mai important.

„Anticipez că vor apărea metode mult mai perfecționate de depistare a cancerelor într-o formă precoce”

Spuneați recent într-un interviu că:, ”În viitorul foarte apropiat, este posibil să fie introduse teste care să prezică apariția diferitelor tipuri de cancer cu mai mulți ani înainte”. Ce se întâmplă cu oncologia în ziua de astăzi? Cât de aproape sau de departe suntem de un “leac” al cancerului?

Există mai multe tipuri de cancer care au devenit în majoritate vindecabile datorită progreselor chimioterapiei – cum ar fi, de exemplu, leucemiile la copii, cancerele de testicul sau coriocarcinoamele -, sau al terapiilor țintite – leucemia cronica mieloidă este exemplul cel mai cunoscut.

Deși, în ultima decadă, imunoterapia a îmbunătățit prognosticul multor cancere, din păcate, cancerele metastatice ale tumorilor solide sunt încă în marea lor majoritate incurabile și reprezintă cauza principală de mortalitate prin cancer. În viitorul apropiat, anticipez că vor apărea metode mult mai perfecționate de depistare a cancerelor într-o formă precoce, care vor duce la scăderea drastică a mortalității bolilor de cancer.

Prevenția și diagnosticul precoce sunt “leacuri” tangibile și realizabile în viitorul apropiat. În ceea ce privește tratamentul cancerelor care se prezintă de la început sub forma metastatică, un progres important îl vor reprezenta tratamentele care se adresează procesului metastatic în sine, și nu doar diviziunii celulare. Din păcate, nu ne aflăm încă acolo, însă sunt acum în desfășurare trialuri clinice promițătoare.

„Majoritatea efectelor secundare pot fi reduse la minimum”

Care sunt cele mai performante tratamente în cancere și ce presupun ele, ce trebuie să știe pacientul care ajunge, din nefericire, într-o astfel de situație?

În oncologie, cel mai performant tratament este cel care funcționează și, din păcate, nu există panacee. Este important ca pacientul să participe activ la tratament, în sensul de a se implica activ în deciziile diferitelor opțiuni terapeutice.

Aveți 23 de ani ani de experință ca medic oncolog. O viață de om, aș spune, într-o zonă în care trebuie să-ți lași și amprenta cunoștințelor, dar și sufletul, atunci când vorbești cu oamenii, cu pacienții din fața ta. Care sunt cele mai mari frici privitoare la chimioterapie și ce vă întreabă cel mai des oamenii?

Frica de chimioterapie este cel mai adesea frica de efectele ei secundare: grețuri, vărsături, starea de slăbiciune, durerea, căderea părului etc. În ultimele două decenii, s-au facut progrese semnificative în prevenția și tratamentul efectelor secundare ale chimioterapiei și, în ziua de astăzi, majoritatea efectelor secundare pot fi reduse la minimum.

„Imunoterapia a luat un mare avânt, fiind acum folosită în majoritatea tipurilor de cancer”

Profit de expertiza dumneavoastră în zona oncologică și vă întreb ce este imunoterapia și ce rezultate dă?

Imunoterapia se referă la stimularea sistemului imun pentru a distruge celulele canceroase. În ultimul deceniu, imunoterapia a luat un mare avânt, fiind acum folosită în majoritatea tipurilor de cancer. Tratamentele cu imunoterapie de tip inhibiție de checkpoints în melanomul malign sau în cancerul pulmonar, sau imunoterapia de tip CAR-T în anumite tipuri de leucemii sau limfoame au dus la rezultate remarcabile.

Din păcate însă, în majoritatea celorlalte tipuri de cancer, rezultatele imunoterapiei sunt mult mai puțin spectaculoase, în general doar aproximativ unu din cinci pacienți răspunzând la acest tip de tratament și vindecările sunt rare folosind agentii aprobați în prezent.

„Acești medici voluntari își desfășoară activitatea fără remunerație, din dorința sinceră de a ajuta bolnavii din țară”

Ați organizat, în această primăvară, la București – și faceți acest lucru din 2017 – cel de-al VII-lea Simpozion Translațional de Oncologie Personalizată pentru Combaterea Cancerului, STOP CANCER România. Știu, de asemenea, că ajutați prin intermediul „Asociației Heal” pacienții români și aș vrea să ne povestiți despre asta, pentru că știu că informațiile dumneavoastră le pot fi de mare folos unor oameni care sunt disperați și care nu știu încotro să se îndrepte.

Simpozionul STOP CANCER România se află anul acesta la ediția a șaptea și este organizat împreună cu colegii mei, dr. Adina Croitoru și dr. Florin Băcanu. La simpozion au venit mai mult de 60 de speakeri din România și diaspora, și au participat mai mult de 800 de specialiști. Scopul acestui simpozion este de a facilita dialogul între specialiștii oncologi din România și diaspora, iar pe de altă parte, de a crea o platformă de oncologie translațională pentru schimbul de informații și idei între cercetătorii din diferite domenii ale științelor fundamentale și clinicienii oncologi, în scopul dezvoltării de proiecte comune.

Prin aceste platforme de colaborare și informare, dorim să contribuim atât la îmbunătățirea modalităților de diagnostic ale cancerului, cât și la ameliorarea prognosticului și a calității vieții pentru pacienții cu cancer din România. Am lansat proiectul Heal acum un an, alături de un grup de medici extraordinari din diaspora, specialiști în domeniul oncologic, care nu au uitat niciodată de unde au plecat și au dorit să se implice pentru a face o diferență în sistemul de îngrijire oncologică din România.

Este o inițiativă de colaborare internațională de pionierat, prin care, cu ajutorul tehnologiei, am stabilit o rețea virtuală, conectând oncologi, radioterapeuți, chirurgi și patologi din diferite locuri pentru a discuta cazuri individuale și pentru a ajunge la un consens privind planurile de tratament. Toți acești medici voluntari își desfășoară activitatea fără remunerație, din dorința sinceră de a ajuta bolnavii din țară.

„Pacienții din zonele mai îndepărtate sunt puțin conectați la medicii specializați”

Cum vedeți situația din România în ceea ce privește accesul la centre medicale specializate și la medici oncologi?

În România, mai ales în zonele rurale sau în orașele de provincie, accesul la centrele medicale specializate și la medici oncologi cu expertiză poate fi dificil, din cauza distribuției inegale a serviciilor medicale pe teritoriul țării și a inegalităților financiare. Astfel, pacienții din zonele mai îndepărtate sunt puțin conectați la medicii specializați și tratamentele disponibile în centrele urbane mari.

Scopul proiectului nostru, Heal, a fost să elimine aceste obstacole, astfel încât indiferent de situația financiară sau locația geografică, fiecare pacient să aibă acces la expertiza medicală de care are nevoie.

Pe de o parte, proiectul facilitează colaborarea dintre medicii din România și specialiștii oncologi din alte țări, permitând schimbul de informații și experiență în cadrul unor Consilii Multidisciplinare Virtuale (Virtual Tumor Board) care au ca scop și dezvoltarea cunoștințelor medicilor tineri și specialiștilor în formare. Pe de altă parte, sprijinul pe care îl oferim pacienților și aparținătorilor constă în furnizarea unei a doua opinii referitoare la opțiunile de tratament, având în vedere, desigur, realitățile locale.

Cancerul este o boală complexă, iar alegerile terapeutice pot fi dificile pentru pacienți și aparținători. Există multiple opțiuni de tratament, iar pacienții pot fi copleșiți de decizii importante care le pot afecta viața.

Prin proiect, ne-am dorit să aducem claritate și direcție în viața pacienților, ajutându-i să facă față provocărilor cu care se confruntă. Pentru a beneficia de acest sprijin gratuit, încurajăm medicii și pacienții să ne contacteze prin adresa de email info@asociatiaheal.ro sau pe platforma partenerilor noștri de la Medicai. Pacienții pot transmite documentele lor medicale prin intermediul platformei Medicai la https://app.medicai.io/upload/Heal21, iar apoi, unul dintre medicii coordonatori din țară va contacta specialistul potrivit pentru a revizui cazul.

„Contează nu numai ce spui, ci și cum spui, tonul pe care sunt comunicate anumite vești”

Cât de importantă este relația medic-pacient, felul în care vorbești cu omul din fața ta, ce îi transmiți, cum îi explici?

Contactul direct cu pacientul și relația nemijlocită medic-pacient va rămâne esențială și în era telemedicinii. Prezența medicului pe un ecran este diferită de prezența lui fizică lângă pacient, care poate avea, în sine, un efect terapeutic.

Telemedicina, însă, poate să faciliteze mult procesul diagnostic sau terapeutic, fiind complementară consultației în persoană.

Cuvintele pot fi vindecătoare sau, din contră, pot vătăma. Contează nu numai ce spui, ci si cum spui, tonul pe care sunt comunicate anumite vești, expresia feței medicului etc. De aici și expresia “medicul este cel mai bun medicament.”

„Secolul XXI este și va fi secolul biologiei și medicinii”

În copilărie, visați la o carieră de matematician, cu cifre, socoteli, bilanțuri. Ce v-a determinat să schimbați “macazul” și să alegeți medicina?

Este vorba de preferințe și alegeri personale. Pentru mine, problemele de matematică inventate de mintea omului sunt mai puțin interesante decât problemele biologiei. Secolul XX a fost secolul fizicii, secolul XXI este și va fi secolul biologiei și medicinii. Desigur, la fel ca în fizică, și în biologie, colaborarea cu matematica este necesară.

Pentru a facilita progresul din biologie, însă, va fi necesară invenția de noi structuri și metode matematice, la fel ca în fizică, în care spațiile Minkovski au facilitat formalizarea teoriei relativității sau teoria matricilor a lui Heisenberg a stat la baza formalismului matematic al teoriei cuantice. 

Domnule doctor, există medicină, există vindecare fără credință?

Într-un manual ayurvedic de medicină vechi de mai bine de doua milenii sunt descrise patru elemente importante pentru vindecarea bolnavului: experiența medicului, corectitudinea tratamentului, credința pacientului în vindecare, suportul dat pacientului de către membrii de familie. Toate aceste elemente contribuie la vindecare.

„Un zâmbet poate ajuta uneori un pacient la fel de mult ca un medicament”

Care ar fi cel mai important sfat pe care i l-ați da unui medic tânăr? Ce te face să fii un medic bun?

Ceea ce diferențiază medicul bun este grija față de pacienți. Atunci când îți pasă cu adevărat de pacient, acesta simte și se stabilește o relație de încredere reciprocă și colaborare care favorizează vindecarea. Cel mai important sfat pentru un medic tânăr este să își descopere și să își cultive, în afară de medicină, și alte preocupări care să îi permită să se relaxeze și să își păstreze o stare tonică și optimistă. Un zâmbet poate ajuta uneori un pacient la fel de mult ca un medicament.

Privind în urmă, cât de important a fost pentru medicul care sunteți astăzi să poată studia în Franța, să poată studia și profesa în America? Omul sfințește locul sau contează foarte mult să ai și aparatura necesară, să poți să coroborezi cunoștințele cu performanța tehnologică?

Indiscutabil, omul sfințeste locul. Aparatura avansată poate ajuta diagnosticul și modalitățile terapeutice, dar medicul și contactul uman ramân elemente esențial ale procesului terapeutic.

„Cred că medicina viitorului va fi, asemenea fizicii viitorului, integrativă”

Cum arată medicina viitorului? Sunt semne bune?

Telemedicina, cred, va fi folosită din ce în ce mai mult. De la gestionarea rețetelor și monitorizarea la distanță a pacienților până la consultații cu specialiști pentru a doua opinie asupra diagnosticelor, îngrijirea paliativă și gestionarea durerii, telemedicina poate îmbunătăți în mod semnificativ managementul cancerului.

Telemedicina este deja folosită în diverse centre medicale din SUA pentru administrarea chimioterapiei orale sau gestionarea medicamentelor paliative. De asemenea, în monitorizarea la distanță a pacienților prin programe de monitorizare remote care colectează date pentru a urmări starea lor de sănătate, progresul tratamentului și respectarea medicamentelor. Acest lucru permite medicilor să intervină prompt în cazul evoluțiilor îngrijorătoare, reducând necesitatea deplasarilor la spital.

Pacienții pot primi îngrijire mai comodă și personalizată, iar costurile, atât pentru ei, cât și pentru sistemele de sănătate, pot fi reduse semnificativ. De asemenea, cred că medicina viitorului va fi, asemenea fizicii viitorului, integrativă.

Va fi o medicină care va integra aspectele de particulă ale sistemelor biologice cu cele de câmp, ceea ce va duce la modalități terapeutice care pot părea astăzi proiecte SF. Va fi o medicină în care colaborarea inteligenței naturale a omului cu cea artificială a calculatoarelor și cu noile tehnologii vor duce la apariția unei noi specii umane, homo bionicus.


Prof. dr. Doru Paul a obținut diploma de medic urmând cursurile Facultății de Medicină ”Carol Davila” din București, în anul 1993. De la Facultatea Paris 7 – Universitatea Paris Diderot -, în anul 1995 a obținut diploma de Oncologie Clinică și în 1996 a obținut diploma de Chronobiologie și Masteratul în Biologia Îmbătrânirii, de la Facultatea Paris 6.

În 2016, prof. dr. Doru Paul a primit titlul de Doctor în Științe (PhD) summa cum laude în Oncologie Clinică Personalizată, de la Facultatea de Medicină din Craiova, România. După rezidențiatul în medicină internă de la Spitalul Jacobi din Bronx, în 2002 a absolvit un fellowship în hematologie și oncologie medicală la Montefiore Hospital.

Prof. dr. Doru Paul are o istorie importantă ca cercetător translațional și clinic. Din 2003 și până în prezent, a fost cercetător principal sau investigator principal local în 40 de studii clinice și investigator principal asociat în alte 20. A conceput și a efectuat mai multe studii inițiate în calitate de investigator și a inițiat trei studii aprobate de FDA pentru investigarea de noi medicamente.

Medicul Doru Paul este cel care a conceput primul studiu pilot de utilizare a fluorodeoxiglucozei (FDG) pentru tratamentul targetat al cancerului uman, obținând aprobare de la FDA și finanțare de la Institutul Northwell Health Cancer.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Povești cu har din lumea necuvintelor. Preotul care slujește prin semne: „Este crucea mea, locul în care nu vrei nicio plată”

EXCLUSIV VIDEO | Există medicină fără credință? Mărturia emoționantă a unui doctor de terapie intensivă: „Noi, medicii, ne luptăm cu moartea. Dacă nu am crede că o putem birui, mare parte din această profesie n-ar mai avea sens”

EXCLUSIV VIDEO | Mircea Iliescu, doctor în genetică la Cambridge: ”Au existat nesiguranță și frică pentru virusul nou. Fără tratamente moderne, problemele sociale ar fi fost mult mai grave”