EXCLUSIV | După cazul polițistului șef de la Brașov arestat pentru scurgeri de informații din dosare, un avertizor de integritate dezvăluie posibile fapte penale și la Brigada Operațiuni Speciale Oradea

Un șef de la Brigada Operațiuni Speciale Brașov este de o lună arestat pentru scurgeri de informații din dosare către persoane supravegheate de anchetatori. Același polițist șef a determinat o colegă să îngreuneze ancheta într-un dosar de corupție al unui agent de la Rutieră care ar fi dus procurorii și pe urmele unui om de afaceri.

La scurt timp după cazul de la Brașov, redacția Gândul a primit de la un avertizor de integritate informații și probe care ar devoala presupuse nereguli ce s-ar petrece de ani buni și la Brigada Operațiuni Speciale Oradea. Probele ar arăta, spune sursa citată, posibile fapte de abuz în serviciu, delapidare și chiar divulgarea unor date nepublice, ultima fiind chiar faptă similară cu cea pentru care este acuzat unul dintre șefii de la Brigada Operațiuni Speciale Brașov.

Avertizorul de integritate este persoana care dezvăluie posibile abuzuri sau fapte ilegale care ar fi avut loc într-un instituție. El poate raporta faptele, cu probe pe care le deține, la organele de anchetă, la autorități publice sau prin intermediul presei.

Redacția Gândul a decis să publice, în mai multe părți, informațiile și datele primite de la persoana care se declară avertizor de integritate – și a cărei anonimitate o vom proteja -, în cazul unor fapte de la Brigada Operațiuni Speciale Oradea ce ar trebui anchetate de procurori.

Brigăzile de Operațiuni Speciale fac parte din Direcția Operațiuni Speciale, unitate de elită a Poliției Române și structura operativă care asigură suportul judiciar al procurorilor în dosarele penale. Aceștia sunt ofițerii care produc prin metode tehnice specifice probele esențiale care ajută procurorii să pună sub urmărire suspecți și să finalizeze dosarele penale cu trimiteri în judecată.

Ofițerii judiciariști ai acestor structuri sunt cei care primesc mandatele de supraveghere tehnică prin orice formă, precum filaje, urmăriri, localizare prin satelit, supravegherea discuțiilor telefonice și ambientale, fotografierea de la distanță, implementări și extracții de tehnică specifică, care accesează locații conspirate ale Inspectoratului și alte asemenea proceduri. Acești ofițeri sunt desemnați de către procurori pentru îndeplinirea ordonanțelor sau ale mandatelor provenite de la instanțe.

Polițiști anchetați de DNA pentru că au dat inculpaților informații din dosare

Cazul scurgerilor de informații de la Brigada Operațiuni Speciale Brașov nu este singular, ci doar ultimul din șirul situațiilor în care, în ultimii 30 de ani, cei care ar trebui să ajute la prinderea infractorilor au ajuns să îi ajute, spunându-le că sunt interceptați, că le vor fi percheziționate casele, dându-le numele denunțătorilor și ale unor martori protejați.

Au fost situații în care persoane vizate de percheziții vorbeau pe telefon că știu că sunt urmărite de polițiști și procurori, cel mai notabil fiind acela în care un inculpat i-a aștepta pe anchetatorii veniți la percheziții cu cafeaua făcută și cu ușa deschisă, pentru a nu fi spartă.

Ultimul caz anchetat de procurorii anticorupție este al celor doi ofițeri de la Brigada Operațiuni Speciale Brașov.

• Dorin Rotaru, șef al unui birou din cadrul Brigăzii Operațiuni Speciale Brașov, a fost reținut și apoi arestat preventiv, din 19 mai, pentru că i-ar fi spus unei persoane vizate în două dosare penale, dintre care unul al DNA, că este sub supraveghere tehnică și că locuința îi va fi percheziționată.
• Ofițerul l-ar fi anunțat și pe un om de afaceri că ar putea fi cercetat într-un dosar în care era acuzat un agent de la Poliția Rutieră Brașov.
• Mai mult, în al doilea caz, ar fi determinat-o pe subalterna sa Bianca Elena Dîmbu să nu precizeze într-un document care urma să fie atașat la dosarul de urmărire penală aspecte relevante în administrarea probatoriului.

În septembrie 2021, procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Marius Eduard Moise, comisar șef în Poliția Română, pentru folosire de informații ce nu sunt destinate publicității și favorizarea făptuitorului. Faptele au fost comise în perioada în care Moise era ofițer de poliție judiciară în cadrul DNA și i-a dat unui funcționar din administrația locală date cu privire la urmărirea penală dintr-un dosar DNA.

În noiembrie 2020, au fost puși sub acuzare agenți de poliție și examinatori de la Serviciul Permise de Conducere Suceava, pentru că ar fi luat mită de la persoane care voiau să treacă de examenul pentru obținerea permisului de conducere. Printre cei acuzați este și Mihail Martin, ofițer de poliție judiciară la DGA Suceava, care îi spunea lui Radu Obreja, șef în Serviciul Permise de Conducere Suceava, cine sunt investigatorii sub acoperire din dosarul în care acesta era vizat de procurorii anticorupție, când urma să aibă loc un flagrant și în ce stadiu era ancheta.

Cazurile de scurgeri de informații din dosare, analizate într-un studiu MAI-DNA-PICCJ

Faptele care au afectat anchete sau chiar au dus la aflarea unor martori protejați au fost făcute publice nu doar de DNA, ci și de DIICOT și de alte parchete.

Într-un studiu comun făcut în 2020 de Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală Anticorupție, DNA și Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) se arată că, din cazurile analizate, rezultă că au existat situații în care angajați ai MAI au divulgat informații nedestinate publicității pentru obținerea unor foloase necuvenite (bani sau produse) pentru avertizarea, protejarea sau favorizarea unor rude sau persoane apropiate.

”Divulgarea de informații nedestinate publicității a condus atât la protejarea unor activități ilicite, cât și la compromiterea unor momente operative”, au scris autorii studiului.

În raport sunt prezentate patru cazuri în care polițiștii au divulgat informații din dosare:

• Fiind delegat în vederea efectuării de acte de urmărire penală, pe baza informațiilor rezultate în urma punerii în executare a autorizațiilor de interceptare a unor convorbiri telefonice, polițistul își dă seama de obiectul unei noi cauze disjunse și își avertizează o rudă, posibil implicată „în contextul în care știam că persoanele din anturajul lui politic ar putea să-i ceară să intervină în vreun fel sau să se implice în activități ilegale”.
• Informațiile accesate în virtutea atribuțiilor de serviciu și a ordonanței de delegare, cu privire la existența unui denunț, activitatea infracțională constatată, existența probelor și pregătirea unei operațiuni de prindere în flagrant, au fost transmise unui comisar din cadrul Gărzii Financiare. Acesta le-a transmis mai departe, încunoștințându-și un coleg despre existența dosarului penal ce îl viza, împiedicând realizarea flagrantului și îngreunând cercetările pentru probarea infracțiunii de corupție.
• Informațiile accesate în virtutea atribuțiilor de serviciu cu referire la data și ora la care erau planificate acțiuni mixte de control inopinat la societăți comerciale care ofereau spre vânzare substanțe etnobotanice erau transmise unui administrator ce avea în gestiune una din societățile vizate, acesta fiind sfătuit ca în perioada planificată să țină magazinul închis din motivul lipsei de marfă. În acest fel, organele de control abilitate au fost împiedicate să depisteze și să sancționeze corespunzător derularea unor activități de comercializare de substanțe și/sau produse ”etnobotanice”, potențial dăunătoare sănătății populației (în absența informațiilor cu privire la planificarea controalelor, respectiva societate a fost sancționată pentru mai multe nereguli constatate).
• Având în coordonare un serviciu specializat în domeniul informațiilor, prin atribuțiile de serviciu corespunzătoare funcției de conducere deținute, având acces la informații nedestinate publicității, a informat persoane din anturajul său cu privire la prezența unor nume/posturi telefonice în lucrări/solicitări de interceptare, dar și cu privire la persoane publice, aflate în funcții importante.

Ca regulă, polițiștii au divulgat informații din dosare în locuri publice, la domiciliul celui vizat de anchetă sau în mașina de serviciu a polițistului, fie verbal, fie în scris, mai scrie în raportul comun.