EXCLUSIV | După ce instanța de fond s-a pronunțat deja pentru ilegalitatea PUG-ului Capitalei, urmează a doua lovitură pentru Nicușor Dan: ”Hotărârea 279/2000 – PUZ Zone Protejate – suspectă de ilegalități flagrante și nulă de drept”

În Capitală, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Primăriei Municipiului București (PMB), există nu mai puțin de 98 de Zone Protejate care, teoretic,  prezintă calități istorice a căror protejare reprezintă un interes public. În anul 2000, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a adoptat Hotărârea nr. 279 referitoare la Zonele Protejate, numai că, după 22 de ani, această hotărâre este suspectă de ilegalități flagrante.

Zonele Protejate – instituite prin hotărâri ale Consiliilor locale – se definesc și se delimitează prin studii istorice, arhitecturale, urbanistice, peisagistice și prin planuri urbanistice (PUZ-uri) ale zonelor construite protejate.

Informațiile obținute de Gândul arată că Prefectura Capitalei a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) să efectueze un control care a avut ca punct de plecare Hotărârea 279/2000 – PUZ Zone Protejate.

EXCLUSIV Liberalii au comandat și nu au plătit. PNL are DATORII uriașe, în timp ce banii partidului s-au dus pe cartea lui Ciucă înainte de alegeri

07:00

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

Constatările ISC sunt devastatoare, din acest punct de vedere, iar Gândul prezintă informații în exclusivitate.

• Practic, Hotărârea CGMB nr. 279/21.12.2000 nu ar conține avizele necesare și nu ar fi fost îndeplinite procedurile legale pentru adoptarea ei.
• Fiecare dintre Zonele Protejate ar fi trebuit să aibă câte o documentație PUZ distinctă, avizată și aprobată, separat, printr-o hotărâre a CGMB.
• Numai că, în cazul Hotărârii 279/2000, s-a constatat că nici minima cerință nu a fost îndeplinită, respectiv precizarea numărului și denumirea Zonelor Protejate.
• Mai mult, nu există un act administrativ care să fi aprobat delimitarea și declararea celor 98 de zone protejate.
• Lipsesc studiile de fundamentare – bine elaborate și structurate pentru fiecare zonă în parte – care trebuiau să fie elaborate pe domenii.

Specialiștii în administrație precizează că Zonele Protejate nu pot fi aprobate decât în urma unor studii de fundamentare cu caracter analitic, care să precizeze caracteristicile zonei sau localității:

• Aducerea la zi a suportului topografic/cadastral – cerință obligatorie
• Condițiile geotehnice și hidrogeotehnice – cerință obligatorie
• Caracteristicile ”țesutului urban”
• Evaluarea impactului asupra mediului – cerință obligatorie
• Organizarea circulației și a transporturilor
• Delimitarea zonelor construite protejate

Asociația pentru Dreptul Urbanismului a atacat, în instanță, Hotărârea CGMB nr. 279/21.12.2000

De altfel, Asociația pentru Dreptul Urbanismului a deschis un proces, în luna octombrie a acestui an, prin care solicită magistraților de la Tribunalul București – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal – anularea acestui act administrativ, Municipiul București (prin primarul general Nicușor Dan) și Consiliul General al Municipiului București (CGMB) fiind ”pârâți” în dosar.

Următorul termen fixat de judecători în această speță este 1 februarie 2023.

Asociația pentru Dreptul Urbanismului solicită Tribunalului București anularea HCGMB nr. 279/2000

Zonele Protejate pe site-ul PMB nu sunt ”vizate spre neschimbare”

Acum, Zonele Protejate sunt menționate, punctual, pe site-ul primăriei administrate de Nicușor Dan – reprezentând aproximativ 60% din suprafața Capitalei -, numai că reprezentanții ISC avertizează că planșele aferente ”nu sunt vizate spre neschimbare”.

În același timp, planșele nu ar fi însușite de nicio persoană și ar putea fi modificate oricând în perioada de valabilitate a pretinsului PUZ.

Zona Protejată nr. 2 – Calea Griviței – nu este vizată spre neschimbare și ar putea fi modificată oricând

În consecință, ”tabloul” este sumbru la nivelul urbanismului în Capitală, iar ”frânele” puse de primarul general au, iată, o explicație.

Specialiștii în administrație susțin că Nicușor Dan – bazându-se pe un PUG anulat, la fond, de instanță, și pe aceste controversate Zone Protejate – ”a făcut din ele un fel de Biblie și distruge orice fel de investiție, iar Bucureștiul trebuie să rămână pe loc”.

”La toate planșele, nu numai aceasta referitoare la Calea Griviței, o să vedeți un cartuș – stânga jos -, adăugat prin juxtapunere. Se precizează anul 1999. Aceste planșe au fost pentru ședința de Zone Protejate din noiembrie 1999. Arhitectul-șef Adrian Bold le plasează ca fiind votate prin Hotărârea nr. 279 din decembrie 2000. Nici vorbă! A delimitat cu roșu, fără avize, fără studii istorice, a pus zonele verzi acolo unde a vrut, a se vedea legenda din dreapta sus. Toate sunt puse ca și cum ar fi din anul 2000, numai că ele nu au existat la dosarul din 2000”, avertizează specialiștii în administrație contactați de Gândul.

Zona Protejată nr. 1 – Calea Moșilor – nu este vizată spre neschimbare și ar putea fi modificată oricând

”Adrian Bold, actualul arhitect-șef al Capitalei, omul pe care se sprijină Nicușor Dan”

Contactat de Gândul, avocatul Radu Dinulescu a explicat în ce constă ”misterul” acestei hotărâri. În anul 2000, Adrian Bold, actualul arhitect-șef al Capitalei, nu ar fi ținut cont de toate prevederile legii în ceea ce privește un astfel de PUZ, prezentând consilierilor generali, spre aprobare, un simplu text care nu era susținut de studiile și avizele necesare.

Cele 98 de zone protejate reprezintă aproximativ 60% din suprafața Bucureștiului și, în astfel de condiții, investitorilor le sunt impuse, de peste două decenii, ”limitări excepționale”, numai că acestea se bazează ”pe o hotărâre nulă de drept”.

”Este vorba despre vestita – cu ghilimelele de rigoare – Hotărâre 279 din luna decembrie a anului 2000. La vremea respectivă, Adrian Bold, actualul arhitect-șef al Capitalei, omul pe care se sprijină, de altfel, Nicușor Dan, n-a păstrat niciun considerent legal pentru aceste PUZ-uri. Un PUZ se votează cu un regulament scris și aprobat, cu o schiță a PUZ-ului, cu avize, cu acorduri, cu studii istorice. Numai că Adrian Bold nu a avut nimic din toate acestea.

El a pus o hotărâre cu un text simplu – ”Se votează PUZ Zone Protejate” – fără să spună câte zone istoric protejate are Bucureștiul și care sunt studiile care au stat la bază. Adrian Bold a dorit să blocheze o suprafață cât mai mare din București, care să rămână la dispoziția lui, la Capitală. Pe restul zonelor, evident, dădeau autorizații și PUZ-uri și primăriile de sector”, a declarat avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.

Practic, hotărârea este nulă de drept. ISC-ul a și sesizat, în această chestiune, că Hotărârea 279/2000 este nulă de drept și că, de 22 de ani, sunt impuse investitorilor și statului, pe o suprafață cât jumătate din București, niște limitări excepționale, bazate pe o hotărâre nulă de drept. Nicușor Dan profită de asta și blochează toate investițiile, spunând că sunt în zone protejate”.

Avocatul Radu Dinulescu

Hotărârea CGMB nr. 279/2000

”În Hotărârea 279/2000 nu apăreau aceste 98 de zone protejate. Consilierii au votat în orb”

Avocatul Radu Dinulescu a mai precizat și că această controversată Hotărâre 279/2000 a fost votată în aceeași zi cu Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, iar consilierii CGMB au votat-o ”în orb”, din cauză că textul nu conținea exact ceea ce era mai important, cele 98 de Zone Protejate nefiind specificate.

Foarte grav, a mai dezvăluit Radu Dinulescu, este că cele 98 de Zone Protejate au fost create ”după aceea”, chiar de arhitectul Adrian Bold, dar fără a conține avizele și cartușele semnate, așa cum prevede legea.

Hotărârea 279/21.12.2000 a fost votată în aceeași zi din luna decembrie cu Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei (n.red. – HCGMB nr. 269/21.12.2000). Numai că PUG-ul ar fi trebuit să fie votat înainte, pentru ca Zonele Protejate să devină parte a PUG-ului! Un PUG care, acum, este anulat la fond.

În hotărârea respectivă nu apăreau aceste 98 de zone protejate care sunt menționate acum. Consilierii au votat în orb, cum se spune. Acele zone protejate – 98 la număr – au fost create după aceea, de Adrian Bold, fără semnături, pot fi găsite pe site-ul PMB, fără cartușe semnate, fără avize, fără absolut nimic.

Prefectura Capitalei va ataca în instanță această hotărâre și îl va obliga pe Nicușor Dan să o modifice. Dar să o modifice cu studii, cu proiecte, cu avize, pentru că – spre exemplu – istoricii nu și-au spus părerea în această chestiune. Noi nu știm de ce este declarată o anumită zonă ca fiind zonă protejată. E foarte, foarte grav ce s-a întâmplat.

Astfel, după ce instanța de fond s-a pronunțat deja pentru ilegalitatea PUG-ului Capitalei – urmează recursul -, vine la rând o a doua marotă a lui Nicușor Dan, Hotărârea 279/2000, numită PUZ Zone Protejate, suspectă de ilegalități flagrante și nulă de drept”, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.

”Nicușor Dan dă oameni în judecată pe Zone Protejate care nu există, de fapt. Hotărârea nr. 279/2000 nu are în spate nimic din ceea ce prevedea legea, fiindcă legea prevede cum anume se face un PUZ. Iar controlul ISC tocmai asta a scos în evidență”.

Avocat Radu Dinulescu

Cele 98 de ”Zone Protejate” ale Capitalei

Gândul prezintă și cele 98 de Zone Protejate, la nivelul Capitalei, așa cum sunt menționate, punctual, pe site-ul Primăriei Municipiului București.

Nicușor Dan, amendat cu 7.000 de lei de ISC

Inspectoratul de Stat în Construcții l-a amendat pe Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, cu 7.000 de lei, ”pentru neemiterea certificatului de urbanism pentru construirea unui bloc de 5 etaje pe spațiu verde în cartierul Primăverii”.

Nicușor Dan, la începutul lunii noiembrie, a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ISC și Instituția Prefectului, susținând că la mijloc este un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care aduce beneficiarului un ”cadou” de 3 milioane de euro.

După ce a fost amendat cu 7.000 de lei, Nicușor Dan lansează o acuzație gravă la adresa ISC, susținând că instituția ar lucra în detrimentul bucureștenilor.

”Vorbim de un PUZ prin care s-au făcut cadou beneficiarului cel puțin 3 milioane de euro și pe care l-am denunțat la DNA. Atitudinea ISC și în această speță arată clar că această instituție este un instrument care lucrează în detrimentul bucureștenilor”, a scris primarul general al Capitalei pe pagina sa de Facebook.

Inspectorul general ISC: ”Am dat PMB și primarului general undeva la 20 și ceva de sancțiuni până acum”

Cu doar câteva zile înainte ca primarul general al Capitalei să fie amendat de ISC, Paul Racoviță –  șeful acestei instituții – a fost invitat la Gândul Exclusiv, printre subiecte aflându-se și speța ”PUZ Primăverii 1”, Nicușor Dan transmițând că este vorba despre ”nelegalitate” și sesizând DNA, ISC și Instituția Prefectului.

„Într-adevăr, domnul primar general ne-a făcut, o dată cu plângerea penală, făcută publică peste tot, fostului arhitect-șef al municipiului București, ne-a făcut și o sesizare în acest sens, în care invocă motive de nelegalitate ale unei documentații de urbanism din anul 2018 sau 2019, dacă rețin eu bine, Primăverii 1.

În argumentele domniei sale ne trimite și ne spune că se încalcă o zonă protejată, studiată printr-un PUZ Zone construite protejate – aprobate tot în anul 2000 -, ne trimite o planșă și un regulament pentru zona respectivă, planșa, în cartuș, nesemnată, nu știm cine a elaborat-o, iar regulamentul, patru sau cinci pagini, scrise la calculator, nesemnate, neînsușite”, a detaliat Paul Racoviță la Gândul Exclusiv.

În timpul aceluiași interviu, șeful ISC a reamintit că PMB și primarul general al Capitalei au primit peste 20 de sancțiuni până acum, tocmai pentru depășirea termenelor de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor.

”N-ar fi rău să se înțeleagă la Direcția de Urbanism a Primăriei Capitalei: de câte ori am dat sancțiune – am dat PMB și primarului general undeva la 20 și ceva de sancțiuni până acum – pe petiții ale cetățenilor cu depășirea termenelor de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor, avem vreo șase sau chiar șapte câștigate în instanță, atât ne dă legea să facem.

Dar trebuie să înțeleagă și instituția, și oamenii din Direcția de Urbanism a PMB că un certificat de urbanism – în cazul acesta, din Primăverii – nu înseamnă că «Da, îți dau voie să faci ce mi-ai cerut tu», poate să fie un certificat de urbanism cu negație. De ce Primăria nu îi dă investitorului un certificat în care să îi spună «Domnule, e spațiu verde» așa cum afirmă?”, se întreabă Paul Racoviță, șeful ISC.

CITEȘTE ȘI:

• Proiectul ”tichetelor anticriză” | Consilierii locali PNL din Sectorul 1, mesaj tranșant pentru Clotilde Armand: ”Legea se respectă, nu se negociază!”
• EXCLUSIV | Nicușor Dan anunță o nouă ”victorie” în instanță, dar este contrazis de surse din administrație: ”Din minciună în minciună, până la eșecul final”/ ”Ori nu a citit cu atenție, ori nu înțelege”
• EXCLUSIV | Clotilde Armand, contract de 45.000 de euro pentru o firmă în care un membru USR este acționar. Platforma online pentru voucherele anticriză, ”câștigată” în doar 34 de minute: ”Această atribuire directă miroase puternic a impostură și a cumetrie!”
• EXCLUSIV | ”Perla Bucureștiului”, o zonă ”verde” de peste 90.000 mp, la un pas de a fi cumpărată cu 17,000,000 € de compania miliardarului turc care construiește Autostrada Sibiu – Pitești! + Care este adevărata miză? + Rolul lui Neluțu Varga!
• Liberalul Dinu Gheorghe, despre Clotilde Armand, ”luptătoarea anticorupție”: ”A căzut de pe piedestalul de carton” / ”Oare ce va face Cătălin Drulă?”