EXCLUSIV | Echipele de filaj ale DOS care au lucrat în mega-dosarul „Bejan” ar fi greșit procesele verbale. Ancheta trebuie acum luată de la capăt

Dosarul în care sângerosul traficant de droguri Marian Bejan și oamenii săi, între care și un ofițer antidrog, sunt acuzați, printre altele, de patru tentative de omor la comandă, trafic de droguri și proxenetism a fost respins de magistrații Tribunalului București, după ce instanța a stabilit că mai multe procese verbale, legate de rezultatul unor operațiuni de filaj, ar fi fost făcute greșit. Procurorii DIICOT au atacat decizia la Curtea de Apel, însă, dacă nu vor avea câștig de cauză, vor fi nevoiți să reia ancheta de la capăt.

Gruparea de crimă organizată condusă de Marian Bejan a fost destructurată procurorii DIICOT și ofițerii antidrog în toamna lui 2020. Conform autorităților, Bejan era un fost proxenet din Bârlad care reușise să se impună pe piața traficului de droguri din București.

Acesta avea afaceri cu stupefiante în unele dintre cele mai importante cluburi ale Capitalei, unde se bucura de sprijinul unor agenți de pază deosebit de violenți, coagulați, la rândul lor, într-o organizație criminală denumită generic de către procurori drept „gruparea Bodyguarzilor”.

Aici, Marian Bejan avea să-l cunoască pe comisarul șef Robert Badea, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, care lucra, sub acoperire, ca agent de pază. Cu toate că, așa cum au arătat procurorii DIICOT, Bejan era un infractor fără scrupule, care, pe lângă faptul că făcea trafic de droguri, nu ezita să comande asasinarea rivalilor, Badea a devenit unul dintre oamenii săi de încredere, după ce, inițial, și-a deconspirat calitatea de polițist antidrog.

Badea ar fi deconspirat echipele de filaj ale DOS

După ce a intrat în atenția superiorilor de la BCCO și a Direcției de Informații și Protecție Internă, ofițerul i-a comunicat lui Bejan că există o anchetă care îi privește pe amândoi și chiar i-a dat interlopului bârlădean numerele unora dintre mașinile folosite de echipele de filaj ale Direcției de Operațiuni Speciale (DOS), care îl supravegheau.

Cu puțin timp înainte ca gruparea lui Bejan să fie destructurată, ministrul Afacerilor Interne de la acea vreme, Marcel Vela, anunța, la data de 13 februarie 2020, că în Poliție există „un ofițer BCCO care s-a apropiat prea mult de infractori”. Vela avea în acest sens un raport al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), însă informația nu era una destinată publicității.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, despre Badea existau informații că ar deține un autoturism de lux și construiește un bloc. Sursele citate au precizat, pentru Gândul, că Badea era, în realitate, mai degrabă modest din punct de vedere financiar, iar autoturismul său era, de fapt, o Dacia Logan.

Mașina de lux i-ar fi aparținut, în realitate, omului de afaceri care deține clădirea în care funcționează clubul în care lucra, chipurile, sub acoperire. Totuși, spun surse din structurile de combatere a crimei organizate, după arestarea ofițerului, soția lui ar fi întâmpinat greutăți financiare, iar unii dintre colegii săi ar fi strâns bani și i-ar fi ajutat familia.

După aproape doi ani și jumătate, magistrații Tribunalului București, Secția I Penală – Camera Preliminară au decis să restituie întreg dosarul la DIICOT, după ce au considerat că ancheta trebuie refăcută.

Judecătorii au exclus de la dosar 12 procese verbale

Instanța a motivat restituirea dosarului la parchet prin aceea că unele dintre documentele întocmite pentru realizarea probatoriului ar fi fost făcute greșit.

„Astfel, verificând îndeplinirea condițiilor pe care un proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere trebuie să le îndeplinească rezultă faptul că în procesul verbal nr. ####/P/2019 din 12.12.2019 nu sunt consemnate datele de identificare ale suportului care conţine rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, nu este ataşat acestuia un astfel de suport optic şi nici nu cuprinde data şi ora la care a început activitatea de supraveghere şi data şi ora la care s-a încheiat, aceste împrejurări fiind de natură să atragă nulitatea relativă a respectivului proces-verbal”, este una dintre concluziile instanței.

În motivarea deciziei de respingere a dosarului se arată că instanța nu a fost de acord cu modalitatea de realizare și transcriere pentru doisprezece procese verbale care descriu operațiuni de interceptare telefonică, ambientală și filaj.

„Va dispune excluderea din materialul probator administrat de organele de urmărire penală, în dosarul nr. 1241/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de combatere a criminalității organizate, a mijloacelor de probă constând în procesele verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică, enumerate anterior”, au stabilit judecătorii.

Totodată, judecătorii au stabilit și faptul că modul în care s-au calculat cheltuielile de judecată, în valoare totală de 158.500 de lei, pentru fiecare inculpat în parte, nu este clar, astfel că socotelile trebuie refăcute.

Procurorii DIICOT au atacat decizia instanței Tribunalului București, la Curtea de Apel, însă nu s-a stabilit, momentan, un termen de judecată.