EXCLUSIV | Ecosistemul și marginile răbdării. Confesiunea unui biolog marin care a stat opt luni sub apă și secretele de la zeci de metri adâncime

Pe Răzvan Popescu-Mirceni, omul care și-a dedicat aproape întreaga viață de până acum studiului aprofundat al unui domeniu destul de puțin cunoscut publicului larg, l-am cunoscut recent, la Sfântu Gheorghe, satul cu parfum de Evul Mediu și, tocmai de aceea, de un pitoresc aparte. A făcut primii pași în sectorul biologiei de tip marin pe vremea când avea doar 16 ani. Ceea ce numește acum o joacă de copii – la zeci de ani distanță de momentul în care îmbrăca pentru prima oară un costum, rudimentar în acele timpuri, de scafandru, pentru a lua contact cu lumea misterioasă a apelor -, a devenit, cu timpul, o meserie în toată regula. Una care îl ajută să deslușească acum pe deplin înțelesul, ascuns pentru ceilalți, al ecosistemului, esențial pentru deslușirea modului uluitor în care viața reușește întotdeauna să triumfe în detrimentul morții și să-și asigure continuitatea pe Terra.

Vezi galeria foto
15 poze

Primul cuvânt întipărit în memoria actualului doctor în biologie marină, atunci când vine vorba despre domeniul în care excelează, este Oceanic. Un cuvânt care, asociat termenului generic de club, avea să pună bazele, la începutul anilor ’90, uneia dintre cele mai puternice, abile și apolitice în lupta ei cu poluarea, societăți private din întreaga istorie a mediului din România: Oceanic Club.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Un parteneriat prolific

Existența, la acea vreme, a unui parteneriat între orașul francez Brest și portul românesc Constanța le-a permis „frumoșilor nebuni ai marelui oraș de la țărmul Mării Negre” – așa cum își alintă biologul gașca de cercetători marini pe care a reușit să o impună în anii de după Revoluție -, să acceadă în lumea fascinantă a biologiei marine.

Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni povestește că, după ce au păcălit bariera politicului, temerarii întreprinzători din anii ’90 au reușit să ajungă la ”fructul interzis” – cunoașterea mediului subacvatic -, grație în principal ajutorului francez.

Biolog cu ștaif de fizician

Opt luni petrecute sub apă, atât a adunat Răzvan Popescu-Mirceni, în cei peste 32 de ani de cercetare în domeniul biologiei marine. Omul care și-a făcut un crez din a aduna informații legate de mediul marin și a salva, după propria-i credință, ecosistemul în care crede și pe care îl pune pe primul plan atunci când vorbește despre solvabilitatea vieții pe Terra.

În momentul în care îl provocăm pe biologul marin să ne dezvăluie cât mai mult din cele adunate în tolba cercetătorului, glasul lui se înviorează brusc. Turuie pe nerăsuflate, despre inițierea sa în tainele, mai întâi, ale scufundării în apele diferitelor mări și oceane, iar mai apoi, ale lumii uluitoare în care pătrunsese odată cu primele expediții în zone europene, dar și asiatice și africane. Nu uită să pomenească și de prima experiență riscantă de care a avut parte în apele învolburate ale Atlanticului, dar și despre necesitatea, ca biolog marin, de a cunoaște aspecte avansate ale fizicii și matematicii.

Pacientul și temerarii

Varianta, deloc abstractă, a mediului văzut ca un potențial pacient bolnav a constituit pentru tinerii temerari care încercau să găsească o soluție în ceea ce privește șubrezenia unui sistem ecologic lăsat în derivă, pradă unei dure și neavenite intervenții umane, amănuntul capabil să transforme un banal joc de copii într-un veritabil modus vivendi.

Erau o mână de cercetători hotărâți să redea ecosistemului valoarea inițială de catalizator al lumii în care trăim, așa cum a fost ea concepută. O lume perfectă, în care cea mai mică dintre viețuitoare își are rolul ei covârșitor. Nu le-a fost nici pe departe ușor, atâta vreme cât au avut de înfruntat doi inamici de temut. Pe de o parte, non-educația celor care aleg să nesocotească importanța ecosistemului, iar pe de alta, factorul timp. Acel timp care nu are niciodată răbdare.

Răzvan Popescu-Mirceni povestește în reportajul video cum și-a făcut debutul în domeniul biologiei marine, care au fost experiențele tari pe care le-a trăit și cum crede că poate fi salvat ecosistemul.

Dacă în prima parte a reportajului, dezvăluim secretele unei lumi ascunse și misterioase, aflată la zeci de metri adâncime în apa mărilor, ale ecosistemului fascinant care reușește de fiecare dată să iasă cu bine din bătăliile cu acele fenomene, de cele mai multe ori provocate de factorul uman, care îl pot distruge, în partea a doua, vom vedea de ce fiecare vietate în parte de pe Terra își are propriul ei rol în funcționarea fără greș a ecosistemului. Vom afla și ce efecte financiare uluitoare poate avea distrugerea unei banale libelule, spre exemplu, dar și care sunt implicațiile devastatoare ale războiului din Ucraina în menținerea nealterată a ecosistemului.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Legenda ”Femeii cu umbrela” din Cimitirul Bellu. Misterul rămas nedescifrat 120 de ani al femeii care a murit la 22 de ani

EXCLUSIV VIDEO PREMIERĂ ABSOLUTĂ | Insula Cobălcescu, peticul de tărâm cu nume românesc din ghețurile polare ale Antarcticii. Imagini inedite din locul aflat la 14.000 de kilometri de România, mărturie a explorării lui Emil Racoviță la capătul pământului

EXCLUSIV VIDEO PREMIERĂ ABSOLUTĂ | Între Rai și Iad în Strâmtoarea Drake, pe urmele Expediției Belgica. Doi cineaști clujeni au dat piept cu moartea în cea mai periculoasă strâmtoare din Oceanul planetar, pentru a reconfigura drumul spre Antarctica al lui Emil Racoviță

EXCLUSIV VIDEO | Secretul ascuns 800 de ani sub straturi groase de tencuială. Descoperirea care schimbă istoria Schitului Lespezi și a Comarnicului

EXCLUSIV VIDEO | Old Shatterhand, personajul legendar din cartea Winnetou, a fost român. Povestea fascinantă a lui John Xantus, dezvăluită de unul dintre urmașii marelui explorator român ajuns în Vestul Sălbatic