EXCLUSIV | Este Ordonanța austerității soluția pentru gaura din buget? Analist: ”Fără analize pe efectele măsurilor, va fi frecție la picior de lemn”
Măsurile de austeritate analizate de guvernanți pentru a acoperi gaura de 20 de miliarde de lei din buget reprezintă „un simplu joc de glezne economic într-un an preelectoral”, susține analistul financiar Adrian Negrescu. Expertul spune că fără studii de impact, fără analize concrete care să arate efectele acestor măsuri, „s-ar putea să fie doar o frecție la picior de lemn această posibilă ordonanță a austerității”.
- Guvernul are de acoperit o ”gaură” la buget de peste 20 de miliarde de lei. Deficitul bugetului consolidat la finalul primelor trei luni din 2023 a ajuns la 22,75 miliarde de lei (1,42% din PIB).
- Proiectul Ordonanței austerității ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare în Coaliție.
- Printre propunerile din ordonanță ar fi înghețarea salariilor, reducerea cheltuielilor bugetare cu bunuri și servicii și stopare angajărilor la stat, cu unele excepții, cum ar fi cele din Sănătate, Educație și, mai nou, a celor din instituțiile de siguranță națională.
- Propunerea de supraimpozitare a veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui nu ar mai fi printre măsurile din posibila Ordonanță a austerității, ci ar urma să fie inclusă într-o lege viitoare.
Adrian Negrescu consideră că rolul statului este să stimuleze munca și să încurajeze oamenii să câștige mai bine, nu să le pună bariere și să le ia mai mulți bani la buget.
Analistul fiscal consideră că astfel de demersuri nu fac decât să-i frustreze și mai mult pe români, în condițiile în care, „în orice salariu din România, statul ia mai mult de 60% din bani, incluzând aici taxele pe muncă, plus TVA și accizele la tot ceea ce consumăm.”
Potrivit informațiilor obţinute de Profit.ro, Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români – de la stat şi din sistemul privat – care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie. Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor Coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat.
„Autoritățile și-au programat venituri mult prea mari raportat la realitatea economică, iar acum caută soluții”
„Bâjbâim, din păcate, în căutarea unor soluții pentru a acoperi o gaură în buget pe care am făcut-o singuri, mai exact autoritățile și-au programat niște venituri mult prea mari raportat la realitatea economică, iar acum caută soluții. Asta în condițiile în care de la cheltuieli este puțin probabil să taie, într-un an 2023 preelectoral și sunt foarte multe angajamente de plată, mai ales în relația cu viitorii sponsori ai campaniilor electorale.
Mă tem că asistăm doar la un joc de glezne economic, la un fel de miuță din punct de vedere fiscal, din care încercăm diverse variante, în speranța că vom găsi până la urmă soluția, pentru a aduce cât mai mulți bani la buget. Fără studii de impact, fără analize concrete care să arate efectele acestor măsuri, s-ar putea să fie doar o frecție la un picior de lemn această posibilă ordonanță a austerității.
Dacă statul își propune să taie salariile bugetarilor de lux, așa cum li se spune, putea s-o facă printr-o simplă decizie administrativă, pentru că la mijloc este un contract de muncă între angajator statul român și salariat. Nu era nevoie de un supraimpozit, nu era nevoie de o modificare fiscală, ci puteam pur și simplu să reducem salariile prin prisma deficitului financiar pe care-l aveam în momentul de față”, spune Adrian Negrescu.
„Scopul e să stimulăm munca, să-i stimulăm pe români să-și dorească să câștige mai mult”
Analistul financiar susține că pentru sectorul privat, ideea unei suprataxe pe venituri este și mai absurdă, în condițiile în care sunt foarte puțini români care câștigă cu adevărat venituri peste medie.
Mai mult, o astfel de măsură nici nu ar ajuta pe termen scurt bugetul de stat, pentru că va trebui înscrisă în Codul fiscal și ar urma să se aplice cu o marja de șase luni, așa cum cere legea.
”În al treilea rând, este o problemă de filosofie fiscală. Noi ce ne propunem? Să stimulăm oamenii să câștige mai bine sau cum, scot capul la lumină, să le dăm în cap și să le luăm mai mulți bani la buget? Din punctul meu de vedere, scopul ar fi să stimulăm munca, să-i stimulăm pe români să-și dorească să câștige mai mult și să eliminăm aceste frustrări pe care le au toți românii în momentul de față.
Gândiți-vă că, din orice salariu din România, statul ia mai mult de 60% din bani, incluzând aici taxele pe muncă, plus TVA-ul și accizele la tot ceea ce consumăm”, conchide Adrian Negrescu.
„În mediul privat, ne zbatem cu o criză a forței de muncă inimaginabilă”
Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, a explicat pentru Gândul de ce consideră că aceste posibile planuri de austeritate de care se discută acum nu vor fi puse în practică de actualul guvern. Consultantul fiscal susține că, într-o economie de piață, este neconstituțională limitarea în sus a salariilor.
Expertul vorbește și despre concurența neloială pe care sectorul de stat o face sectorului privat, considerând că doar către zona privată guvernanții dau ordonanțe de pe o zi pe alta.
Vor mima că le pun în practică (măsuri fiscale – n.r.). Adică, au anunțat cu surle și trâmbițe planurile de austeritate, după care am văzut un val de angajări la stat. Doar către mediul privat dau ordonanțe de pe o zi pe alta. Nu mă încălzește cu nimic înghețarea numărului de posturi la stat, atâta vreme cât nu disponibilizează salariații care plimbă hârtii. Pentru că știm ce vor îngheța, și anume posturi care oricum sunt vacante.
În mediul privat, ne zbatem cu o criză a forței de muncă inimaginabilă, iar statul nu face altceva decât o concurență neloială a vacii lui de muls care este mediul privat.
Într-o economie de piață, nu poți să limitezi în sus salariile, dacă vrem să fim o economie de piață. Nu poți să limitezi salariile numai la stat, pentru că este neconstituțional. Toate măsurile acestea pe care ei le dezbat și bagă bățul prin gard cu ele, le văd ca pe o tragere de timp”, susține consultantul fiscal Valentina Saygo.
„Cum poți să vorbești despre impozitul progresiv când tu ești praf la gestionarea actualelor venituri declarate?”
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus miercuri că nu trebuie să ne ascundem de faptul că toate instituțiile financiare internaționale recomandă României trecerea într-o perioadă medie de timp la impozitarea progresivă.
Consultantul fiscal susține că această propunere nu este viabilă pentru realitățile românești, deoarece ar necesita să aibă în spate o reformă fiscală adevărată.
Nu poți vorbi despre impozitul progresiv când softul tău de la ANAF pentru persoane fizice este praf, când oamenii se trezesc că softul generează sume pe care nu le poate descâlci nimeni, când serverul ANAF gâfâie și îi trebuie manivelă.
De ce vorbesc despre serverul ANAF? Pentru că, dacă vorbim despre impozitul progresiv, necesită în spate o reformă fiscală și toți oamenii vor trebui să depună declarație unică, chiar dacă sunt salariați și chiar dacă vorbim despre impozite cu reținere la sursă.
Cum poți să vorbești despre impozitul progresiv când tu ești praf la gestionarea actualelor venituri declarate, pe care nu le colectezi? Le văd ca pe niște declarații politice, pentru că nu vor face o reformă fiscală cu un an înainte de alegeri, asta este clar”, a mai spus Valentina Saygo.
Impozitarea progresivă, ”o iluzie”?
Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a afirmat că impozitarea progresivă susţinută de PSD este ”o iluzie”, un sistem de impozitare extrem de complicat, care sună bine doar în teorie.
Acesta a reluat afirmaţiile conform cărora nu se pune problema renunţării la cota unică, pentru că ”PNL este cel care a introdus-o şi o susţine în continuare”.
Iohannis: „Măsuri scoase cu penseta dintr-un pachet posibil pot fi discutate”
Preşedintele Klaus Iohannis spune că, în cazul propunerile din Coaliție privind supraimpozitarea veniturilor bugetarilor care depășesc veniturile șefului statului, trebuie să existe o discuție aprofundată pentru a garanta că un nou sistem de impozitare ar fi sustenabil.
„Cred că între timp ar fi un număr considerabil de persoane impozabile care au un salariu mai mare decât preşedintele, dar asta, sigur, este o problemă sistemică şi nu cred că poate fi rezolvată prin măsuri punctuale. Trebuie să avem o discuție așezată, aprofundată, pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de impozitare.
Aşa, măsuri scoase cu penseta dintr-un pachet posibil pot fi discutate. Toate trebuie să fie discutate, dar eu mă aştept de la Coaliţie să vină cu o soluţie integratoare. Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, OK, dar hai să o facem pe tot sistemul, să-l reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială”, a afirmat Klaus Iohannis.
Propuneri de înghețare a salariilor și supraimpozitare pentru unii versus scutiri de impozite pentru alții
În timp ce liderii Coaliției vorbesc de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care includ înghețarea salariilor și chiar o posibilă supraimpozitare, IT-iștii scapă de impozitul pe salarii.
Ordinul care prevede scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru angajaţii care desfăşoară activităţi al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator a fost publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), ordinul vizează şi personalului angajat din instituțiile publice locale, iar scutirea de impozit se aplică pe întreaga perioadă în care angajatul desfășoară efectiv activitatea de creare de programe pentru calculator.
CITEȘTE ȘI: