EXCLUSIV | Cazul Bâstroe, între ”bucata” de adevăr și propagandă. Europarlamentar: „Îmi par ingredientele unei furtuni în paharul cu apă”

România și Ucraina au intrat într-un dialog pentru a facilita diferendul în cazul Bâstroe, dar rămân în continuare multe semne de întrebare, în condițiile în care oficialii ucraineni încă nu permit măsurători pe Canalul Bâstroe, iar pentru brațul Chilia a fost obținut un acord parțial, experții neavând acces între kilometrii 11 și 22. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), fost ministru de Interne, spune, pentru Gândul, că, în cazul Bâstroe, autoritățile române puteau rezolva situația mai demult, prin discuții asumate și gestionate responsabil cu partea ucraineană.  

În timp ce unele voci susțin că Ucraina s-ar folosi de impactul emoțional al războiului în cazul Bâstroe, există și poziționări care recunosc că un studiu de impact asupra mediului – pe care România nu l-a mai făcut de 17 ani – ar fi închis subiectul pentru întotdeauna.

Întreaga discuție despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.”

Premierul Nicolae Ciucă spunea că ministerele Afacerilor Externe, Mediului și Transporturilor sunt implicate în activităţi bilaterale la nivel tehnic. Discuțiile purtate între cele două părți încearcă să lămurească datele legate de ceea ce s-a întâmplat pe Canalul Bâstroe, iar implicarea Comisiei Europene va însemna discutarea cu ambele părţi.

Care este „bucata” de adevăr din cazul Bâstroe

Dragoș Tudorache susține că în cazul Bâstroe este o bucată de adevăr, și anume faptul că partea ucraineană a făcut lucrări de dragare pe canal, dar sunt și părți de neadevăr, propagandă și fake news.

„Mie se pare un caz de manual de cum anume se face dezinformare și propagandă. Este un caz de laborator și dacă o să-l căutăm este undeva la Est, pe lângă Moscova. Dacă facem o radiografie a ultimelor săptămâni, avem o bucată de adevăr, după care se mai adaugă multe bucăți de neadevăr care amplifică și propagă rezultatul. Cam așa funcționează, în general, propaganda și fake news-ul, și asta am văzut eu și în speța Bâstroe.

Bucata de adevăr este că, într-adevăr, partea ucraineană a lucrat la Canalul Bâstroe, a făcut lucrări care urmează acum să fie măsurate, calculate, judecate de către experți, și de partea română și de cea ucraineană. Înțeleg că există inclusiv observatori străini. Nu știu exact care este procedura la nivelul Comisiei Europene, dar în mod evident, va exista și un element neutru în această analiză și măsurători care urmează să se întâmple„, a spus europarlamentarul.

„În cazul Bâstroe, se putea regla cu bună-credință de ambele părți”

Dragoș Tudorache consideră că toată secretomania din jurul subiectului, a ambelor părți, și lipsa unei comunicări transparente din partea oficialilor români nu au făcut decât să inflameze lucrurile și să dea naștere la o serie de neadevăruri, speculații și interpretări apărute în spațiul public în jurul acestui subiect.

„Este o chestiune care, cred eu, se putea regla cu bună-credință de ambele părți, care sunt convins că există, dar fără paranoia pe care am văzut-o eu în discuție și fără reacțiile, inclusiv la nivelul liderilor politici ai actualei coaliții de guvernare, care era de altfel în măsură, încă de anul trecut, de când înțeleg că a existat un anunț din partea ucrainenilor că vor face lucrări la canal.

Deci, PSD-PNL, leadership-ul politic al coaliției, aveau ample oportunități, începând de anul trecut, să lămurească cu partea ucraineană ce anume se va face acolo și ce tip de lucrări, în așa fel încât să preîntâmpine un astfel de moment.

Și chiar dacă un astfel de moment s-ar fi întâmplat, ok, ne-am trezit că s-au făcut lucrări, fără ca noi să fi știut sau să fi participat la ele, repet, deși, din ce înțeleg din presă, pentru că și comunicarea din partea Guvernului a fost foarte slabă pe subiect și a permis, de fapt, amplificarea acestor neadevăruri și a paranoii generale”, susține europarlamentarul.

Dragoș Tudorache consideră că, în cazul diferendului privind dragarea de pe Canalul Bâstroe făcută de ucraineni, ar fi fost de preferat să se găsească rezolvări prin consultări, măsurători de teren și ulterior găsirea unor soluții pentru ambele țări, fără amplificarea și mediatizarea unor mesaje alarmiste.

”Chiar și în contextul în care s-a produs momentul inițial de surpriză, părerea mea este că obligația Guvernului ar fi fost, nu să înceapă să țipe în presă și să amplifice mesaje de panică, ci să ia responsabil, matur și cât se poate de repede legătura cu partea ucraineană. Să se stabilească imediat un calendar de consultări și de măsurători în teren și, pe baza lor, apoi, să se găsească soluții.

Toate astea puse la un loc îmi par a fi ingredientele unei furtuni în paharul cu apă, față de care, repet, m-aș fi așteptat la o reacție mult mai responsabilă din partea Guvernului decât ceea ce am văzut„, a mai spus Dragoș Tudorache.

Acord parțial al Ucrainei pentru măsurători pe brațul Chilia, nu și pe Canalul Bâstroe

Ambarcațiuni ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” au început în 17 martie măsurătorile pe brațul Chilia, însă Ucraina și-a dat acordul ca România să facă măsurători doar în anumite porțiuni ale Dunării.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, anunţa, în 16 martie, că ucrainenii au dat un ”acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie, însă doar de la kilometrul 22, nu de la kilometrul 11, cum solicitase partea română.

”Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe Canalul Bâstroe. În condiţiile în care inclusiv reprezentanţii Comisiei Europene au susţinut solicitările României, consider că este în interesul ambelor ţări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braţ Chilia şi pe Canalul Bâstroe”, preciza ministrul.

”Motivele ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina, pentru că – şi aceasta a fost justificarea încă de la început – pe acest Canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile”, explica secretarul de stat Ionel Scrioşteanu, referindu-se la acordul parţial.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la Canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi Canalul Bâstroe din 15 martie.

Diferendul dintre Ucraina și România în cazul lucrărilor de dragare făcute de ucraineni pe Canalul Bâstroe a atras implicarea unor experți și a unor oficiali ai Comisiei Europene, care au venit în România pentru a facilita dialogul între cele două părți.

S-a stabilit ca Ministerul Transporturilor să trimită către partea ucraineană o scrisoare cu toate detaliile tehnice referitoare la măsurători. În plus, oficialii europeni au mers în Delta Dunării împreună cu oficiali români și ucraineni, pentru a verifica porturile.

CITEȘTE ȘI: