IMAGINI EXCLUSIVE | Apariție RARĂ în Masivul Căpățânii. Trei râși, specie STRICT PROTEJATĂ, surprinși de camerele de monitorizare. Specialist în vânătoare: „Este prima dată când vedem trei exemplare la un loc”

Camerele de monitorizare recent instalate pe fondul de vânătoare 14 Olteț din județul Gorj au surprins imagini extrem de rare cu trei exemplare de râși – specie strict protejată. Cătălin Eliad, specialist vânătoare la Asociația Clubul de vânătoare Spartacus, a povestit pentru GÂNDUL că este prima dată când vede trei exemplare de râși adulți la un loc – având în vedere că acest prădător este un vânător solitar. Însă camerele au mai surprins o specie, nu la fel de rară: turiștii cu ATV-uri și mașini off-road care invadează arealul fondului cinegetic.

Râsul eurasiatic este foarte greu de surprins pe viu, spun specialiștii, iar informațiile se bazează pe observația urmelor (pe timpul iernii, în general), precum și pe filmările camerelor de supraveghere instalate în ariile protejate sau pe fondurile de vânătoare.

De altfel, explică și experții de la Fundația Conservation Carpathia, populațiile din România sunt sursă importantă de gene și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest.

„Cei trei râși au fost surprinși pe fondul de vânătoare 14 Olteț, gestionat de Asociația Clubul de vânătoare Spartacus. Este o specie strict protejată, iar în România mai sunt aproximativ 1500 de exemplare. Noi gestionăm de aproximativ un an de zile acest fond de vânătoare și beneficiem de tehnologia modernă – camerele de monitorizare instalate acum 5-6 luni, care ne permit în viitor o evaluare cât mai apropiată de realitate a fondului cinegetic. Dacă nu ar fi fost aceste camere, probabil că paznicul de vânătoare nu i-ar fi văzut niciodată. Ar fi văzut doar urmele și ar fi aproximat câte exemplare sunt. Avem în proiect să amplasăm cât mai multe camere, tocmai pentru a vedea ce se întâmplă în perimetru. Între altele, am surprins și turiști, pasionații de ATV-uri, de off-road, care au ajuns chiar acolo unde au fost surprinse imaginile cu râșii și cu lupii. Aceste activități deranjează specia, și nu numai aceste specii, ci toate speciile și periclitează menținerea unei populații optime în zonă. Accesul în fondul cinegetic este interzis fără acordul administratorului acestui fond. Avem în proiect și să semnalizăm zona”, a declarat pentru GÂNDUL Cătălin Eliad, specialist vânătoare la Asociația Clubul de vânătoare Spartacus.

Riscurile la care se expun turiștii imprudenți, cu ATV-uri sau mașini off-road

Specialistul spune că au fost și alte momente, rare, când camerele au surprins alte câteva exemplare în fondul de vânătoare administrat de asociația pe care o reprezintă, însă imaginile sunt neclare. Cătălin Eliad a ținut să sublinieze riscul la care se expun turiștii care intră neautorizat în perimetrul fondului de vânătoare.

„Cei care închiriază ATV-urile știu însă că accesul în perimetrul fondului de vânătoare este interzis și că sunt anumite trasee pe care le pot utiliza, dar majoritatea nu conștientizează nici că pot deranja populația de animale sălbatice și nici că se pot desfășura partide de vânătoare în zonele în care circulă cu ATV-ul și că se pot expune unor accidente. Avem o experiență neplăcută, de fiecare dată când am montat indicatoare în alte fonduri de vânătoare, oamenii le vandalizează. Noi avem niște trasee stabilite cu cei de la Direcția Silvică – sunt semnalizate, dar mulți nu le respectă”, a precizat Cătălin Eliad.

Proiect-pilot pentru monitorizarea populațiilor de râși în Munții Făgăraș

Specialiștii Fundației Conservation Carpathia au monitorizat, în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1200 kmp din estul Munților Făgăraș, Piatra Craiului și Munții Leaota. Doar 23 de râși adulți, 9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat, dar și 9 pui alături de femele au fost identificați cu ajutorul celor 152 de camere cu senzor de mișcare instalate.

„Monitorizarea râșilor din estul Munților Făgăraș este primul exemplu de monitorizare modernă, cantitativă pentru această specie în țara noastră, și poate reprezenta un bun exemplu de schemă de monitorizare aplicabilă în mai multe zone pilot din puțin studiații Munți Carpați. Numai având astfel de informații putem avansa în managementul speciei râs în România, prin măsuri care să asigure liniștea și spațiul pe care această specie ni le cere în contextul fragmentării habitatelor. Dacă menținem această populație viabilă pe termen lung, păstrăm intactă întreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile pradă ale acestora (cerb, căprior, capră neagră etc.) la nivelul întregului continent European. De ce? Pentru că populațiile din România sunt sursă importantă de gene și pentru alte populațiile aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest, atât prin recolonizare naturală cât și prin programe recente de reintroducere”, a declarat Ruben Iosif, specialist faună la Fundația Conservation Carpathia.

Specie strict protejată

Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup cu care este în competiție pentru speciile lor pradă, căpriorul sau capra neagră. Este un carnivor foarte discret care se ferește de contactul cu oamenii și nu atacă animalele domestice, fiind greu de surprins în habitatele forestiere.

Râșii sunt animale teritoriale, care cutreieră zone de până la 400 km pătrați, de aceea au nevoie de suprafețe de pădure continue pentru a supraviețui, o condiție din ce în ce mai greu de asigurat. În perioada de iarnă, când zăpada mare forțează toate animalele către altitudini mai joase, râsul și prada sa depind de ecosistemele create de agricultura tradițională din jurul Munților Carpați. Și aici intervine particularitatea României, pentru că aceste zone, aceste mozaicuri de fânețe, livezi și petice de pădure, nu sunt încă total antropizate și fragmentate, oferind spațiu acestor animale, notează wwf.ro.

Cele mai mari amenințări la adresa râșilor din România sunt fragmentarea și degradarea habitatelor lor naturale, lipsa unui management bazat pe metode științifice, vânarea excesivă a speciilor sale de pradă, braconajul. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși reprezintă menținerea unei păduri sănătoase, unde există atât carnivore mari, cât și speciile lor de pradă.

Râsul a devenit subiectul mai multor proiecte de reintroducere a speciei în ultimii ani, în mai multe țări europene (Elveția, Slovenia, Italia, Cehia, Austria, Germania și Franța), fiind făcute eforturi pentru a mări populația. În România, WWF derulează mai multe proiecte legate de conservarea carnivorelor mari, inclusiv a râsului, care vizează atât identificarea și includerea coridoarelor ecologice în strategiile de dezvoltare a infrastructurii, cât și de îmbunătățire a coexistenței între oameni și carnivorele mari.