EXCLUSIV. Frică, vulnerabilitate, depresie. Despre informație și „demonii” ei. Psihoterapeutul Anda Păcurar: „Nu zic să nu vorbim despre suicid, dar aș pune mult mai mult accentul pe prevenție, pe educație. În cazul propagării unor astfel de știri, apare fenomenul de mimetism…”

O femeie s-a sinucis la Timișoara, aruncându-se de pe un bloc, cu cei doi copii ai săi în brațe. Niciunul nu a supraviețuit impactului. La Bacău, un tată s-a aruncat de pe un pod, împreună cu cei doi copii ai săi. Toți trei și-au pierdut viața. O adolescentă de doar 16 ani, din Vaslui, s-a sinucis din dragoste. Un preot din Timișoara a decis să își pună capăt zilelor alături de soția sa. Cauza oficială: depresia. Sunt doar câteva dintre informațiile în cascadă pe care le auzim, le vedem sau le citim în media sau pe rețelele de socializare despre dramele din viața unor oameni.

Sunt informații mediatizate, nu de puține ori, mult prea mult. Psihoteraputul Andra Păcurar a vorbit pentru gandul.ro care sunt repercusiunile mediatizării excesive a informațiilor cu impact negativ – de la crimă la suicid – dar și cum le putem utiliza/ transmite în așa fel încât impactul psihologic să fie unul mai simplu de digerat.

Într-o perioadă în care oamenii au trecut de la pandemie la război, în care informația capătă, nu de puține ori valențe tragice și un mimetism comportamental, cum o putem folosi în scop educativ și salvator pentru cei care se confruntă cu depresii majore sau cu alte probleme care îi determină să ajungă la o soluție extremă, aceea a suicidului?

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

POLITICĂ Economistul Cristian SOCOL explică măsurile impuse de guvern/ „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

18:37

„Oamenii trăiesc panici colective, sentimente de frică puternice, dar apoi se adaptează. Vedem însă că oamenii revin la social. Dorința asta a oamenilor de a fi unii cu alții este foarte puternică. Oamenii abia așteaptă motive să iasă. Sunt lucruri care cumva deși sunt foarte dramatice, foarte stresante nu împiedică ființa umană să meargă mai departe,” a explicat psihoteraputul.

Anda Păcurar a vorbit și despre ce înseamnă educație prin prevenție, chiar și atunci când este vorba despre o informație cu impact negativ.

„Nu este că  avem acum un val de sinucideri, ci de multe ori când apare câte un incident dramatic, cum ar fi sinuciderea unui părinte împreună cu copiii și atunci oamenii au tendința să caute și alte incidente similare. Din păcate, sunt foarte mulți oameni care se sinucid pe tot parcursul anului, moduri dramatice în care se termină viața lor sau a copiilor lor, dar nu este neapărat o cauză anume care să ducă la formarea unui val. Și atunci când vorbim de informații, cumva nici nu știi cum este mai bine.

Dezinformarea asta cum apare? Apare din a te uita cu lupa la un eveniment și  a-i da dimensiuni cumva foarte mari, generaliste. Dezinformarea face foarte rău. Nu mai știu cum este acum, dar la un moment dat Consiliul Național al Audiovizualului încerca să limiteze propagarea știrilor legate de sucid pentru că apare un fenomen de mimetism și dacă spui că sunt oameni care încearcă să se arunce de pe un anume pod sau să urce pe o anume clădire, ai să vezi că sunt tot mai mulți oameni care încearcă să facă asta.

Și atunci, într-adevăr, genul ăsta de informație poate să facă mai mult rău decât bine pentru că dă cumva idei oamenilor care sunt vulnerabili și, în același timp, traumatizează ndirect pe cel care privește sau citește o știre.  Și cumva, nu cred că asta este soluția, o mediatizare excesivă, ci aș pune mult mai mult accentul pe prevenție, pe educație. Eu nu zic să nu vorbim despre suicid, dar depinde cum vorbim. Dacă vrem să să o facem într-un mod în care să popularizăm help line-urile la care oamenii pot suna și pot cere ajutorul, să popularizăm metodele prin care să fim alături de oamenii vulnerabili„, a conchis psihoteraputul Anda Păcurar.

Oameni și drame

TIMISOARA. O femeie în vârstă de 33 de ani s-a aruncat de pe un bloc, ținând în brațe cei doi copii, un băiat de 2 ani și o fetiță de 6 ani. Toți trei și-au pierdut viața. Iulia își creștea singură cei doi copii. Era divorțată de tatăl lor, dar, de curând, pe 19 aprilie, depusese actele pentru a se recăsători cu fostul său soț.

BACĂU. Un bărbat din Bacău și-a înecat copiii după o ceartă cu mama lor. Este vorba e un bebeluș de 4 luni și un copil de 5 ani. Ulterior, femeia a declarat că bărbatul avea probleme și fusese internat la psihiatrie. Incidentul s-a întâmplat după o ceartă a părinților, iar tatăl a amenințat-o pe mama copiilor că se va arunca în râu cu cei mici, spun surse din rândul apropiaților.

VASLUI. O adolescentă de doar 16 ani, din Vaslui, s-a sinucis spânzurându-se. Din primele informații, motivul a fost o poveste de dragoste. Fata și-a explicat gestul într-un bilet de adio, în care a scris că era îndrăgostită de un băiat din sat, dar că nu puteau fi împreună pentru că familiile lor nu se întelegeau.

TIMIȘOARA. Un preot din Timișoara a decis să își pună capăt zilelor alături de soția sa. Cei doi au lăsat un bilet de adio în care au pus acest gest extrem pe seama depresiei.

Simptomele depresiei la copii și adolescenți

Semnele și simptomele comune ale depresiei la copii și adolescenți nu diferă semnificativ de modul în care se manifestă depresia la adulți, dar pot exista unele diferențe. La copiii mai mici, simptomele depresiei pot include tristețe, iritabilitate, agasare, îngrijorare, dureri, refuzul de a merge la școală sau scăderea în greutate, potrivit medlife.

La adolescenți, simptomele pot include tristețe, iritabilitate, sentimentul de negativitate și inutilitate, furie, performanțe slabe sau prezență scăzută la școală, sentimentul de neînțelegere și sensibilitate crescută, consumul de droguri recreaționale sau de alcool, mâncatul sau somnul excesiv, pierderea interesului pentru activitățile normale și evitarea interacțiunii sociale.

Cele mai comune simptome ale depresiei la adulți sunt:

• stare de spirit depresivă în cele mai multe zile, sentimente de tristețe, goliciune și/sau neputință;
  pierderea plăcerii de a face activitățile preferate anterior;
• schimbări ale somnului: prea puțin sau prea mult somn pe o durată de mai multe zile;
• pierderea/creșterea involuntară în greutate sau modificarea apetitului;
• agitație fizică sau dorința de inactivitate;
• energie scăzută și oboseală;
• senzație puternică de vinovăție;
• probleme de concentrare;
• dificultăți în luarea deciziilor;
  Simptomele depresiei severe includ gânduri suicidare recurente și chiar tentative de suicid, de aceea această tulburare este foarte periculoasă, daca este lăsată netratată.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele