În timp ce românii sărbătoreau Dragobetele, un fel de Sfântul Valentin mioritic al zilei de 24 februarie 2022, armata rusească invada Ucraina, în cadrul unei “operațiuni militare speciale”, așa cum o numea Vladimir Putin. De trei ani, acest război, care se poartă aproape de granițele României, a concentrat o serie de resurse de orice fel care să țină departe de noi această luptă care amenință întreaga Europă.
Deși dovezile sunt mai mult decât grăitoare, au existat și voci proruse care au declarat public că războiul din Ucraina nu există. Gândul a stat de vorbă cu unul dintre românii care s-au oferit voluntari în această luptă, pentru a ajuta poporul ucrainean, dar și pentru a ține acest război departe de România.
“M-am înrolat în Legiunea Internațională, înființată în martie 2022. M-am dus pentru că avem nevoie să ne apărăm democrația și libertățile pe care le-am dobândit”, își începe povestea cel care este cunoscut printre camarazi cu numele de Doctorul sau Doc.
“Eu am stat 9 luni. Încă mai sunt mulți acolo. Suntem din multe țări, diferite. Și ei au venit din aceleași motive, să-i ținem departe pe ruși de lumea civilizată.”
Viața lor în război a fost o experiență pe care speră să n-o mai folosească niciodată.
„Activitate de front, de luptă. Respingerea rușilor, înapoi la ei acasă. Eu am fost cercetaș și medical combat.”
“Ne-am dus cu gândul să-i învingem pe ruși și să-i împingem înapoi acasă la ei”.
„O experiență dobândită pe care să sperăm că n-o vom folosi niciodată. Din câte am văzut și ne-au arătat rușii, încă luptăm cu arme în sec XXI. Ne-au murit camarazi. Este o experiență urâtă, dar trebuie să treci peste ea. Altfel, te pui în pericol și pe tine, și pe ceilalți.”
Pe câmpul de luptă, liniștea este un concept relativ. Când nu se aud împușcături, profiți ca să-ți sapi adăpostul care, dacă ai ghinion, îți poate deveni și mormânt.
Sângele îți îngheață în vene numai când auzi zgomotul armei care se ”răstește” la inamic cu gloanțe, la foc continuu. Doar cei care au fost acolo știu de ce sentimente este încercat un luptător, aflat în mijlocul schimburilor de focuri.
Viața nu e ușoară nici pentru soldați, dar nici pentru populația civilă, nevoită să reziste în condiții greu de imaginat.
“Acolo te marchează cam aproximativ tot, în fiecare zi. Mai ales cum vezi mulțumi care nu mai au nimic, pur și simplu nimic. Nu mai au case, n-au de mâncare, n-au de băut apă, n-au haine… Iarna greu, acolo. Nu mai au nimic. Sunt localități întregi care nu mai există, sunt rase de bombardamente.
Una dintre misiunile tale este să ai grijă și de oamenii civili care sunt acolo. Care încă mai sunt acolo, pentru că trebuie să-i evacuezi de-acolo, trebuie să ai grijă de ei și pentru că sunt ai tăi. Ori sunt ruși, ori sunt ăia, nu contează, sunt oameni.
Nici civilii nu sunt acord cu războiul, clar, chiar dacă sunt ruși sau… Nici rușii nu vor toți să lupte, nu sunt de acord cu ceea ce fac guvernanții lor. Și mulți au fugit din Rusia, au venit în Ucraina, normal. Care au rămas, au rămas acolo. Da-s mulți care au venit în Ucraina, inclusiv au venit ca să lupte împotriva armatei ruse. Nu-s de acord. Trebuie să ne respectăm inamicul, chiar dacă el nu ne respectă pe noi“, a spus românul care a luptat în Ucraina, prin Legiunea Internațională.
Cu toate că pericolul este mare și nu mulți ar schimba confortul casei cu dormitul în buncăre sau pe câmp, cu gloanțele care vâjâie pe la urechi, Doc spune că s-ar întoarce pe front.
„Cât va fi nevoie să mergem acolo, ne vom întoarce. (…) Dormi în buncăre, blindaje, păduri, tranșee, pe câmp, depinde unde se află linia frontului. E ca un fel de tabără la munte”, povestește Doc.
Pe linia frontului, Doc a luat contact cu dronele, ca armă de luptă. Mesajul apariției unui astfel de aparat, pe frontul din Ucraina, este unul terifiant comparativ cu cel purtat într-o zonă din afara câmpului de luptă. Zgomotul lor, în război, anunță că undeva, în apropiere, va exploda o bombă și va lua cu ea multe vieți.
“Când auzi o dronă, te ascunzi. E foarte periculoasă de ambele părți. Avem și noi, au și ei”, mărturisește Doc.
Drona poate fi manevrată pe o distanță de 12-20 km și poate purta cu ea între 1 și 20 de kilograme de explozibil. Dispozitivul pe care-l manevrează acum Doc, pe una dintre străzile liniștite din România, va stoca multe imagini de groază când va fi donată luptătorilor de pe frontul din Ucraina.
Legiunea Internațională a fost înființată la câteva zile după începerea războiului ruso-ucrainean. Străinii care luptă pentru Ucraina ca parte a Legiunii Internaționale pot renunța după șase luni. Ucrainenii care servesc în armată nu pot.
Străinii se pot alătura Forțelor Armate ale Ucrainei prin intermediul Legiunii. Ei nu luptă ca mercenari, ci ca soldați profesioniști voluntari, sub drapelul Ucrainei.
Legiunea Internațională Ucraineană a fost înființată în februarie 2022, imediat după ce Moscova a lansat invazia la scară largă. Experiența militară și de luptă este doar o cerință preferată, nu obligatorie.
„Nu este necesară experiența de luptă, dar ar crește șansele de a fi acceptat. Experiența de luptă ar putea include activitatea într-o organizație paramilitară sau de miliție”, se arată pe site-ul Legiunii Internaționale. Unele roluri ar putea necesita cunoașterea limbii ucrainene. De exemplu, medicii chirurgi, avocații, managerii logistici și grefierii trebuie să cunoască limba ucraineană.
Salariul unui voluntar militar străin din spatele primei linii poate fi de 550 de dolari pe lună sau 1.100 de dolari dacă luptă într-o zonă periculoasă, dar poate ajunge și la 4.800 de dolari dacă este activ în luptă. Sursele Gândul spun că, în medie, acești voluntari primesc aproximativ 2.000 de dolari.
„Cine se duce pentru bani, nu rezistă mult. Nu e ca la fabrică sau mai știu eu unde, la lucru. Vrei să faci bani, te duci în altă parte. Aici, ori îți faci treaba și îți place ce faci, că lupți pentru o cauză, ori pleci”, mai spune Doc.
Străinii interesați să se alăture trebuie să se înregistreze pe site-ul web, să completeze un chestionar și să raporteze despre experiența și abilitățile lor, potrivit Kyiv Post.
Luptătorii Legiunii Internaționale pot rezilia contractul „din proprie inițiativă”, dar numai după șase luni de serviciu. Aceștia nu sunt obligați să rămână până la sfârșitul războiului în armată.
CITEȘTE ȘI: