EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
România este nevoită să importe forță de muncă. Sunt industrii, afaceri cu un deficit enorm de forță de muncă. Construcțiile, agricultura, serviciile de curierat care au explodat după pandemie, serviciile utilitare și de salubritate, industria ospitalității etc. sunt într-un deficit de personal teribil. Nu avem fierari-betoniști, instalatori, nu avem agricultori, gunoieri, brutari, chelneri, ajutori de bucătari. Majoritatea ofertelor de muncă de pe piață sunt pentru cei necalificați, cu o calificare minimă sau supercalificați. Necalificații, semicalificații sau supercalificații noștri acoperă parțial cererea Occidentului. În ultimii doi ani consecutiv, contingentul de muncitori extracomunitari aprobat de Guvern pentru a suplini forța de muncă lipsă a fost de 100 de mii de oameni.
Criza înseamnă oportunitate. Sună cinic, dar din import-exportul de imigranți te poți îmbogăți, dacă ai cunoștințele necesare. Cunoștințe de afaceri și cunoștințe în sistemul politic și administrativ. Cum merg lucrurile?
România, rai pentru muncitorii din Dubai
Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Această listă este și în agenda unui importator de forță de muncă, a cărui identitate o vom proteja.
Acest importator a lucrat mulți ani prin Ministerul Muncii. A avut o mică afacere semiclandestină, cu importul de chinezi. Contacte beton cu livratorii de muncă din Orient, la limita de jos a legii, bani frumoși.
Apoi, a emigrat în Canada, unde a dezvoltat un business cu o cifră de afaceri de cam 100.000 de dolari canadieni pe lună, spune el. Vara trecută a venit să-și petreacă vacanța în România, două săptămâni. A văzut un indochinez pe o bicicletă, curier de mâncare, și un patiser birmanez la lucru. N-a mai plecat din țară.
A delegat conducerea firmei din Canada, și-a reactivat relațiile din România, și-a sunat recrutatorii din Orient. Cei 100.000 de dolari canadieni, cifră de afaceri lunară, s-au transformat în 30-40.000 de euro net, într-o lună bună, afirmă directorul firmei de intermediere pentru forța de muncă.
Banii, impozabili și impozitați, vin la două capete. Comision de la contractor, angajatorul român sau străin, și comision de la recrutatorul din Orient.
Cât investește un imigrant sărac și de unde ia banii
Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă.
„În Orientul Mijlociu, sunt sclavi, și asta o spun ca să-mi măsor cuvintele”, ne explică antreprenorul. Asta face ca cea mai mare parte din ei să rămână pentru mai mult timp aici.
Am furat un lot de birmanezi din Emirate. Pot garanta 75% din salariile de acolo, le-am zis, dar în România nu vă aruncă nimeni de pe schele de la etajul 70. Că nici măcar nu avem”, mărturisește antreprenorul.
”Antreprenor: Ce servicii ofer? Contracte de muncă, vize de muncă, vize sanitare, vize și avize… Asociatul meu se ocupă de pașapoarte, transport și cazare temporară.
– Dai șpagă la funcționarii statului român?
– Nu trebuie, își iau singuri.
– De unde au bani orientalii să emigreze?
– Aici, nu pot să spun prețul, că nu sunt sigur. Dar cred că poate să coste spre 1.000 de euro ca să fii recrutat. Repet, cifra vine de la Salik, e un nume, mai degrabă o voce și un cont de mail și bancar. Dar, este evident că niciun imigrant pe care îl vezi pe stradă nu are acești bani la el acasă, că ar fi investitor în satul lui. Este pe datorie, am înțeles, banii urmează să fie returnați. Este o afacere.
– Și dacă omul dă țeapă? Unde este garanția investitorului?
– Familia…”
Orice fugar în Vest înseamnă un comision din Est
Imigranții din zonele amintite mai sus, parte din ei, vreo 30% – conform antreprenorului și cifrelor oferite de capturile subțiri ale Poliției de Frontieră române – obțin vize de muncă temporare în țara noastră, doar ca să poată trece în spațiul Schengen. Cu trenul, în portbagaje, în tiruri etc.
Cifrele nu sunt mari, ne spune investitorul:
”- Estimez, așa, mai de pe Lună, dar o bună bucată de vreme se vor simții foarte bine în România. Nu sunt scuipați, nu sunt bătuți, nu sunt aruncați în mare… Repet, unii au trecut prin zona arabă!
– Păi, și dacă trec granița? Deficitul de forță de muncă nu trebuie să fie acoperit?
– Asta să fie problema, ce iese spre Vest, vine din Est. Sunt și antreprenori nesimțiți, le opresc parte din salarii garanții. Că, de, oameni suntem. Pentru mine, nu vreau să fiu cinic, orice muncitor fugit în Vest înseamnă un muncitor adus din Est“.
Astfel, afacerea cu forță de muncă importată din Orient este, pentru o lungă perioadă, predictibilă, cu un orizont de timp și profitabilitate ușor de calculat. Va mai ține zeci de ani, mai ales în condițiile războiului din Ucraina, crizei fără sfârșit din Orientul Mijlociu și subdezvoltării din țările amintite, consideră, optimist, antreprenorul.
Cifrele oficiale
Ca urmare a aprobării prelungirii dreptului de ședere, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie au fost emise, la nivel național, 52.452 de permise de ședere, dintre care 49.493 de permise pentru străinii cu drept de ședere temporară, 1.749 pentru străinii cu drept de ședere pe termen lung și 1.210 pentru străinii cu o formă de protecție, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.
În aceeaşi perioadă, au fost înregistrate 67.557 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 55.460 de avize de angajare, pentru diferite categorii de lucrători.
Dintre avizele eliberate, 53.423 au fost pentru lucrători permanenți, 210 pentru cei detașați, 29 pentru lucrătorii ICT (persoană transferată în cadrul aceleiași companii) și 553 de avize pentru lucrători sezonieri. La bugetul de stat au fost încasate taxe în valoare de 26.994.721 de lei.
100.000 de imigranți extracomunitari pentru 2023
Guvernul a stabilit pentru 2023 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, număr similar celui din 2022.
Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor, în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri și comerț, având în vedere că acesta nu poate fi acoperit de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situațiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.
Măsura adoptată de Guvern a fost fundamentată pe datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), conform cărora, până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2022, stabilit prin HG nr. 132/2022, la nivelul IGI au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare, dar și pe datele Agenției Naţionale pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie – iulie 2022, 344.540 de locuri de muncă au fost declarate vacante de angajatori.
Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2022, 10.839 de firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile sale teritoriale, a eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, când 5.359 firme au solicitat eliberarea de adeverințe pentru 67.835 locuri de muncă vacante.
De asemenea, în perioada ianuarie – septembrie 2022, au fost 78.402 contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene.
Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ.
CITEȘTE ȘI:
Piața muncii din România, dependentă de lucrătorii străini. Cum s-a ajuns în această situație