EXCLUSIV | Jacques Cousteau și punctul zero al unei cariere de biolog marin. Dezvăluirile expertului care a văzut viața de la zeci de metri adâncime
Ecosistemul, așa cum îl știm astăzi, a suferit de-a lungul timpului nenumărate modificări, mare parte dintre ele motivate de schimbările climaterice care au luat prin surprindere întreaga planetă. Acest lucru se vede cel mai bine în zona mediteraneană, acolo unde converg trei mari regiuni geografice, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
- În prima parte a reportajului, ne-am axat pe istoria Oceanic Club, societatea care a spus pas politicului, pentru a se centra pe valorile adevărate ale salvgardării mediului înconjurător, și am dezvăluit secretele unei lumi ascunse și misterioase, aflată la zeci de metri adâncime în apa mărilor.
- Despre ecosistemul fascinant și modul în care el poate și trebuie să fie protejat de orice intervenție de natură să-i afecteze existența în parametri optimi, despre rolul fiecărei vietăți de pe Terra în funcționarea fără greș a acestuia, dar și despre mamiferul marin considerat prieten al omului care poate să ucidă cu o singură lovitură de bot, am vorbit în partea a doua.
- Cea de-a treia și ultima parte a reportajului este dedicată poveștii despre întâlnirea doctorului în biologie de tip marin Răzvan Popescu-Mirceni cu celebrul explorator francez al oceanografiei mondiale Jacques-Yves Cousteau. Și tot de la biologul marin vom afla care sunt costurile pe care omenirea le suportă atunci când părți ale ecosistemului sunt distruse cu bună știință, ce efecte financiare uluitoare poate avea distrugerea unei banale libelule.
În bazinul Mării Mediterane întâlnim aproape toate formele de viață, regăsite cu preponderență doar în anumite regiuni, care, fiecare în parte, respectă regulile de viață și adaptabilitate ale respectivei specii. Considerat un adevărat epicentru al ecosistemului, bazinul Mării Mediterane își are importanța sa strategică, dezvăluind pasionaților de biologie marină modul uluitor în care funcționează natura, în întregul ei.
Ce se întâmplă cu aceste viețuitoare în condițiile accentuării încălzirii globale, cum au ajuns să populeze regiuni, altfel îndepărtate de arealul lor, dar și ce specii au migrat, în mod cu totul neașteptat – chiar pentru specialiști -, din ținuturi considerate pe vremuri calde, în apele românești, acolo unde nu au fost întâlnite niciodată până acum, aflăm de la doctorul în biologie marină Răzvan Popescu-Mirceni.
Convingerea biologului marin este aceea că studierea cu atenție a fenomenelor apărute în ultimii zece-cincisprezece ani, ne poate ajuta să înțelegem, într-o mare măsură, cum funcționează ecosistemul și care sunt soluțiile pentru a-i reda valoarea pierdută nu doar din pricina schimbărilor climaterice, ci și a nepăsării și a ignoranței unora dintre noi, care își arogă drepturi de viață și de moarte asupra mediului înconjurător, ucigând specii care, în mod normal, au o covârșitoare importanță în funcționalitatea biosistemului pe Terra.
Jacques-Yves Cousteau și punctul zero al unei cariere de biolog marin
Ne întoarcem puțin în timp pentru a afla de la Răzvan Popescu-Mirceni care a fost, în ceea ce-l privește, punctul zero în inițierea sa în tainele biologiei de tip marin. Nimic altceva decât întâlnirea, pe vremea când era doar un copilandru, cu unul dintre cei mai mari exploratori oceanici ai lumii, Jacques-Yves Cousteau, fondatorul în 1946, umăr lângă umărul lui Philippe Tailliez și Frédéric Dumas, al Grupului de studii și cercetări submarine (GERS), la Toulon, în Franța.
Organizația înființată de marele explorator Cousteau avea să schimbe pentru totdeauna percepția asupra explorării de tip oceanic, echipajul său fiind singurul din lume care a petrecut la bordul legendarei nave Élie Monnier, în largul Mării Mediterane și al Oceanului Atlantic, sute de mii de ore în căutarea adevărului despre misterul regenerării și uluitoarei supraviețuiri a ecosistemului în fața expansiunii nimicitoare a factorului uman.
CITEȘTE ȘI: