EXCLUSIV | Justiția intră în colaps? Pensiile de serviciu, „butoiul de pulbere” dintre magistrați și Coaliția de guvernare. „Riscurile sunt imense!”

După greva din învățământ, încheiată la finalul a trei săptămâni de proteste și de negocieri, Guvernul se confruntă cu o nouă provocare. De data aceasta, tensiunile și nemulțumirile s-au mutat în curtea justiției. Judecători și procurori din mai multe instanțe și parchete, inclusiv cele din București, anunță că de miercuri își suspendă activitatea și nu mai judecă decât cauzele urgente, acesta fiind unul dintre cele mai mari proteste din ultimii ani.

Daniel Grădinaru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mihaela Rîșnoveanu, preşedinta Tribunalului Bucureşti, Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), și Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România (AMR), au explicat, pentru Gândul, ce repercusiuni are protestul anunțat de instanțe și parchete.

Tensiuni majore în sistemul judiciar și creșterea numărului de pensionări

Instanțele din București și din mai multe județe, precum și unele parchete au anunțat că de miercuri vor bloca mare parte din procese și anchete, magistrații fiind nemulțumiți de modificările aduse prin proiectul legii pensiilor speciale.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Ce se decide la masa de la Mar-a-Lago, asta se va ÎNTÂMPLA”

18:30

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

Reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, asumată prin PNRR și începută de Guvernul Ciucă, continuă și după rotația guvernamentală, în Cabinetul Ciolacu.

Modificarea vârstei de pensionare, prin etapizare, și stabilirea unor criterii după care să se calculeze cuantumul pensiei magistraților au creat tensiuni majore în sistemul judiciar și au dus la creșterea numărului de pensionări din rândul judecătorilor și procurorilor, agravând criza de personal.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Daniel Grădinaru, atenționa recent, într-un interviu pentru Gândul, că tensiunile din justiție ar putea să ducă la proteste ale magistraiților, nemulțumiți în special de propunerile de modificare a vârstei de pensionare, care în prezent este la 50 de ani.

„Se va lua legatura cu noul ministru al Justiției, pentru a aborda acest subiect”

„Instanțele și parchetele au convocat adunări generale și adoptă fiecare măsuri de protest. Astăzi (marți- n.r.), se va lua legatura cu noul ministru al Justitiei, pentru a aborda acest subiect și pentru a găsi calea unei soluționari fără urmări grave pentru justițiabili. Urmărim și analizăm pe parcurs ce se întâmplă la instanțele și parchetele din țară”, a spus, pentru Gândul, judecătorul Daniel Grădinaru, președintele CSM.

La rândul său, Mihaela Rîșnoveanu, preşedintele Tribunalului Bucureşti, susține că „forma de protest a fost stabilită pe o perioadă nedeterminată, iar în funcție de parcursul procesului legislativ, vom reanaliza în Adunarea Generală măsurile potrivite”.

„Sistemul judiciar este în prag de colaps. Judecătorii sunt obosiți, sătui de bulversarea statutului lor”

Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj și președinte al UNJR, vorbește despre un sistem de justiție în colap, cu probleme grave de personal, obosit și fără perspective de a atrage în următoarea perioadă profesioniști ai dreptului.

Judecătoarea  susține că o reformă în justiție, chiar dacă ar fi necesară, nu se face cu toporul și în momente de crize. Dana Gârbovan spune că noile prevederi privind pensiile de serviciu sunt absolut jignitoare pentru statutul magistraților, diminuându-le puterea și încrederea la nivelul actului de justiție.

„La nivelul Curții de Apel Cluj, s-a votat ca formă de protest amânarea tuturor cauzelor, cu excepția celor cu caracter urgent, tocmai pentru că nu există nicio cale de dialog cu puterea executivă și cu puterea legislativă. Cel puțin, din ultimele declarații publice ale reprezentanților celor două puteri rezultă că nu se intenționează să se aducă nicio modificare sub aspectul amendamentelor aduse proiectului privind pensiilor de serviciu, și subliniez că este vorba de pensii de serviciu.

Ceea ce noi am cerut încă din data de 6 iunie, la nivelul întregii țări, toate adunările generale, am atras atenția asupra faptului că suntem un sistem aflat acum într-o criză foarte gravă de personal, de resurse umane. Sunt peste 1.100 de posturi vacante doar la judecători. Vorbim despre un număr de posturi la nivel de țară de sub 5.000, cu o încărcătură enormă de cauze pe judecător de soluționat în fiecare an.

Tot acest surplus de muncă, peste cel deja existent, a fost suportat de judecătorii rămași în activitate. Sigur că vorbim acum de un corp al judecătorilor obosiți, surmenați, absolut sătui de toată această bulversare al statutului lor de la an la an. Un sistem obosit, copleșit, aflat – și nu exagerez – în bună parte, în prag de colaps și care nu este ascultat sub nicio formă de celelalte două puteri”, a spus Dana Gîrbovan, pentru Gândul.

„Funcția de judecător și procuror nu mai este atractivă pentru vârfurile absolvenților”

Președintele UNJR a mai spus că propunerile privind pensiile de serviciu sunt ”jignitoare” pentru magistrați.

„Revenind la această lege și la ceea ce propune ea, este absolut jignitor, inclusiv pentru demnitatea statutului de judecător, pentru că, doar cu titlul de exemplu, promite o eșalonare care în realitate nu există. Ignoră cu totul motivele pentru care există pensie de serviciu la judecători și procurori, nu doar în România, ci în majoritatea statelor europene.

Mai mult, ignoră faptul că această diminuare și deteriorare constantă a statutului judecătorilor și procurorilor a dus la un fenomen extrem de grav pe care nu vrea nimeni să-l vadă, și anume faptul că funcția de judecător și procuror nu mai este atractivă pentru vârfurile absolvenților de Drept și a profesioniștilor din justiție, în general.

Am ajuns ca, scăzând media de admitere de la 8, cât era în ultimii ani, la 6, tot nu se ocupă posturile. Păi cât să mai scădem, până la 5?  Asta este marea problemă. O reformă, chiar dacă ar fi necesară, nu se face cu toporul, nu se face în momente de criză acută, cum suntem acum, și mai ales nu se face pe baza unei lipse totale de dialog și de deschidere din partea puterii legislative. Ni se spune: «este un jalon în PNRR.» Păi PNRR-ul este Constituția României? Au fost consultați judecătorii când s-a adoptat acest PNRR? Din punctul nostru de vedere, nu este o lege, nu este un argument”, a afirmat Dana Gîrbovan.

„Este inadmisibil să se mute cu totul responsabilitatea la Ministerul Muncii”

Președintele UNJR susține că scenariul este unul previzibil, iar magistrații vor fi purtați de la Ministerul Justiției la Ministerul Muncii și de acolo la Comisia Europeană, pentru a avea un dialog în orb.

Dana Gîrbovan concluzionează că cel mai mare pericol vine din faptul că se permite ca stat „să ai o justiție slabă, cu judecători puțini, obosiți și mai ales fără perspectiva de a aduce din spate profesioniști ai Dreptului”, un precedent periculos nu doar pentru magistrați, ci în special pentru cetățeni, beneficiarii direcți ai actului de justiție.

„Aș vrea să mai subliniez un lucru. Este absolut inadmisibil să se mute cu totul responsabilitatea la Ministerul Muncii. Pensia de serviciu a judecătorilor și a procurorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. În toate țările din Europa, pensia și indemnizația fac parte din statut, deci nu poate Ministerul Justiției să se derobeze cu totul de responsabilitățile ce-i revin, spunând că este treaba Ministerului Muncii.

Este o chestiune ce ține de statutul judecătorilor și procurorilor și este o componentă a garanției de independență. Acum, magistrații sunt purtați de la Ministerul Justiției la Ministerul Muncii și de acolo la Comisia Europeană, pentru a avea așa un dialog în orb. Nu mai este nicio cale de dialog, iar riscurile, nu doar pentru judecători, ci și pentru cetățenii acestei țări, sunt imense. 

Așa ceva este de un pericol inimaginabil pentru statul de drept pe care-l clamează cu atâta drag clasa politică. S-a decis declanșarea acestor proteste până în momentul în care vom avea o soluție legislativă care să corespundă standardelor constituționale pe care, de altfel, chiar PNRR-ul le impune. Proiectul actual și amendamentele aduse încalcă în mod grosolan toate aceste repere constituționale.”, conchide Dana Gîrbovan, președintelr Curții de Apel Cluj și președintele UNJR.

„Proiectul de lege pune serioase probleme de neconstituţionalitate”

Judecătoarea Andreea Ciucă, președintele AMR, a spus, pentru Gândul, că asociația pe care o conduce a făcut o serie de demersuri concrete, repetate și punctual argumentate, pentru respectarea statutului magistraţilor şi independenţei justiţiei, incluzând aici şi independenţa financiară.

În plus, aceasta susține că modificările intempestive aduse acestui proiect de lege echivalează cu „sinuciderea asistată” a unui sistem aflat, mai mult ca niciodată, într-o gravă criză de personal.

„Noile legi ale justiţiei au intrat în vigoare la 16 decembrie 2021. Proiectul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu a conţinut modificări cu privire la condiţiile de pensionare a judecătorilor şi nici cu privire la cuantumul pensiei de serviciu. Prin urmare, după dezbateri în cele două camere ale Parlamentului, au fost votate prevederi similare celor din legea anterioară (din anul 2004), referitor la pensia de serviciu a judecătorilor.

După numai trei  zile de la intrarea în vigoare a noii legi privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, s-a trimis la CSM proiectul legii privind modificarea pensiilor de serviciu, prin care se schimbau dramatic procedura, condiţiile de acordare şi cuantumul pensiei de serviciu a judecătorilor.

Faptul că acest proiect de lege pune serioase probleme de neconstituţionalitate a rezultat, atât din Avizul Consiliului Legislativ din 28.12. 2022, cât şi din adresa Ministerului Justiţiei din 23.12.2022, trimisă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. În acestea s-a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Contrar afirmațiilor ministrului Muncii, care a declarat că modificările referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor s-au făcut în urma consultărilor cu reprezentanţii sistemului judiciar, asociaţiile profesionale ale magistraţilor nu au fost consultate.

Înregistrarea la Senat, în anul 2023, a proiectului Legii privind modificarea pensiilor de serviciu și, apoi, amendamentele lansate public în 29 mai 2023, a constituit un element de instabilitate, prin raportare la «speranţa legitimă», concretizată în principiul propriu oricărui stat de drept privind supremaţia legii. Această instabilitate a determinat un val de pensionări ce afectează grav sistemul judiciar”, a spus, pentru Gândul, judecătoarea Andreea Ciucă.

„3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%”

Președintele Asociației Magistraților din România a adăugat că au fost lansate în spaţiul public modificări intempestive aduse proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, care urmează să fie adoptate în termen scurt.

”Reprezentanții celorlalte puteri au încercat să justifice proiectul de lege prin trimiterea la PNRR, potrivit căruia trebuie întreprinse demersuri pentru intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Problema este pusă în mod cu totul fals. În primul rând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor nu pot fi tratate ca «pensii speciale». În al doilea rând, reducerea pensiilor magistraţilor nu va duce la o reală reducere a cheltuielilor cu pensiile.

În luna iulie 2019, numărul magistraţilor pensionari era de numai 3.814, iar în luna ianuarie 2023, numărul acestora era de numai 4.468. În condiţiile în care Curtea Constituţională a fost cea care a relevat existenţa unui număr de 198.559 de beneficiari de pensii speciale şi de serviciu, la nivelul anilor 2019-2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, trimiterea la PNRR rămâne una formală”, a mai spus președintele AMR.

Provocări la început de mandat pentru noul ministru al Justiției

Alina Gorghiu, noul ministru al Justiției, a transmis, marți, după anunțul privind protestele magistraților, că respectă dreptul judecătorilor și procurorilor la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, și nu protestul.

Ministrul Justiției a ținut să menționeze că proiectul privind pensiile de serviciu ”reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie.”

Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”, susține ministrul Alina Gorghiu.

MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM

„Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat.

Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar”, a mai spus ministrul Alina Gorghiu.

Amplă acțiune de protest a magistraților: doar cauzele urgente vor fi soluționate

Mai multe instanțe au anunțat că de miercuri 21 iunie vor fi judecate dosar cauzele urgente. Este vorba despre măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).

Între instanțele care au anunțat că încep un amplu protest se numără și Curtea de Apel București și Tribunalul Capitalei. Același mesaj de stopare a activității a fost trimis de mai multe instanțe și parchete din România.

Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.

Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.

Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială.

Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare. Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere”, a transmis Curtea de Apel București.

„Punctele de vedere exprimate de sistemul judiciar și de către asociațiile profesionale, ignorate complet în procesul legislativ”

Și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, dar și parchetele de sector au transmis că încep o amplă acțiune de protest.

„Având în vedere discuțiile din spațiul public privind iminența adoptării unor modificări radicale ale condițiilor de acordare a pensiei de serviciu a magistraților, în ciuda deschiderii permanente la dialog pe care reprezentanții sistemului judiciar au arătat-o în toată această perioadă, ținând seama de faptul că punctele de vedere exprimate de sistemul judiciar și de către asociațiile profesionale au fost ignorate complet în procesul legislativ, admițând că sistemul actual de pensionare necesită ajustări (spre exemplu, pensia de serviciu nu ar trebui să depășească cuantumul salariului net), procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înțeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activității, cu excepția unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independența justiției și statutul magistraților”, au precizat parchetele din Capitală.

CITEȘTE ȘI:

BREAKING NEWS. Mai multe instanțe și parchete își suspendă activitatea. Modificarea legii pensiilor speciale, între nemulțumirile magistraților

EXCLUSIV | Președintele CSM avertizează, după valul de pensionări: ”Vor fi termene tot mai lungi. ICCJ ar putea intra în colaps, 80% se pot pensiona”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele