EXCLUSIV Macron sau Marine Le Pen: ce drum va alege Franța pe 24 aprilie? Ștefan Popescu, analist politică externă: „Vom avea o Franță care va căuta să reducă fluxurile migratorii, o Franță care va căuta să își reconstruiască industria și să și-o protejeze chiar la nivel european”

Ștefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane şi analist de politică externă, a explicat, într-un comentariu pentru gândul.ro, cum se vor arunca zarurile pentru Emmanuel Macron și Marine Le Pen, adversari  în turul al doilea care va avea loc pe 24 aprilie 2022. Așadar, care va fi drumul Franței și ce se va schimba, ținând cont de întreg contextul politic existent la nivel mondial? Toujours Macron sau…

La capătul zilei de 24 aprilie scorul va fi mai strâns

„Reporter: Macron vs. Le Pen. Doi contracandidati cu viziuni complet diferite asupra viitorului. Ce se va întâmpla pe 24 aprilie, care este scenariul la care vă gândiți dumneavoastră?

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Ștefan Popescu: Cu 55-56 % din intențiile de vot în turul al doilea, așa cum arată ultimele sondaje, președintele Emmanuel Macron pare favorit în cursa pentru un mandat de cinci ani la Palatul Elysée. « Frontul Republican », așa-numita metodă ad-hoc a clasei politice franceze de a face baraj în turul al doilea candidaților de extremă dreapta, pare să dea rezultate și de această dată. Totuși, apar semnele erodării sensibile ale acestei metode. Suntem departe de momentele în care candidatul frecventabil era creditat cu două treimi din voturi. La capătul zilei de 24 aprilie scorul va fi mai strâns.

În același timp, rezultatele votului din turul întâi (10 aprilie) ne arată faptul că Marine Le Pen, candidata partidului Rassemblement National (Reuniunea Națională, fostul Front Național), nu mai este izolată pe scena politică. Eric Zemmour, polemistul cu vederi politice similare, a obținut 7 %, un scor remarcabil având în vedere că cele două candidate ale partidelor tradiționale de dreapta și stânga, Valérie Pécresse și Anne Hidalgo, au adunat împreună puțîn peste 6 % din voturi.

Și asta în condițiile în care atât Les Républicains, partidul gaullist, care i-a propulsat pe Jacques Chirac și pe Nicolas Sarkozy la președinția republicii, și Partidul Socialist, care i-a dat pe François Mitterrand și pe François Hollande, beneficiază de structuri robuste în teritoriu, cu puzderie de aleși locali la toate nivelurile (municipal, departamental și regional). În al doilea rând, iar acest lucru este cel mai important element al alegerilor prezidențiale franceze, o parte importantă, care poate merge între 25 și chiar 30 % din electoratul lui Jean-Luc Mélenchon, nu dorește să se conformeze îndemnului acestuia de a-l alege pe 24 aprilie pe Macron.

Mélenchon, clasat pe locul al treilea, cu 21,95% din voturi, este candidatul stângii radicale iar electoratul sau are ca nucleu dur Vestele Galbene, clasele populare și cele mijlocii care, pe fondul adoptării monedei euro, al crizelor succesive și măsurilor de austeritate, al creșterii prețurilor la energie ca urmare a trazitiei energetice, și-a văzut mult erodată puterea de cumpărare. În plus, acest electorat suportă tot mai greu fenomenul migratoriu și dumpingul noilor veniți pe piața muncii și suferă și de pe urma devalorizării statutului social.

Electoratul doamnei Le Pen și al domnului Mélenchon reprezintă o monedă cu două părți, una de extremă dreapta iar alta radical de stânga. În concluzie, peisajul politic francez este în recompozitie – să sperăm că reușește să se recompună, altfel vorbim de decompoziție- , iar clivajele nu mai sunt stânga-dreapta, ci urmează logici social-identitare, taberele fiind puternic radicalizate.

Merge în continuare Franța cu Macron sau alege o nouă directie? Ce strategie va adopta, de acum înainte, Franța, ținând cont și de contextul lumii politice mondiale? 

„Clivajele despre care am vorbit traduc probleme structurale în societatea franceză care necesită răspunsuri reale din partea viitoarei guvernări franceze. Acum rămâne să vedem cum va arăta guvernarea, întrucât luna următoare avem și două tururi de alegeri legislative. Este drept că așa cum arată Constituția din 1958 a celei de a- V-a Republici, președintele are competențe foarte largi, cele mai mari din toată lumea occidentală. Totuși, președintele are nevoie și de o echipa guvernamentală și de o majoritate în Parlament cu care să poată colabora. Experiența de până acum a coabitării în Franța este pozitivă. Ultima a fost între 1997 și 2002 când președintele de dreapta Jacques Chirac a coabitat cu premierul socialist Lionel Jospin.

Ambii erau însă oameni de stat cu experiență și cu un mare sens al responsabilității, capabili să treacă peste diferențele de ordin ideologic atunci când era vorba de interesele Franței. De altfel, remarcabil este că Jospin, iar acest lucru l-a împiedicat să între în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002, a afirmat în cursul unei dezbateri electorale că momentul istoric l-a împiedicat să ducă o politică de stânga.

Alegerile parlamentare din luna mai sunt pline de necunoscute. Nu știm dacă electoratul va vota ca la prezidențiale, penalizand puternic stânga și dreapta tradiționale. Ar fi o veste nu tocmai bună pentru Macron care și-a asigurat până acum majoritatea și guvernarea șifonând Partidul Socialist și Republicanii. Vom vedea și dacă partidul lui Macron, La République en Marche (Republica în Mișcare) va renaște. La alegerile locale din iunie 2020 a obținut un scor mediocru. Faptul că Macron a ieșit pe primul loc pe 10 aprilie în cea mai mare parte a circumscriptiilor electorale în care se află deputați LaReM pare să indice o revenire.

Totuși, greu de crezut că va avea majoritatea absolută. Dar și în această ipoteză, consecințele asupra politicii franceze ale rezultatelor alegerilor prezidențiale se vor vedea. Vom avea o Franța mult mai atașată întăririi trăsăturii interguvernamentale în afacerile europene, o Franța care va caută să reducă fluxurile migratorii, o Franța care va căuta să își reconstruiască industria, dar să și-o protejeze chiar la nivel european”, conchide Ștefan Popescu.

Macron a câștigat turul 1 al alegerilor cu 27,85%, în timp ce Le Pen a obținut 23,15%

Sondajele pentru turul doi, care va avea loc peste două săptămâni, arată o luptă mult mai strânsă decât cea din 2017, când Macron a câștigat confortabil în fața rivalei sale.

Macron a câștigat turul 1 al alegerilor cu 27,85%, în timp ce Le Pen a obținut 23,15%. În urma acestora, Jean-Luc Melenchon a obținut 22%. Candidații partidelor tradiționale, Republicanii și Socialiștii au obținut 4,8%, respectiv 1,8%.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele