EXCLUSIV | Mărturia avocatei care a câștigat la CEDO recunoașterea familiilor gay: În cele mai grele momente, oamenilor le lipsește protecția statului

Iustina Ionescu, avocata care reprezentat 21 de cupluri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – care a decis, marți, că România trebuie să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex – a povestit, într-un interviu emoționant pentru Gândul, ce își doresc românii membri ai comunității LGBT care i-au cerut ajutorul și care sunt așteptările sale din partea statului român, după un proces care a început în 2018.

Sunt cinci ani de când Iustina Ionescu, avocată specializată în depturile omului, a înregistrat la CEDO un dosar în care prima cameră a dat, marți, 23 mai, o hotărâre istorică pentru comunitatea LGBT (Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transgender – eng.) în cauza Buhuceanu și Ciobotaru  și alte 20 de familii formate din persoane de același sex împotriva României.

Privit strict statistic, este vorba de 42 de persoane născute între anii 1967 și 1996, deci cu vârste cuprinse de la 27 la 56 de ani, care au decis să formeze o familie cu o persoană de același sex, o decizie care nu este recunoscută în prezent de statul român. Chiar dacă homosexualitatea nu mai este incriminată în România de 22 de ani, orice demers al unui cuplu de a se înregistra la un Oficiu de Stare Civilă se lovește de un refuz în prezent.

Decizia CEDO tocmai de asta poate fi considerată istorică, pentru că impune statului român să elaboreze legislația prin care să recunoască și să protejeze aceste familii, un drept care nu poate fi refuzat doar pe baza percepției opiniei publice, după cum a decis Curtea de la Strasbourg.

După decizia Curții, Patriarhia Română a emis un comunicat prin care se opune vehement hotărârii luate la Strasbourg.

Conform studiilor Asociației Accept, care militează pentru drepturile comunității LGBT din România, 71% dintre români cred că recunoașterea legală a familiilor formate din același sex nu ar avea niciun impact asupra vieții lor, iar 68% consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de același sex.

Mai mult, 67% consideră că e nedrept ca persoanele gay sau lesbiene să nu-și poată moșteni partenerul și să își piardă astfel căminul comun sau traiul clădit împreună.

Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României, pentru completarea definiției familiei, cu „bărbat și femeie”, din 2018, a înregistrat o prezență la urne de doar 20,4%, mult sub pragul de 30% necesar pentru a fi validat. Cea mai mare prezență a fost la Suceava, 28,7% și cea mai slabă la Satu Mare, de 13,8%.

De amintit că Marea Cameră a CEDO, unde statul român poate ataca decizia de marți, a hotărât, recent, favorabil în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei. Astfel, potrivit CEDO, familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal și protejate de toate statele din Consiliul Europei, ceea ce înseamnă și România.

„E o decizie istorică”

Dincolo de statistici, sunt poveștile celor 42 de persoane care au decis să semneze plângerea la CEDO, iar Iustina Ionescu lucrează de peste 20 de ani alături de Asociația Accept și cunoaște în profunzime toate dramele, toate neajunsurile și aspirațiile cuplurilor care își doresc ce își dorește orice om: să poată să își întemeieze o familie cu persoana iubită și să poată sta alături de ea pe patul de spital sau, în cazul extrem, să îi poată lăsa moștenire toate bunurile pământești.

De cinci ani duceți acest proces și vrem să aflăm de la dvs. poveștile oamenilor din spate, ce înseamnă această decizie a CEDO, ce volum de muncă a presupus și ce urmează, ce așteptări aveți?

Iustina Ionescu: Este o decizie istorică pentru că aduce împreună un număr mare de familii formate din persoane de același sex, care vin din colțuri diferite ale țării, cu povești de viață și probleme diferite și pe care le unește, pe toate, aceeași chestiune, că statul român le discriminează prin lege, prin faptul că nu le recunoaște și nu le protejează legal, așa cum fiecare cetățean din România poate beneficia de o protecție juridică, respectiv să aibă acces la căsătorie, civilă, care este unica formă de protecție juridică a cuplurilor din legislația românească.

„E vorba de oameni care și-au stat alături zi de zi, ani de zile, poate zeci de ani”

Dacă ar fi să numiți o dorință predominantă a cuplurilor pe care le reprezentați, care ar fi aceasta?

Iustina Ionescu: Sunt situații de viață de care te lovești pas cu pas. Într-adevăr, în cele mai grele momente oamenilor le lipsește protecția statului și realizează ce pierd prin faptul că pe ei statul nu îi recunoaște. Și cel mai adesea vorbim despre situații în care unul dintre parteneri este în spital, bolnav, are o intervenție chirurgicală, de exemplu. La Terapie Intensivă nu poate să intre decât soțul sau rudă de gradul I. Aceste familii nu se încadrează în niciuna dintre aceste variante în acest moment, conform legii. Deci e vorba de oameni care și-au stat alături zi de zi, ani de zile, poate zeci de ani, cum e cazul unuia dintre cuplurile din acest caz de la CEDO.

În caz extrem, dreptul de a decide să apeși butonul de viață și de moarte, la spital, nu poți să i-l dai persoanei iubite, nu?

Iustina Ionescu: Au fost și situații în care partenerii, care locuiau în același apartament împreună și un vecin efectiv l-a bătut și i-a dat ceva în cap unuia dintre ei și a trebuie să sune la 112 soțul său și în momentul în care a venit poliția, ei nu au putut să detalieze, să explice motivul pentru care vecinul l-a agresat. Motivul era homofobia acestuia, nu suporta ideea că are vecini de același sex care trăiesc împreună. Sunt astfel de situații în care ești efectiv umilit pentru că trebuie să te ascunzi și pentru că poți să recunoști și nu ești recunoscut la rândul tău ca familie, ceea ce ei sunt și trăiesc în fapt în fiecare zi și ceea ce oamenii din jurul lor – pentru că ei nu trăiesc în pădure, trăim în societate și avem prieteni, avem familie extinsă, avem colegi, cunoștințe – care îi prețuiesc ca prieteni, ca membri ai familiei și îi recunosc ca familie, dar statul nu îi recunoaște. Și aici mă uit la poporul român, pentru că noi am vrut să aflăm ce crede despre acest lucru, iar studiul Asociației Accept și Cult Market Research din 2021 spune că, de fapt, poporul român acceptă nevoia acestei protecții juridice și recunoaștere din partea statului. Ceea ce se întâmplă este că politicienii și decidenții sunt în urma poporului român, a românilor, a ceea ce dorește majoritatea.

Decizia CEDO arată că statul a invocat în fața Curții că majoritatea românilor dezaprobă cuplurile de același sex – iar Curtea deja a respuins astfel de argumente care susțin că atitudinea presupus negativ sau chiar ostilă a majorității heterosexuale nu pot fi invocate pentru a nega dreptul aplicanților de a li se recunoaște aceste relații în mod adecvat și de a fi protejate de lege. Le este frică oare politicienilor că pierd capital electoral?

Iustina Ionescu: Vedeți, aceasta este o prejudecată în sine, pentru că, în realitate, poporul român este mult mai deschis decât cred – sau vor să creadă – politicienii, care nu se uită la ceea ce crede și ce nevoi principale are poporul român. Iar asta se întâmplă în multe domenii, nu doar în familiile noastre. Este un standard pe care Curtea l-a stabilit încă din cauza Fedotova contra Federației Ruse, de acum deja câteva luni, dată de Marea Cameră, dar, cum spuneam, în România lucrurile stau, din fericire, mult diferit față de Rusia și noi nu vrem să ne comparăm cu Rusia nici în ceea ce privește societatea și nu suntem acolo unde este Rusia, din fericire, nici în ceea ce privește structurile democratice și democrația din statul român. De altfel, hotărârea, condamnarea dată de Curte, dacă o citiți și printre rânduri, veți vedea că este însoțită de un anumit cec în alb pe Curtea l-a dat statului român și și-a pus încrederea că în România, spre deosebire de Rusia sau alte state din est, totuși, structurile democratice au dovedit că au funcționat în cele mai dificile momente pentru comunitatea LGBT. Și Curtea dă exemplul Referendumului pentru modificarea definiției familiei din Constituției, din 2018, care nu a avut succes, unde poporul român a arătat că nu este preocupat de această chestiune, deci nu este de acord cu restricțiile care erau susținute de inițiatori și chiar de autorități, prin faptul că au permis să se întâmple acest demers. Practic, Curtea spune că s-ar putea să fie mai rău, iar în România s-a dovedit că nu s-a ajuns chiar în punctul acela. Deci, cu atât mai mult a pus responsabilitatea pe umerii statului român, de a legifera, de a spune clar că trebuie să legifereze în acest domeniu.

„Sunt multe lucruri care, de fapt, ne aduc împreună”

Pentru că ați menționat cauza Fedotova contra Federației Ruse, cum spunea și președintele CNCD, Asztalos Csaba, pentru Gândul, chiar dacă statul atacă actuala decizie, în termenul – limită de trei luni, în această cauză, Marea Cameră a menținut decizia din prima cameră și ar putea fi un indiciu că poate să piardă, nu?

Iustina Ionescu: Mai mult decât atât, este un filtru al judecătorilor care verifică dacă un eventual apel are sau nu sens. Or, din moment ce există hotărârea Fedotova, acest filtru probabil va opri din start eventualul apel de introdus de către statul român. Dar dacă ne uităm cum s-a poziționat Guvernul în momentul în care am schimbat observații în acest caz, Guvernul nu a respins, când s-a apărat în cauză, ideea necesității unei legi și a recunoașterii acestor familii, doar a considerat că este nevoie de o temporizare a adoptării acestui cadru legislativ, pe motiv că societatea nu ar fi pregătită. Acest motiv vedeți că, și după cauza Fedotova, a fost spulberat și, de fapt, studiile arată că nu este o justificare, pentru că societatea românească este pregătită. Tot ce contează însă în acest moment – și vedem extremele care sunt atinse în discursul public de anumite grupări, anumiți lideri de opinie, chiar lideri politici care lasă impresia că ar putea să vină o mare nenorocire peste noi dacă toate familiile ar fi respectate în România – or astea sunt de fapt niște reacții minoritare, pentru să studiile, statisticile, ne arată că societatea, românii sunt pregătiți și sunt doar niște efervescențe la televizor din partea unor persoane care vor să atragă atenția publicului de la lucrurile importante care privesc societatea românească. Și printre aceste lucruri se numără și ce facem mâine, ce ne aduce ziua de mâine, siguranța românilor în ceea ce privește familia lor, ce pun pe masă a doua zi, ce facem cu copiii, viitorul nostru, iar toate aceste lucruri sunt de interes și le trăiesc și familiile noastre. Sunt multe lucruri care, de fapt, ne aduc împreună și politicienii trebuie să se aplece asupra acestor probleme ale românilor.

„Nimeni nu poate impune unei religii să facă nimic altceva față de propriile precepte”

Ce spuneți despre poziția Bisericii Ortodoxe Române, aveți argumente față de poziția contrară deciziei CEDO?

Iustina Ionescu: Noi, în primul rând, vorbim despre căsătorie civilă, nu căsătorie religioasă. Nimeni nu poate impune unei religii să facă nimic altceva față de propriile precepte. În timp ce poate unele familii din comunitatea noastră și-ar dori să fie acceptați în bisericile lor, acesta este o decizie care ține de biserică, iar hotărârea de ieri se referă la recunoașterea civilă, a instituțiilor statului, nu a bisericii.

În hotărârea CEDO este vorba de legiferarea parteneriatului civil între persoane de același sex sau de căsătorie?

Iustina Ionescu: Curtea nu menționează și nici în alte hotărâri emise de Curte pe aceast tematică, CEDO nu a indicat niciodată una sau altă formă de protecție juridică, spunând că este alegerea statului. Dar noi, la Asociația Accept, considerăm și pledăm pentru drepturi egale și pentru recunoașterea egală din partea statului, a tuturor familiilor, nu credem că soluția este că creăm instituții separate, ci toate instituțiile de protecție a familiei să fie accesibile, să poate fi accesate de oricare român, în funcție de valorile sale, de nevoile de protecție pe care le are cuplul respectiv. Așa încât o măsură este de a modifica Codul Civil și de a ne asigura că este accesibilă tuturor căsătoria civilă, iar, apoi, dacă Parlamentul consideră că și în România este utilă existența acestei instituții a parteneriatului civil, o instituție ceva mai modernă, să spunem așa, mai flexibilă, care să fie disponibilă românilor, aceasta ar trebui să fie, bineînțeles, disponibilă tuturor românilor, indiferent de sex. Și să nu uităm familiile care nu au fost suficient de prevăzătoare sau nu au dorit să opteze pentru niciun fel de înregistrare de acest tip – căsătorie civilă sau parteneriat civil – dar care, în situații dificile de viață au nevoie de protecția statului și de recunoaștere a relației dintre ei ca relație de familie. Mă gândesc, de exemplu, la violența domestică, o situație în care partenerul vulnerabil, care are de suferit, persoana care de obicei este victima violenței sau nu are resurse să iasă dintr-o relație de agresiune, violentă, are nevoie să fie recunoscută ca membru de familie, chiar dacă nu s-a înregistrat la starea civilă.

O întrebare – cheie vizează estimarea dvs privind timeline-ul/cronologia și durata până elaborarea și intrarea în vigoare a legislației prevăzute în decizia CEDO, de exemplu pentru situația în care statul român decide că nu mai are rost să facă apel, în termenul de trei luni, la Marea Cameră.

Iustina Ionescu: În acest caz trebuie să întrebați statul ce plan are. Ce pot să spun eu este că, de a doua zi de când această hotărâre rămâne definitivă, să spunem în trei luni, se declanșează un mecanism de executare a hotărârii CEDO la Comitetul de miniștri al Consiliului Europei, care constă din 46 de miniștri de externe ai tuturor statelor părți ale Consiliului Europei. Și acest comitet periodic se întrunește și cheamă în fața sa Guvernul României în primul rând pentru a explica ce a făcut pentru a pune în aplicare această hotărâre și, în cazul nostru, să adopte pachetul legislativ. În primul rând, Guvernul trebuie să vină el însuși cu un plan de acțiune în vederea îndeplinirii obiectivului legislativ și acolo vom vedea ce plan are Guvernul. Dar, în orice caz, Curtea nu a indicat forma de protecție juridică, dar a spus că trebuie să adopte o lege specială, trebuie să fie o formă de protecție care să asigure protecția statului pentru aceste familii – asta ar putea să fie tradus în termenii că un simplu contract între doi indivizi, între două părți, operat în privat, nu înseamnă o recunoaștere a statului – și, doi, CEDO a indicat în fapt că această formă de protecție juridică nu trebuie să fie o povară pentru familia respectivă, ci să se se asigure că viața de familie poate să decurgă în mod normal, obișnuit, și să o ajute pe familia respectivă să își desfășoare viața de zi cu zi, să răspundă nevoilor pe care le are familia respectivă în tot felul de domenii, precum proprietate comună, moștenire, obligație de susținere reciprocă, de întreținere și ne putem gândi la tot felul de situații concrete.

Există un termen – limită pentru statul român să pună în aplicare decizia CEDO?

Iustina Ionescu: Nu există un termen fix, de trei sau cinci ani, ci este stabilit în procedura de executare de la Comitetul de miniștri de la o ședință la alta, în funcție de planul de acțiune și de ce este rezonabil ca timp să dai unei proceduri legislative, să spunem așa.

În caz extrem, știu că există o sancțiune destul de gravă pentru România, care poate pierde dreptul de vot în Consiliul Europei.

Iustina Ionescu: Da, teoretic, dar această sancțiune, din câte rețin, a fost accesată o singură dată, în cazul Turciei, în timpul regimului dictatorial al generalilor, și acum, o dată cu războiul din Ucraina, se dorea și s-a început procesul de retragere a dreptului de vot împotriva Federației Ruse și în final ei s-au retras singuri, nu au mai așteptat să fie dați afară, să le fie retras dreptul de vot. De fapt (neaplicarea deciziei – n.r.) înseamnă că te autosancționezi, te condamni că nu te mai poziționezi ca un egal din punct de vedere al statelor democratice europene, unde ne dorim și noi să fim. Și aici ne uităm la faptul că am rămas foarte în urmă, suntem în clubul celor cinci state din Uniunea Europeană – pe lângă Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria – care nu are nicio formă de protecție juridică pentru familiile acestea, familiile noastre. Toată lumea din UE are o formă de protecție juridică, noi suntem foarte în urmă. Până și Letonia a adoptat o formă de protecție juridică recent.

În plus, una dintre informațiile interesante din decizia CEDO, care detaliază intervențiile tururor părților, este că statele care au recunoscut aceste familii au un Produs Intern Brut mai ridicat pe cap de locuitor.

Iustina Ionescu: Da, așa este, și nivelul investițiilor este mai mare și Indexul standardului de viață este mai mare.

Ultima întrebare ține de CV-ul dvs – nu sunteți la prima „luptă” în instanță pentru drepturile comunității LGBT din România, de când sunteți avocat, din 2003. Ce v-a mânat în această luptă, de ce ați ales această cale de reprezentare a familiilor formate de persoane de același sex la CEDO?

Iustina Ionescu: Cred că am avut norocul să-mi încep voluntariatul, ca studentă la drept fiind, alături de Asociația Accept, am cunoscut comunitatea LGBT din România, mi-am făcut prieteni acolo, colegi, am văzut că se comportă foarte profesionist, am învățat de la ei și am rămas alături de ei și de cauza drepturilor egale, în care cred, până astăzi. Din 2002, până astăzi.