EXCLUSIV | Mărturii emoționante, la aproape trei luni de la infernul care a îngenuncheat Turcia. „Mulți au ales să ia viața de la zero”
Au trecut aproape trei luni de când în Turcia și Siria se dezlănțuia, într-o zi cu frig, ploaie și lapoviță, un adevărat infern. În câteva secunde, clădirile, transformate în mormane de moloz, au înghițit avid și fără niciun drept la apărare, oamenii care locuiau de-o viață acolo. Cei care au sfidat moartea și care au supraviețuit miraculos – „ostatici” zile întregi sub molozul blocurilor dărâmate – s-au transformat în miracolele de sub ruine. În Turcia, viața continuă, deși dramele trăite sunt imposibil de uitat. Vremea nu a fost nici ea solidară cu suferința oamenilor, fiind o primăvară capricioasă, cu temperaturi scăzute.
- Cutremurul cu magnitudinea 7,8 – care a zguduit, în 6 februarie, partea central-sudică a Turciei și a afectat totodată nord-vestul Siriei – este cel mai grav din ultimii aproape 25 de ani în Turcia. Seismul a fost urmat de două cutremure cu magnitudini de 6,7 și 7,5, precum și de alte numeroase replici.
- Peste 55.000 de oameni au murit și aproape 130.000 au fost răniți în Turcia și Siria, în urma cutremurelor devastatoare. Milioane de oameni au fost strămutați din casele lor, potrivit World Vision.
- Seismele din 6 februarie ar fi fost urmate de peste 13.000 de replici și numărul lor este în continuă creștere.
Turcia, între lacrimi, ruine și alegerea președintelui
Fiecare replică, fiecare mică zgâlțâială readuce panica în sufletele oamenilor și îi face să retrăiască acel coșmar greu de descris în cuvinte de la început de februarie.
Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade s-a produs joi, la aproximativ 150 de kilometri depărtare de orașul Gaziantep, situat în partea de sud a Turciei centrale, în apropiere de granița cu Siria. În noaptea de vineri spre sâmbătă, un alt val de cutremure a avut loc în Turcia, cel mai puternic, cu magnitudinea 4,5, având epicentrul în provincia Kahramanmaraș.
În timp ce multe persoane locuiesc încă în containere puse la dispoziție de statul turc, cel puțin până când li se vor construi locuințele promise, alții au decis să-și înfrunte destinul și să o ia de la zero în orașele mai mari ale Turciei.
Pe 14 mai, Turcia își va alege președintele. Un motiv în plus pentru ca toți politicienii aflați în campanie electorală să vină în zonele afectate de cutremure cu planuri și ajutoare și să nu uite de cei aflați în suferință, oameni care au disperată nevoie să știe că nu sunt singuri și că se pot baza într-un mod real pe ajutorul autorităților.
„Când trăiești în același loc cu tragedia este foarte greu psihic să treci prin această traumă”
Românca Mirela Cristina Gultekin, profesor de engleză într-un program de pregătire a studenților de la Universitatea Gaziantep, care locuiește de aproape 15 ani, împreună cu soțul și cu băiatul lor, în acest oraș, povestește pentru Gândul ce s-a întâmplat în cele trei luni, de când Turcia a fost îngenuncheată, în doar câteva secunde, de cele două cutremure apocaliptice.
Cristina s-a întors de curând de la conferința „IATEFL” din Anglia, o reuniune internațională a profesorilor de engleză din toată lumea, unde a susținut și o prezentare. Românca mărturisește că a fost ocazia perfectă să uite puțin coșmarul trăit în ultima perioadă și să socializeze cu oameni veniți din toate colțurile lumii, printre care și din România.
„A venit pur și simplu ca un balsam, am fost prinsă în învățare cu ceilalți profesori și m-am detașat o săptămână”, spune Cristina Gultekin.
Românca Mirela Cristina Gultekin, la conferința internațională a profesorilor de engleză din toată lumea, desfășurată în Anglia
Cu adevărat însă, evenimentele trăite în februarie în Turcia sunt greu de uitat, mai ales că în unele zone continuă încă dărâmarea clădirilor.
Construcțiile făcute de mântuială și eroarea umană sunt trecute pe lista motivelor pentru care zeci de mii de clădiri s-au prăbușit în 6 februarie. S-a lăsat cu multe arestări și, cel puțin, pentru moment, câteva lecții cumplite par învățate.
„Sunt zone în care se continuă cu dărâmarea, pentru că sunt mii și mii de locuințe, blocuri care trebuie dărâmate și făcută din nou fundația. Bine, ei nu vor să le mai facă în aceeași zonă, pentru că acum se ghidează după zonele mai puțin predispuse la cutremur.
Ce s-a întâmplat în orașul Gaziantep în care sunt eu? Clădirilor care au căzut se pare că li se tăiaseră stâlpii de rezistență pentru a se face magazine la subsol. Era, de exemplu, un bijutier care a făcut același lucru, avea magazinul respectiv și a tăiat stâlpii de rezistență. Lumea din bloc nu a știut că el a făcut așa ceva. În altă parte, același lucru.
Sunt și din construcția proastă, dar și din greșeala omului, care nu s-a gândit la ce trebuie un pilon de rezistență, lasă, să-mi fac eu magazinul… Altfel, nu se explică de ce din două clădiri, una lângă alta, una cade și alta nu cade. Au fost arestați foarte mulți dintre cei care au construit, de la arhitecți la șefi de șantier”, povestește profesoara de limba engleză.
„Mulți dintre cei care nu au locuințe încă mai stau în corturi”
Românca spune că nici vremea nu a fost prielnică pentru oamenii care au rămas fără locuințe după cutremurele din februarie. Unii dintre sinistrați au primit containere în care să stea, în timp ce alții încă locuiesc în corturi. Mulți au ales însă să plece în alte localități, sperând la un loc mai sigur, unde să poată lua viața de la zero.
„A fost și o primăvară foarte urâtă, foarte rece și au fost afectați destul de mulți. Încă se mai dau ajutoare, se dau containere din acestea, gen apartament, adică o cameră, o baie și o bucătărie foarte micuțe.
Cei mai mulți au ales însă să meargă în alte părți și să-și ia viața de la zero. Au plecat în orașele mari din Turcia, cum sunt Izmir, Istanbul. Cred că este o mișcare bună, deoarece atunci când trăiești în același loc cu tragedia, este foarte, foarte greu psihic să treci prin această traumă„, povestește Cristina Gultekin.
„Sunt foarte mulți studenți care și-au pierdut prieteni, care mai au încă apropiați în spitale”
Românca spune că a fost foarte afectată după cutremurele devastatoare din Turcia, și nu neapărat din punct de vedere personal, ci mai ales prin tot ceea ce a văzut și a simțit în jur.
I-au murit dintre studenți și are prieteni care și-au pierdut copiii în urma acestor cutremure. Durerea a fost cumplită și greu de suportat. A văzut și trăit pe viu, cu o neputință dezarmantă, cum familii întregi au fost rase de pe fața pământului.
„Joi, de exemplu, a fost iar un cutremur, cu magnitudine 4,3, la vreo 150 de kilometri depărtare de Gaziantep. Replicile nu s-au oprit nici acum, încă nu s-au așezat straturile (plăcile tectonice – n.r.), pentru că cele două cutremure din februarie au fost foarte, foarte mari.
La universitate, facem cursurile online. Am început pe 27 februarie, tocmai pentru a se da posibilitatea tuturor, în oricare zonă a țării ar fi, să meargă la cursuri. De acum, studenții au de ales între a veni fizic la universitate sau a intra online. Examenele la universitate se desfășoară tot online. La școli și la grădinițe, se merge fizic.
Sunt foarte mulți studenți din zonele respective care și-au pierdut prieteni, care mai au încă apropiați în spitale. Traumele se uită greu, iar la știri și pe canalele naționale, încă se dau informații despre ceea ce se întâmplă în zonele respective, deci nu s-a uitat de ei„, povestește românca.
Alegeri și politică printre ruinele lăsate de cutremure
Pe 14 mai are loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Turcia, al doilea astfel de scrutin desfășurat prin vot direct, după cel din 2018, urmare a modificării Constituției în 2017, care a introdus sistemul prezidențial.
Președintele Recep Tayyip Erdogan candidează pentru al treilea mandat de cinci ani, fiind susținut de Alianța Poporului, formată din cinci partide, în frunte cu Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP, conservator islamist), aflat la putere fără întrerupere din 2002, cu principalul aliat Partidul Mișcării Naționaliste (MHP, ultranaționalist) condus de Devlet Behceli.
CITEȘTE ȘI: